Tag: Nurnberg

  • Interviu (pritu tilefunu tu 6-li di Alunaru 2013) cu tenismena armãnã SIMONA HALEP

    Interviu (pritu tilefunu tu 6-li di Alunaru 2013) cu tenismena armãnã SIMONA HALEP

    Interviu cu tenismena armãnã SIMONA HALEP


    Pritu tilefunu tu 6-li di.Alunaru 2013


    Autoru: Taşcu Lala


    Ali agiucătoari română di tenis Simona Halep, di fară armãneascã, ãlli deadiră 4 añi di suspendari tu agioclu cu ñica topă di tenisu, tră dopaju. Di aestã itie minduimu s-u-andrupãmu Simona Halep cu Vrearea şi Tiñia Armãneascã. Ti aţea dãmu, ma largu interviulu ţi ãlli lu-aveamu loatã pritu tilefunu, anda avea agiumtã pi treilu locu WTP.


    Ahurhiiu s-agiocu tenisu la patru anʹi ş-giumitati, câţe Coli fratili a meu ahurhi s-agioacâ şi el cu cusuriñilli a melli, şi atumţea, neşu cu ellli unâ dzuuâ la terenlu di tenisu şi atumţea antrenorlu Stan Ioan ânʹi dzâsi câ lipseaşti s-adaru şi io tenisu câ pot s-agiocu pi un nivelu ma mari…


    REPORTER- Tu emisiunra di toraseara la rubrica “Oaspiţ la microfonu” avemu harauua şi tiñia s-şidem di zboru cu unâ nauâ steauâ a sportului, neise şi a sportului armânescu. Easti zborlu ti Simona Halep.


    Spunem unâ nauuâ steauâ, minduim cu nâdie, câ aestu easti averlu şi nu nâ câftaţ câsuri, dupu alţâ sportivi cu anami, armâñi, cata cumu footbolerlu Gica Hagi, handbalistulu Cristian Gaţu, icâ Dominic Moceanu tu gimnasticâ.


    Ia câ vini arada, cumu spuneamu s-şidem di zbor cu unâ nauâ steauâ tu sportu, tu tenislu di câmpu, easti zborlu ti Simona Halep dupu a llei perfermoanţi a kirolui dit soni, dimec ti turneulu di Nurnberg ţi lu amintă şi deapoa aţelu di tu Olanda di Hertogenbosch, a nu dip tu soni, câ agiumsi ş tu doilu tur la turneulu di Wimbledon.


    Ma prota ş prota să-lli spunem bunã seara şi ghini vinişi tu emisiunea pi armâneaşti di la RRI, tinʹisitâ Simona !


    SIMONA HALEP — Bună seara ş’ghini v-aflaiu !


    REPORTER — Simona, tu ahurhitâ, ti ntrebu cari easti Simona Halep, cari suntu pârinţãlli a tãlli ?


    SIMONA HALEP — Mama easti Tana alu Iota alu Geavela, tata easti alu Halep, Coli al Halep Stere şi am un frate, Coli.


    REPORTER- Ţi ilikie, câţ añi ari Coli al Halep ?


    SIMONA HALEP — Şaptisprâyinghiţ di añi.


    REPORTER- S-ţâ bâneadzâ, ş-tini s-bânedz. El easti ma mari di tini, nu sâ spuni ilikia, ama easti cânâscutâ şi ilikia, s’clleamă câţ añi ai ş-tini dupu turneeli iu suntu tricuti aclo, ilikiili, anʹilli ţi lli-ari cafi unã agiucâtoari. Simona, cându ahurhişi cu tenislu di câmpu ?


    SIMONA HALEP — Ahurhii s-agiocu tenis la patru añi ş-giumitati, câ Coli fratili a meu ahurhi s-agioacâ şi el cu cusuriñilli a melli şi neşu cu elli unâ dzuuâ la terenlu di tenisu şi antrenorlu Stan Ioan âñi dzâsi câ lIpseaşti s-adaru şi io tenis câ pot s-agiocu pi un liveul ma mari, potu s-agiungu bunâ…tenismenâ.


    REPORTER- Va s-dzâcâ Simona di nʹicâ nu trâdzeai mânâ. Ţâ spuseşi cu mintea, ţi maşi ficiorlli potu s-agioacâ, s-adarâ, s-facâ sportu, nu ? Şi atumţea ţâ vini şi a ţaia hâştea, ţâ vini şi a ţaia harauua ta s-gioţ. Cari furâ deapoa alanti etapi ta s-dzâcu aşiţi cu …iu fâţeşi ma largu tenis, cu ţi antrenori ?


    SIMONA HALEP — Ahurhii cu Ioan Stan deapoaia adrai cu Ene Nicuşor tut Constanţa, deapoaia adrai cu Dragu Daniel, tut Custanţa agiucaiu… şi yinitorlu Liviu Panait tutu di Custanţa.


    Dapoia la 16 di aañi fudzii Bucureşti s-mi antrenedzu câ la Constanţa añi lipsea ma mulţâ parteneri di antrenamentu ş nu aveamu.


    REPORTER- Ţâ lipsea ma mulţâ parteneri di agiocu. Nu ti ntribai, cu llirtari Simona, maia, paplu cari suntu ?


    SIMONA HALEP — Paplu easti Coli al Halep ş maia easti di al Maşcu.


