Tag: Nuno Crato

  • Jurnal românesc – 03.06.2015

    Jurnal românesc – 03.06.2015

    Moştenitorul
    Coroanei Britanice, prinţul Charles, aflat de duminică
    într-o vizită privată în România,s-a întâlnit, marţi, la Micloşoara, în judeţul Covasna, cu
    reprezentanţi ai mai mult organizaţii neguvernamentale de mediu şi asociaţii
    din domeniul silviculturii, discuţiile vizând tema protejării pădurilor.Totodată, Prinţul a participat, într-o
    pădure din apropierea localităţii, la lansarea proiectului ‘Arbori remarcabili
    din România’. Primul copac înregistrat oficial într-un catalog on-line este un
    stejar vechi de peste 250 de ani, a cărui circumferinţă depăşeşte 4 metri şi
    poate fi cuprins cu braţele de patru oameni. În
    cursul dimineţii de marţi, Moştenitorul Coroanei Britanice a
    lansat Fundaţia Prinţul de Wales. Fundaţia
    urmăreşte să sprijine păstrarea patrimoniului, agricultura şi dezvoltarea
    durabilă în România, unde, de câţiva ani, Prinţul obişnuieşte să îşi petreacă
    câteva zile de vacanţă. El deţine mai multe proprietăţi în centrul
    ţării. Una dintre ele, o casă săsească din satul Viscri, judeţul Braşov, va fi
    restaurată şi transformată într-un Centru de Pregătire, care va avea o sală de
    conferinţă şi posibilităţi de cazare pentru miile de vizitatori care ajung aici
    în fiecare an.




    Ministrul delegat pentru relaţiile cu
    românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a avut o întrevedere cu ministrul
    educaţiei şi ştiinţei, Nuno Crato, în ultima zi a vizitei oficiale în Republica
    Portugheză. Cei doi oficiali au discutat despre sistemele de educaţie dintre
    cele două ţări, iar accentul a fost pus pe predarea limbii române în
    Portugalia, respectiv a limbii portugheze în România. Demnitarul român a propus
    ca şi în Portugalia să existe cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie
    românească şi a evocat succesul pe care acestea îl au în Spania, Italia şi
    Belgia. Ministrul Nuno Crato a salutat propunerea şi a anunţat că, în perioada
    următoare, echipe tehnice se vor întâlni şi vor stabili detaliile. Cei doi
    oficiali au mai discutat despre programele care implică schimburile de
    experienţă la nivelul studenţilor, dar şi despre proiectele comune pe care le
    pot accesa românii şi portughezii.




    Cetăţenii statelor
    nordice sunt europenii cei mai mulţumiţi de calitatea vieţii lor – arată datele
    publicate, săptămâna aceasta, de Oficiul de Statistică al Uniunii Europene
    (Eurostat), care relevă, totodată, că în cazul românilor nivelul de satisfacţie
    faţă de calitatea vieţii este peste media comunitară. Potrivit
    Eurostat, în Danemarca, Finlanda şi Suedia indexul de satisfacţie faţă de
    calitatea vieţii ajunge la 8 puncte, pe o scară de 1 la 10. Urmează apoi, în
    ordine, Belgia, Luxemburg, Irlanda, Germania, Marea Britanie, Polonia şi România.
    Aşadar, în acest top al nivelului de mulţumire faţă de calitatea vieţii, România
    este plasată de Eurostat pe locul 10 în rândul celor 28 de state membre ale UE.
    În această evaluare, bazată pe un sondaj, s-a ţinut cont de parametri precum
    gradul de mulţumire al celor intervievaţi în ceea ce priveşte locul de muncă,
    relaţiile sociale, securitatea economică şi fizică, precum şi starea mediului înconjurător.




    Tinerii români
    sunt printre cei mai dispuşi să dea bani pe haine, încălţăminte şi accesorii,
    fiind întrecuţi în zona de est şi centru a Europei doar de austrieci. Tinerii
    cu vârste cuprinse între 14 şi 25 de ani alocă lunar 33 de euro acestei
    categorii de cheltuieli, mult peste media regiunii – arată rezultatele unui studiu. Tinerii din România se remarcă şi în
    cifrele privind telefoanele mobile, clasându-se pe locul doi, tot după
    austrieci, şi la proporţia celor care deţin un smartphone încă din grupa de vârstă
    17-19 ani. Tendinţa de a economisi este, însă, în
    creştere în România, mai arată datele studiului. De la începutul anului, acest
    gen de produse bancare a înregistrat cifre cu peste o treime mai bune decât în
    perioada similară a lui 2014, iar aproape 30% dintre cei care economisesc o fac
    pentru viitorul copiilor, un procent uşor peste media europeană.