    Dit studio:


    CRAINIC (Taşcu Lala) — Vruţ ascultâtori, ti furnʹia câ tu interviulu telifonicu avum unâ dânâseari a ligâturâllei a noastâ cu Simona Halep, adâvdzem dupu spusili a llei ditu bitisita a interviului şi numili a pâpânʹilor, dupu mamâ-sã, spusi cu mari tinʹie di oaspita-a noastâ, Simona.


    Ia-lea numili a pãpãnʹilor dupu dadâ-sa:


    – maia, dupu mamâ-sa ali Simonâ easti Maria Pufleanu, feata al Stila Goş şi pap-lu ali Simona dupu mamâ-sa, easti Ioti Pufleanu al Geavela.


    Ascultaţ ma largu interviulu a nostu cu tenismena Simona Halep.


    REPORTER — Aşi, ş elli pâpânilli s-hârsescu cu tini, s-hârsirâ, tora, dupu aesti dauâ performanţi mãri ?


    SIMONA HALEP — S-hârsirâ şi s-hârsescu, câ hiu nipoata a lor.


    REPORTER — S-hârsescu câ, ia ţi anami nâ adusi Simona Halep. S-triţem ma largu Simona. Cumu fu turneulu di Nurnberg, prota ?


    SIMONA HALEP — Nurnberg fu niheamâ cama zori, câţe fu primlu, avui ş emoţii mări; fu naima muşeatlu turneu di pânâ tora şi mi hârsiiu multu di multu câ amintaiu aclo.


    REPORTER — Ti hârsişi multu di multu şi … dealithea cã ţâ bâgaşi tu minti ta s-lu aminţâ aestu turneu nu-i aşi, aţeliu di Nurnberg tu alumta cu ghirmana Andreea Petcovici 6-3; 6-3’ şi s-triţem tora la turneulu dit Olanda, nu doilu turneu.


    SIMONA HALEP — E, ditu Olanda, di Hertogenbosch aclo fu suprafaţâ diferitâ agiucai pi iarbâ; Nurnberg agiucai pi zgurâ, fu treatirea cama cu zori, câ nu i lişor n’tenisu s-agioţ di pi unâ suprafaţâ pi alantâ aşi di la unâ dzuuâ la alantâ. Avui meciuri greali, ama Dumidzălu ñi-ahiută ta s’amintu şi aclo.


    REPORTER- Aşi easti cu agiutorlu al Dumidzã tricuşi ma largu…aşi easti cadealihea Simona, ama s-triţem tora la turneulu di Wimbledon. Amintaşi tu protlu turu şi vini.. aţelu ambodyiu câ ti acâţãasi di mesea, aţelu ponu tu mesea-ts tu mecilu cu naima vârtoasa, naima tu puteari, cumu u-ari numa …Na Li, agiucâtoarea.


    SIMONA HALEP — E. Numirlu şasi (6) n’lumi, e agiucã multu ghini, şi io agiucai ghini, ama eramu armasâ, câ aveamu agiucată tu ma multi multi meciuri, ma nãinti…


    REPORTER — Earai armasâ, nu ?


    SIMONA HALEP — E, earamu armasâ, armaşu niheamâ şi mi acâţã ponlu tu păltări, ama nu fu ţiva greu ş-tora hiu ghini.


    REPORTER — Tora eşţâ ghini. Ţâ uram ş-multâ, multâ sânâtati ta s-treţ ma largu, s-nu ai cripări cu ponlu, cu lăngoarea ţi u ai dinăpoi tu mesi, Simona. Vream s-ti ntrebu cându ti aduñi acloţi cu agiucâtoarili şi agiucâtorlli de, cumu ti spunñ tini, dinintea-a loru ? Nu ntreabâ ti numa a ta ? Ţi eşţâ tini, armânâ, makidoancâ ? Cumu eşţâ, cumu ti spuñi ?


    SIMONA HALEP — Aoa n’ţarâ, la noi, mi antreabâ. Tuţ ştiu câ hiu armânlâ, ama tu xeani nu, elli nu ştiu. Io ñi-băgaiu tu minti nica şi s’s-lâ exighisescu; eara multu entipusiţ, acă nu para akicăsescu elli.


    REPORTER — Nu para akicâsescu elli, cari suntu armânʹilli, cari lã easti arãdãţina ?


    SIMONA HALEP — E, e…


    REPORTER — Ama tini ţâ faţ kiro tra s-lâ spuñi ş-cari suntu armâñʹilli icâ makidonʹilli nu, câ u avem ş’numa di makidoñi… câţe yinimu, di iu yinimu maca himu ş’makidoñi ? Câţe nâ spunu a nauâ şi makidoñi ? Custanţa nu nâ spunu ş’makidoñi ?


    SIMONA HALEP — E, makidoñi nâ dzâcu…


    REPORTER — Câ yinimu dit Makidunie, pâpânʹilli a noşţâ…nu ? Aestâ vreamu, s-ti ntrebu, cu numa, câţe nâ spunu ş-cu numa makidoñi…


    SIMONA HALEP — Nu ştiu câţe, ama…


    REPORTER — Vahi câ pâpânʹilli a noşţâ vinirâ di nghios, dit Makidunie, nu ?


    SIMONA HALEP — E, aşi easti.


    REPORTER — Avdzâşi cânticlu aţelu, “Tu Makidunie ţi ghini eara/ Alexandru a nostu cara s-nu kirea”…lu-avdzâşi aestu cânticu ?


    SIMONA HALEP — A, e normal câ lu-avdzâiu, e şi mi ariseaşti multu di multu e, e.


    REPORTER — Ti ariseaşti multu, di multu nu …


    SIMONA HALEP — Mi ariseaşti, e…


    REPORTER- “Alexandru a nostu cara s-nu kirea”, câ agiumsim ş-la cânticu vream s-ti ntrebu cumu ţâ treţ tkirolu adyi ? Ccându ai kiro s-ti duţ la vârâ searâ armâneascâ, la numtâ, la vârâ pâtigiuni ?


    SIMONA HALEP — Nu para am kiro s-mi duc, maşi aşi la ndauă earamu, pâtidzaiu aoa şi vără dauâ sâptamâñi, unâ featâ.


    REPORTER — S-ţâ bâneadzâ hllina !


    SIMONA HALEP — Mulţumesc ! Unâ featâ, nica earam şi la pâtigiunea a verişoarăllei a mea, un ficioru avumu. Earamu tamamu tora sâmbâtâ, dupu ţi viñiu ditu turnee. Negu căndu ş-cãndu ama nu dipu multu. Alliumtrea ascultu maşi muzicâ armânească.


    REPORTER — Aaa bunu, bunu lucru maca asculţâ şi muzicâ armâneascâ şi vream s-ti ntrebu ţi interpreţ, ţi formaţii, ţi parei ti arisescu, di căntătorlli ?


    SIMONA HALEP — Di tuti li ascultu, ama nai multu mi ariseaşti cântarea al Hrista Lupci. Nʹi-ari scoasă ş-canticu cându earamu nʹică.


    REPORTER — Ţâ scoasi şi un cânticu cându earai nʹicâ. Va lu câftãm, maca Hrista Lupci s-nâ spunã aestu cânticu cari ţâ lu adră. Nu şteam ti aestâ hâbari câ scoasi şi un cânticu cu tini şi vahi va nă-lu pitreacâ. Şi noi redacţia armâneascâ sâ-lu silighim ti tinʹia a ta, ti muşeata amintari, performanţa ţi u avuşi tu aesti stâmâñi dit soni cu tenislu. Plãcãrsimu, ţi turnee yinu di aoa şi nclo ?


    SIMONA HALEP — Mâni neg Budapesta, am un turneu aclo ş-deapoa Bastad tu Suedia neg ş- deapoaia va s-yinu acasâ trei siptâmâñi. Deapoaia n’America neg la USOpen ta s-agioc aclo. Easti un turneu di mari shlem, cata cumu Wimbledon-lu.


    REPORTER — Ghini Simona, noi redacţia armâneascâ ţâ haristusim câ ţâ fţeşi oarâ ti aestu interviu. Ascultâtorlli a emisiunillei a noastâ va s-hârseascâ, va u avdâ Simona pânâ şi aţelli di Australia, câ şi aclo agiucaşi aoa ş-trei patru añi/ meşi di dzâli, Melburne. Io ti aveam câftatâ şi atumţea.


    Tu aţelu kiro cându agiucai tu Australia aveamu faptâ muabeti cu redactorlu di la Radio Sydney, Nick Cheaici icâ Zica Dzurdzu s-ti caftâ añi şi pari câ ti câftarâ, ama eara kirolu şcurtu ta s-ţâ llia un interviu.


    Aestâ spuneam câ va s-hârseascâ armânʹilli di iuiţido dit Europa, dit Balcani, di tu Americâ, Australia şi Canada câ u avdzârâ Simona Halep şi ma multu câţe nâ hârsişi cu atali amintâri cu aesti dauâ turnee şi ţâ uram multâ multâ sânâtati şi s-aminţâ şi alanti mari schlem-uri di tu Australia, di tu Europa di Roland Garos câţe lu-amintaşi cându earai junioarâ.


    Multâ, multâ sânâtati şi tu soni, ma s-vrei sâ spuñi un zboru ti armânamea di iuţido ?


    SIMONA HALEP — Mulţumescu multu, di multu, ti tuti ! Şi voi s-dzâcu câ hiu armânâ, ş-mi mârescu, câ hiu armânâ ş-câ himu diferiţ andicra di alanţâ.


    REPORTER — S-bânedz Simona ! Multâ, multâ sânâtati ! Hâirlâticâ tu lucurlu a tau, tu sportulu ţi s’agioacã pi kilimea veardi, cându ai agioc pi iarbâ şi pi arina aroşi, anda agiots pi zgurâ ! Sânatati multâ, s-nâ bânedz !


    SIMONA HALEP- Sânâtati multâ ! Ş-voi s-bânaţ !


    Bucuresti, tu 6-li di Alunaru 2013


    RRI -Sectia armâneascâ


    Reporteru: Tascu Lala




  • QSL 11/2021: Neologe Synagoge Sion in Großwardein

    QSL 11/2021: Neologe Synagoge Sion in Großwardein

    Eine beeindruckende Synagoge mit einer riesigen Orgel und einem Fassungsvermögen von über 1000 Personen, die 1878 im Zentrum der Neustadt nach der Spaltung der jüdischen Gemeinde in Gro‎ßwardein in Orthodoxe und Kongressisten oder Neologen erbaut wurde. Mit einer vom maurischen Stil inspirierten Architektur war sie bei den Menschen in Gro‎ßwardein als Zion-Tempel bekannt, der mit dem berühmten Oberrabbiner Dr. Lipót Kecskeméti in Verbindung gebracht wurde.



    Das imposante eklektische Bauwerk wurde nach Plänen der Architekten David Busch und Kálmán Rimanóczy Senior errichtet. Heute finden in der Zion-Synagoge verschiedene Darbietungen zeitgenössischer Kunst statt, hier werden häufig Konzerte, Ausstellungen, Eröffnungen oder Kino-Konzerte organisiert.

  • Jurnal românesc – 24.05.2018

    Jurnal românesc – 24.05.2018

    Economia României pierde
    anual câte aproximativ 2 miliarde de euro din cauză că 140.000 de locuitori
    dispar din statistici, fie din cauza migraţiei în străinătate sau din cauza
    sporului natural negativ, noteaza Ziarul Financiar online. Potrivit publicatiei,
    in ultimele două decenii, 2,5 – 3 milioane de români au plecat la muncă în
    străinătate, iar numărul celor care se întorc înapoi în ţară este în continuare
    redus. Dacă ar lucra în România pe salariul mediu de 1.000 de euro brut, cei 3
    milioane de români din străinătate ar aduce în consum 36 de miliarde de euro pe
    an, adică aproape jumătate din masa salarială totală din economie – de 67 de
    miliarde de euro în 2017, mai scrie Ziarul Financiar.




    La Nurnberg a fost
    inaugurat, recent, Centrul Cultural Româno-German de Ajutor şi Integrare, primul
    de acest gen din Germania. Potrivit
    agenţiei de presă Aşii Români din Germania, centrul oferă un sprijin
    consistent comunităţii române din această ţară în multe zone de activitate,
    precum cultură, bibliotecă, consiliere, presă, activităţi pentru copii,
    job-uri, ajutor de orice natură, studierea limbii germane. Printre invitaţii la
    ceremonie s-au aflat Dorin Popa – consul în cadrul Consulatului General al
    României la Munchen, Sandra Pralong – Consilier de Stat în cadrul
    Departamentului pentru Relaţia cu Românii din Afara Graniţelor, Emanuel Cioacă
    – Preşedintele Federaţiei Românilor de Pretutindeni.




    Pașapoartele vor avea valabilitate mai mare, scrie Puterea online.
    Parlamentul a adoptat modificarea legislativă prin care a fost extinsă
    valabilitatea paşapoartelor electronice la 10 ani, comparativ cu cinci ani cât
    era până acum. Astfel, pașapoartele electronice simple vor fi valabile 10 ani
    pentu persoanele majore, 5 ani pentru tinerii cu vârste între 12 și 18 ani și 3
    ani pentru minorii sub 12 ani. Până
    acum, pașapoartele electronice simple pentru persoanele peste 18 ani aveau
    valabilitate doar 5 ani. Modificarea legislativă intră în vigoare după ce va fi
    promulgată de președintele țării.


    Preşedintele
    Klaus Iohannis a primit, miercuri, la Palatul Cotroceni, un grup de români care
    deţin funcţii publice în ţările de reşedinţă, context în care a subliniat că
    activitatea desfăşurată de aceştia reprezintă un exemplu de dedicare în slujba
    servirii intereselor comunităţilor. Pe agenda discuţiilor s-au aflat atât
    problemele cu care se confruntă românii din ţările de reşedinţă, precum şi
    modalităţile prin care pot fi sprijinite comunităţile româneşti din afara
    ţării. Printre temele abordate s-au numărat chestiuni legate de predarea limbii
    române în Diaspora şi în ţările din vecinătate, problemele referitoare la dubla
    cetăţenie şi la nevoia unei mai mari implicări civice şi politice a românilor
    în ţările de reşedinţă. În acest context, preşedintele Klaus Iohannis a
    reiterat importanţa contribuţiei românilor din afara graniţelor la dezvoltarea
    României şi şi-a exprimat interesul pentru extinderea legăturilor între românii
    din ţară şi cei din afara graniţelor pe domenii de activitate. La întâlnire au
    participat 15 români din zece ţări din Europa şi continentul American – Canada,
    Costa Rica, Finlanda, Franţa, Italia, Olanda, Spania, SUA, Suedia şi Ucraina.

  • Sensationeller Siegeszug der Simona Halep geht weiter

    Sensationeller Siegeszug der Simona Halep geht weiter

    Tennisprofi Simona Halep hat sich am Sonntag zum bereits fünften Mal die Krone bei einem WTA-Turnier aufgesetzt — und das alles innerhalb eines einzigen Kalenderjahres. Im Endspiel des Turniers in Moskau bezwang sie die Grand-Slam-Gewinnerin aus Australien, Samantha Stosur, mit 7:6 und 6:2. Vor diesem Finale war Halep der Nummer 19. der Weltrangliste bereits drei Mal unterlegen, im Zeitraum 2010-2012, hatte sie jedoch in diesem Jahr zum ersten Mal beim Turnier in Cincinatti bezwingen können.



    Vor dem Endspiel in Moskau hatte sich die an Nummer 5. gesetzte Halep der Reihe nach gegen die Slowakin Magdalena Rybarikowa im Achtelfinale, bzw. die Russinen Alissa Kleibanowa (6:1, 6:1 im Halbfinale) und Anastasia Pawljutschenkowa (6:2,6:1 im Halbfinale) durchgesetzt. Die aus Constanţa am Schwarzen Meer stammende Rumänen gewann in der russischen Hauptstadt damit ein Preisgeld in Höhe von gut 132.000 US-Dollar, sowie 470 Weltranglistenpunkte. Und das ist nicht alles, Halep gelang mit dem Sprung auf den 14. Weltranglistenplatz nach dem Turnier die beste Platzierung ihrer Karriere. Vor der Reise nach Moskau hatte sie Platz 18. belegt.



    Die 22-jährige Simona Halep kam am 27. September 1991 auf die Welt und spielte bereits mit vier Jahren schon Tennis. 2008 gab sie ihr Debüt bei internationalen Juniorenturnieren ab, im selben Jahr nahm sie an ITF-Turnieren teil. Im April 2010 war die ehrgeizige Rumänin bis auf Platz 166. der WTA-Rangliste vorgerückt, Ende des vergangenen Jahres bis auf Platz 47. Der Sprung unter die ersten 15 Spielerinnen der Welt ist auch den sensationellen Leistungen bei den Turnieren in Nürnberg, sHertogenbosch in den Niederlanden, Budapest und New Haven zu verdanken, wo Halep jeweils als Siegerin vom Platz ging. Für sie sei es ein unglaubliches Jahr“ , gestand die Spielerin nach dem Erfolg in Moskau selbst.



    Bemerkenswert ist vor allem die Vielseitigkeit des Energiebündels, hob die Nachrichtenagentur AFP hervor: denn die Turniere in Nürnberg und Budapest gewann Halep auf Sand, sHertogenbosch wird auf Gras ausgetragen und New Havan auf Hartplätzen. Ihr Trainer ist Adrian Marcu, Managerin die erfolgreichste rumänische Tennisspielerin der Geschichte, Virginia Ruzici, Gewinnerin der French Open 1978. Ruzici sagt, sie hätte mit dem Sprung von Simona Halep gerechnet. Es war ein Ausnahmejahr für sie, vielleicht hätte ich es nicht erwartet, dass sie gleich vier Turniere gewinnt (vor dem in Moskau), aber ich hatte damit gerechnet, dass sie Leistungen zeigen kann, die den besten 10 Spielerinnen der Welt nahekommen.“, sagt Virginia Ruzici.

  • Interviu: Tenismena SIMONA HALEP

    Interviu: Tenismena SIMONA HALEP

    REPORTER- Tinʹisiţ ascultâtori vâ spunem bunâ seara dit studioulu a emisunilʹei di la RRI di Bucureşti emisiunea armaneasca cu furnʹia câ toraseara la rubrica oaspiţ la microfon avem harauua s-şidem di zbor cu unâ nauâ steauâ a sportului armânescu. Easti zborlu ti Simona Halep.


    Spunem unâ nauuâ steauâ, minduim cu nâdia câ aşi easti şi nu nâ câftaţ câsuri, dupu alţâ sportivi cu anami, armânʹ, cata cum Gica Hagi, Cristian Gaţu tu handball, protlu, tu fotbal icâ Dominic Moceanu tu gimnasticâ.


    Ia câ vini arada, cum spuneam s-şidem di zbor cu unâ nauâ steauâ tu sportu aestâ aradâ tu tenislu di câmpu, easti zborlu ti Simona Halep dupu a lʹei perfermoanţi di tu kirolu dit soni, dimec ti turneulu di Nurnberg ţi lu aminta şi deapoa aţel di tu Olanda di Hertogenbosch şi nu dip tu soni câ agiumsi ş tu doilu tur la turneulu di Wimbledon.


    Ma prota ş prota s-lʹi spunem buna seara ş ghini vinişi la emisiunea pi armâneaşti tinʹisitâ Simona !



    SIMONA HALEP — Buna seara ş ghini v-aflaiu !



    REPORTER- Simona tu ahurhitâ voi s-ti ntrebu cari easti Simona Halep, cari suntu pârinţâlʹi a tai ?



    SIMONA HALEP — Mama easti |Tana al Iota al Geavela, tata easti al Halep, Coli al Halep Stere şi am un frate, Coli.



    REPORTER- Ţi ilikie, câţ anʹ ari Coli ?



    SIMONA HALEP — Şaptisprâyinghiţ di anʹ.



    REPORTER- S-ţâ bâneadzâ ş tini s-bânedz. El easti ma mari di tini, nu sâ spuni ilikia ma easti cânâscutâ şi ilikia, câţ anʹ ai ş tini dupu turneeli iu suntu tricuti acloţi ilikiili, anʹilʹi ţi âlʹ-ari cafi agiucâtoari.


    Simona, cându ahurhişi cu tenislu di câmpu ?



    SIMONA HALEP — Ahurhii s-gioc tenis la patru anʹ ş giumitati, câ Coli fratili a meu ahurhi s-gioacâ ş el cu verişorlʹi amei ş neş cu elʹ unâ dzuuâ la teren şi antrenorlu Stan Ioan ânʹ dzâsi câ lIpseaşti s-adar ş io tenis câ pot s-gioc la un nivel ma mari, pot s-agiungu bunâ…tenismenâ.



    REPORTER- Va s-dzâcâ Simona di nʹicâ nu trâdzeai mânâ. Ţi ţâ spuseşi cu mintea, ţi maşi ficiorlʹi pot s-agioacâ, s-adarâ, s-facâ sportu, nu ? Şi atumţea ţâ vini şi a ţaia hâştea, ţâ vini şi a ţaia harauua ta s-gioţ. Cari furâ deapoa alanti etapi ta s-dzâcu aşiţi cu …iu fâţeşi ma largu tenis, cu ţi antrenori ?



    SIMONA HALEP — Ancipui/ Ahurhii cu Ioan Stan deapoaia adrai cu Ene Nicuşor tut Constanţa, deapoaia adrai cu Dragu Daniel, tut Constanţa giucai… şi urmatorul Liviu Panait tut di Constanţa.


    Dapoia la 16 di anʹ plecai (fudzii) Bucureşti ca s-mi antrenedzu câ la Constanţa ânʹ trebuiau (lipsea) ma mulţâ parteneri di antrenamentu ş nu aveam.



    REPORTER- Ţâ lipsea ma mulţâ parteneri di agioc. Nu ti ntribai, cu lʹirtari Simona, maia, paplu cari suntu ?



    SIMONA HALEP — Paplu easti Coli al Halep ş maia easti di al Maşcu.



    Dit studio:


    CRAINIC (Taşcu Lala) — Vruţ ascultâtori ti furnʹia câ tu interviulu telefonic avum unâ dânâseari a ligâturâlʹei a noastâ cu Simona Halep adâvdzem dupu spusili a lʹei di la bitisita a interviului şi numili a pâpânʹilor dupu mamâ-sa spusi cu mari tinʹie di oaspita a noastâ, Simona.


    Ia-lea numili a papanʹilor dupu dadâ-sa:


    – maia dupu mamâ-sa ali Simonâ easti Maria Pufleanu, feata al Stila Goş şi pap-lu ali Simona dupu mamâ-sa, easti Ioti Pufleanu al Geavela.


    Ascultaţ ma largu interviulu a nostu cu tenismena Simona Halep.



    REPORTER — Aşi, ş elʹi s-hârsescu cu tini, s-hârsirâ tora dupu aesti dauâ performanţi mari ?



    SIMONA HALEP — S-hârsirâ şi s-hârsescu câ hiu nipoata a lor.



    REPORTER — S-hârsescu câ ia ţi anami nâ adusi Simona Halep.



    S-triţem ma largu Simona. Cum fu turneulu di Nurnberg, prota ?



    SIMONA HALEP — Nurnberg fu niheamâ ma greu (ma zori), câ fu primlu, avui ş emoţii mari; fu naima muşeatlu turneu di pânâ tora şi chiar mi bucurai/ (mi hârsiiu) foarti multu/ (multu di multu) câ câştigai/ amintaiu aclo.



    REPORTER — Ti hârsişi multu di multu şi … sigura ţâ bâgaşi tu minti ta s-lu aminţâ aestu turneu nu, di Nurnberg tu alumta cu ghirmana Andreea Petcovici cu 6-3; 6-3 şi s-triţem deapoa la turneulu dit Olanda, nu doilu turneu.



    SIMONA HALEP — Da, dit Olanda, di Hertogenbosch fu suprafaţâ diferitâ giucai pi iarbâ; Nurnberg giucai pi zgurâ, fu trecerea dificilâ câ nu i lişor n’tenis s-gioţ di pi unâ suprafaţâ pi altâ aşi di la unâ dzuuâ la altâ.


    Avui meciuri greali, ma Dumnidza vru s-câştig/ s-amintu şi aclo.



    REPORTER- Aşi-i cu agiutorlu al Dumidza tricuşi…aşi easti dealihea Simona şi s-triţem tora la turneulu di Wimbledon.


    Amintaşi tu protlu tur şi vini aţea ta sâ-lʹi dzâţem, aţel ambodyiu câ ti acâţa mesea, durearea tu mecilu cu naima vârtoasa, naima tu puteari, cum s-clʹamâ …Na Li agiucâtoari.



    SIMONA HALEP — Da. Numirlu şasi (6) n’lumi da giuca foarti (multu) ghini ea şi io giucai ghini da eram obositâ/ (armasâ) câ giucai multi meciuri ninti…



    REPORTER — Earai armasâ, nu ?



    SIMONA HALEP — Da, earam armasâ, armaş niheamâ şi mi acâţa durerea di spati dar/ ama nu fu ţiva grav ş tora hiu ghini.



    REPORTER — Tora eşţâ ghini. Ţâ uram ş multâ, multâ sânâtati ta s-treţ ma largu s-nu ai cripari cu durearea di mesi Simona şi vream s-ti ntrebu cându ti adunʹ acloţi cu giucâtorlʹi, agiucâtoarili şi agiucâtorlʹi de, cum ti spunʹ tini? Nu ti ntrabâ ti numa a ta ? Ţi eşţâ tini, armânâ, makidoancâ ? Cum eşţâ, cum ti spunʹ ?



    SIMONA HALEP — Aoa n’ţarâ la noi mi antreabâ tuţ ştiu câ hiu armânâ, dar (ama) n’strainatati, nu, elʹ nu ştiu. Io ancercai s-lâ mai explic dar furâ muşeat impresionaţ, dar nu prea anţileg elʹi.



    REPORTER — Nu para akicâsescu elʹi cari suntu armânʹilʹi, nu ?



    SIMONA HALEP — Da, da…



    REPORTER — Ama tini ţâ faţ kiro tra s-lâ spunʹ ş cari suntu armânʹilʹi icâ makidonʹilʹi nu, câ u avem ş numa di makidonʹ… câţe yinimu, di iu yinimu maca him ş makidonʹ ? Câţe nâ spunu a nauâ şi makidonʹ ? Custanţa nu nâ spun ş makidonʹ ?



    SIMONA HALEP — Da, makidonʹ nâ dzâc…



    REPORTER — Câ yinimu dit Makidunie…pâpânʹilʹi a noşţâ, nu ? Aestâ vream s-ti ntrebu ş cu numa câţe nâ spun ş makidonʹ…



    SIMONA HALEP — Nu ştiu câţe, dar…



    REPORTER — Vahi câ pâpânʹilʹi a noşţâ vinirâ di nghios, dit Makidunie nu ?



    SIMONA HALEP — Da.



    REPORTER — Avdzâşi di cânticlu aţel, “Tu Makidunie ţi ghini eara/ Alexandru a nostu cara s-nu kirea”…lu-avdzâşi aestu cânticu ?



    SIMONA HALEP — A da normal câ lu-avdzâiu, da şi nʹ placi foarti mult/ mi ariseaşti multu da, da.



    REPORTER — Ti ariseaşti multu, nu …



    SIMONA HALEP — Mi ariseaşti, da…



    REPORTER- “Alexandru a nostu cara s-nu kirea”…e câ agiumsim ş la cânticu vream s-ti ntrebu cum ţâ treţ tini kirolu adyi nu, cându ai kiro s-ti duţ la vârâ searâ armâneascâ, la numtâ, la vârâ pâtigiuni ?



    SIMONA HALEP — Nu para am kiro s-mi duc…maşi aşi câteva dar earam, pâtidzai chiar acum douâ sâptamânʹ, unâ featâ.



    REPORTER — S-ţâ bâneadzâ hlʹina !



    SIMONA HALEP — Mulţumesc ! Unâ featâ şi mai earam la pâtigiunea a verişoarilʹei a meali, un ficior avum.


    Earam chiar tora sâmbâtâ dupu ţi vinʹu di la turnee.


    Mai apuc aşi din când n’cându s-neg, dar nu foarte mult.


    In schimb ascultu maşi muzicâ armâneasca.



    REPORTER — Aaa bun, bun lucru maca asculţâ şi muzicâ armâneascâ şi vream s-ti ntrebu ţi interpreţ, ţi formaţii, ţi parei ti arisescu, ma minduescu câ li asculţâ multi di formaţii, nu ?



    SIMONA HALEP — Di tuti li ascultu dar in principal anʹ placi/ mi ariseaşti cântarea al Hrista Lupci. Nʹ-adra ş canticu cându earam nʹica.



    REPORTER — Ţâ adra şi un cânticu cându earai nʹicâ. Va lu câftam maca Hrista Lupci s-nâ spuna aestu cânticu cari ţâ lu adra.


    Nu şteam ti aestâ hâbari câ ţâ adra şi un cânticu şi poati s-nâ lu pitreacâ. Şi noi redacţia armâneascâ sâ-lu silighim ti tinʹia a ta, ti muşeata amintari, performanţa ţi u adraşi aesti stâmânʹ dit soni cu tenislu aşiţi şi ţi turnee yinu di aoa şi nclo ?



    SIMONA HALEP — Mâni neg Budapesta, am un turneu aclo ş deapoa Bastad tu Suedia neg ş deapoaia va s-yinu acasâ trei siptâmânʹ.


    Deapoaia n’America neg la U S Open ta s-agioc aclo.


    Easti un turneu di mari schlem, ca Wimbledon-lu.



    REPORTER — Ghini Simona, noi redacţia armâneascâ ţâ haristusim câ ţâ fţeşi oarâ ti aestu interviu.


    Ascultâtorlʹi a emisiunilʹei a noastâ va s-hârseascâ, va u avdâ Simona pânâ şi aţelʹi dit Australia câ şi aclo agiucaşi aoa ş trei patru anʹ di dzâli…Melburne.


    Io ti aveam câftatâ şi atumţea şi aveam tu aţel kiro cându giucai tu Australia aveam faptâ moeabeti cu redactorlu di la Radio Sydney cu Nicu Cheaici icâ Zica Dzurdzu s-ti caftâ anʹ pari câ ş ti câftarâ ma iara kirolu şcurtu ta s-ţâ lʹa un intrviu.


    Ia aestâ spuneam câ va s-hârseascâ armânʹilʹi di iuiţido dit Europa, dit balcanʹ, di tu Americâ, Australia şi Canada câ u avdzârâ Simona Halep şi ma multu câţe nâ hârsişi cu atali amintari cu aesti dauâ turnee şi ţâ uram multâ multâ sânâtati şi s-aminţâ şi alanti mari schlem-uri di tu Australia, di tu Europa di Roland Garos câţe lu-amintaşi cându earai junioarâ.


    Multâ, multâ sânâtati ş tu soni ma s-vrei sâ spunʹ un zbor ti armânamea di iuţido ?



    SIMONA HALEP — Mulţumesc foarte mult pentru tot !


    Şi voi s-dzâcu câ hiu armânâ` ş mi mârescu câ hiu armânâ ş câ him diferiţ faţâ di alanţâ.



    REPORTER — S-bânedz Simona ! Multâ, multâ sânâtati !


    Hâirlâticâ tu lucurlu a tau, tu sportul pi kilimea veardi, nu cându ai agioc pi iarbâ şi pi arina aroşi, pi zgurâ.


    Sânatati multâ s-nâ bânedz !



    SIMONA HALEP- Sânâtati multâ ! Ş-voi s-bânaţ !






  • Gelingt Tennisprofi Simona Halep endgültiger Durchbruch?

    Gelingt Tennisprofi Simona Halep endgültiger Durchbruch?

    Ganz zum Schluss musste Simona Halep noch einmal zittern. Ihre Endspiel-Gegnerin beim Sandturnier in Nürnberg, die Deutsche Andrea Petković, hatte insgesamt drei Break-Bälle zum 4:5 aus ihrer Sicht. Die Rumänin wehrte aber alle drei souverän ab und verwandelte ihren ersten Matchball nach 1 Stunde und 24 Minuten zum 6:3,6:3 – Endstand. Halep bekreuzigte sich und freute sich anschlie‎ßend ausgelassen über ihren ersten Turniersieg.



    Sie war als siebte der Setzliste in das mit insgesamt 235.000 US-Dollar dotierte Turnier in Nürnberg gestartet. Zum Auftakt schlug sie die Qualifikantin Grace Min aus den USA mit 6:0 und 7:5. Es folgte eine noch überzeugendere Leistung beim 6:2 und 6:1 über die Spanierin Estrella Cabeza Candela. Im Viertelfinale schaltete Halep dann Galina Woskoboewa aus Kasachstan mit 6:4 und 6:1 aus. Ihr schwerstes Spiel hatte die Rumänin im Halbfinale gegen die Tschechin Lucie Šafářová. Mit 6:3 ging der erste Satz an Halep, allerdings verlor sie den zweiten Durchgang mit 0:6 und stand mit dem Rücken zur Wand. Dann kämpfte sie sich zurück in die Partie und stand nach einem hart erarbeiteten 6:4 im vierten WTA-Endspiel ihrer Karriere. Die in Constanţa geborene Sportlerin profitierte im Finale auch von der Müdigkeit von Petković, die im Halbfinale die Hauptfavoritin aus Serbien, Jelena Janković, besiegt hatte.



    Bei ihren ersten drei Endspielen auf der Profitour hatte Halep noch Nerven gezeigt. Zwei Mal unterlag sie im letzten Spiel des Turniers im marokkanischen Fes, 2010 der Tschechin Iveta Benešová und 2011 Alberta Brianti aus Italien. Schlie‎ßlich verlor sie das Finale der Brussels Open 2012, gegen die Weltranglistenvierte Agnieszka Radwańska aus Polen. Mit dem Turniersieg in Nürnberg klettert die 21-Jährige bis auf Platz 45. der Weltrangliste. Ihre beste Platzierung hatte die derzeit formstärkste Rumänin vor gut einem Jahr mit dem Rang 37. erreicht.



    Bislang haben nur acht rumänische Spielerinnen ein WTA-Turnier gewinnen können, Simona Halep eingeschlossen. Die weiteren sieben sind: Virginia Ruzici, Irina Spârlea, Ruxandra Dragomir, sowie die noch aktiven Alexandra Dulgheru, Sorana Cîrstea, Irina Begu und Monica Niculescu. Halep begann ihre Karriere mit dem Gewinn der French Open für Junioren 2008. Und 2013 scheint ihr endgültig der Durchbruch gelungen zu sein. Im Mai hatte sie bereits ihren grö‎ßten Erfolg auf Sand gefeiert. Beim Masters-Turnier in Rom rückte Halep bis ins Halbfinale vor, nach teilweise begeisternden Siegen über Swetlana Kusnezowa, Agnieszka Radwańska und Jelena Janković.



    Dazu scheint der Turniersieg in Nürnberg die Sportlerin erst recht beflügelt zu haben. Obwohl das Gras nicht zu ihren Lieblingsbelagen zählt, steht Halep beim Rasenturnier im niederländischen s´Hertogenbosch bereits im Viertelfinale. Auf dem Weg dorthin schaltete sie unter anderem die Hauptfavoritin und Weltranglistenelfte Roberta Vinci aus Italien mit einem trockenen 6:0 und 6:1 aus. In der Runde der letzten Acht trifft sie am Donnerstagnachmittag auf Lucky-Loser Lesia Tsurenko aus der Ukraine.

  • SIMONA HALEP AMINTA TURNEULU DI TENIS DI NURNBERG

    SIMONA HALEP AMINTA TURNEULU DI TENIS DI NURNBERG

    Agiucâtoarea di tenis Makedonarmânã Simona Halep, cap di serie numirlu 7 shi loclu 58 WTA, amintã turneulu di Nurnberg (Germania), tsi da premii, tut cu tut di 235.000 di dolari.


    Performanţâ ţsi nu sh-ari preaclja tu tenislu românesc ama shi a sportivilor Makedonarmanj di iutsido !


    Tu finala di Nurnberg, Simona Halep u antricu sportiva ghirmană Andrea Petkovic, loclu 103 WTA, cu scorlu di 6-3, 6-3.


    Aestu easti protlu titlu WTA dit cariera ali Simona Halep, cari fu finalistâ sh la Fes, tu 2010 shi 2011, shi Bruxelles, tu 2012.


    Ti aestâ performanţă, Simona Halep amintã 32.258 di euro shi 280 di puncti WTA.


    Halep u azvimsi, tu semifinali, cu scorlu di 6-3, 0-6, 6-2, dupâ unâ sihati shi 52 di minuti, pi Lucie Safarova (Cehia), loclu 30 WTA shi a tsintsea favoritâ turneului, dimândâ wtatennis.com.


    Hiratimati sh hairlaticâ tu yinitu Simona Halep !