Tag: oameni

  • Republica Moldova – istorie, cultură, locuri, oameni

    Republica Moldova – istorie, cultură, locuri, oameni

    Am redescoperit Republica Moldova după 15 ani de la ultima mea vizită peste Prut, din 2009. Vă invit să descoperim împreună istoria, cultura, locurile şi oamenii.

     

    Oficiul Naţional al Turismului al Republicii Moldova, din cadrul Ministerului Culturii al Republicii Moldova, şi Asociația Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova au organizat între 24 şi 31 octombrie 2024 un info-tur pentru jurnalişti şi operatori de turism din diferite state europene şi asiatice.

     

    Valentin Ceban este Director interimar al Oficiul Naţional al Turismului al Repubilcii Moldova, din cadrul Ministerului Culturii al Repubilcii Moldova.

     

     

    Un alt interlocutor este George-Alin Pătru, vicepreşedinte al Asociației Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova.

     

     

    Una dintre persoanele deosebite întâlnite a fost colecţionarul cu recorduri de Guinness Book Petru Costin, de la Ialoveni. Am descoperit, de altfel, că Republica Moldova deţine mai multe astfel de recorduri, de la cele ale colonelului Petru Costin, până la cele deţinute de celebrele vinării.

     

     

    Am stat de vorbă la Mileştii Mici cu ghida Felicia Trofin, care ne-a făcut o istorie condensată a unei vinării intrate în Cartea Recordurilor.

     

     

    Unul din locurile absolut unice din Republica Moldova este Complexul muzeal Orheiul Vechi, amplasat în valea Răutului, un afluent al Nistrului. Rezervația Cultural-Naturală Orheiul Vechi are un statut special și constituie cel mai important sit cultural din Republica Moldova, aflându-se și în procesul de nominalizare pentru a fi înscris în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. Am discutat cu Ştefan Chelban, Șef Serviciu Arheologie și Etnografie al Rezervaţiei.

     

     

    Cetatea Tighina (redenumită de turci Bender) este o cetate moldovenească din secolul al XV-lea, din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, construită inițial din pământ și lemn, pentru a apăra vadul râului Nistru de tătari. Cristina Rus, ghid turistic, ne povesteşte istoria cetăţii.

     

     

    O a doua cetate de pe Nistru pe care am vizitat-o este Cetatea Soroca. Dumitru Ungureanu este muzeograf şi ne aduce în atenţie istoria fortificaţiei.

     

     

    Eugen Gorean este artist plastic. L-am întâlnit în timpul unui masterclass în care a învăţat turiştii să picteze cu … vin roşu. Nu am ratat ocazia să aflu mai multe despre acest mod insolit de a picta.

     

     

    O altă vinărie celebră din Republica Moldova este cea de la Cricova, unde am reîntâlnit-o pe Cristina Rus, ghid turistic.

     

     

    Mănăstirea Curchi este o mănăstire de călugări din Republica Moldova, unul din cele mai însemnate monumente ale arhitecturii basarabene. În perioada sovietică mănăstirea a fost transformată în spital de psihiatrie. Am discutat cu ghidul mănăstirii, Părintele Onufrie.

     

     

    Cu dr. Irina Şihova, directoarea Muzeului de Istorie a Evreilor din Republica Moldova, am stat de vorbă despre moştenirea evreiască din dincolo de Prut.

     

     

    Încheiem seria interviurilor cu Sergiu Manea, preşedintele Asocaţiei Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova, cu care tragem concluziile info-turului care ne-a dus prin Republica Moldova, de la nord la sud şi în est, într-o călătorie unică, în timpul căreia am descoperit sau redescoperit istoria, cultura, locurile şi o mulţime de oameni minunaţi de peste Prut.

     

  • Artă (și ecologie) la Mal(ul Mării)

    Artă (și ecologie) la Mal(ul Mării)

    Derulat de Forumul Artelor Vizuale, „Artă (și ecologie) la Mal(ul Mării)” reunește povești despre oameni și natură, semnate de 7 artiști vizuali: Emil Cristian Ghiță, Irina Maria Iliescu, Alexandra Dumirescu, Alina Marinescu, Adrian Preda, Andrei Turenici și Meri The Zu.

     

    O comunitate de artiști aduce un vis green culture la Eforie Sud, o poveste despre locuri uitate sau iresponsabil exploatate, care ar putea deveni spații frumoase și primitoare, încurajând dialogul între culturi, discipline, genuri și vârste.

     

    Lucrările lor, care vor rămâne la Cinemascop în perioada iulie – septembrie 2024, dau imagine unor scenarii triste, dar foarte probabile. Artiștii caută urmele civilizației moderne în valuri tulburi sau însoțesc până departe drumul speciilor pentru totdeauna alungate de vecinătatea cu oamenii.

     

    Tema ecologică va fi reluată în două instalații semnate de Emil Cristian Ghiță și în lucrarea „Landscape”, semnată de Alexandra Dumitrescu. Consumerismul și uyura moral[, alături de noile concepte europene de dezvoltare comunitară, bazate pe frumusețe, sustenabilitate și unitate, vor fi puse în discuție într-o serie de ateliere creative și în 3 conferințe tematice, care vor fi organizate în incinta Grădinii Cinemascop.

     

    Proiectul „Artă (și ecologie) la Mal(ul Mării)” susține cercetarea și producția artistică interesată de tematici legate de mediu și comunitate, stimulând intervențiile culturale semnificative, care contribuie la înțelegerea profundă a legăturilor dintre cultură, artă și mediu.

     

    Eforie Colorat este un hub cultural lansat în anul 2021 la Eforie Sud, în beneficiul turiștilor și membrilor comunității locale, pentru comunitățile artistice și grupurile de dialog civic la nivel național – care au la dispoziție, anual, o serie de rezidențe creative la Marea Neagră. Inițiat de Forumul Artelor Vizuale, în parteneriat cu Centrul Ceh și primăria Orașului Eforie, programul „Eforie Colorat” își propune promovarea unui set de bune practici pentru dezvoltarea în zone cu acces limitat la cultură, ridicarea nivelului de educare și conștientizare în probleme de mediu și revitalizarea spațiilor de întâlnire comunitară de la malul Mării Negre.

  • Recensământ în România

    Recensământ în România

    În România trăiesc
    fix 19.053,8 mii de oameni. Recensămintele vorbesc în mii de oameni, altfel
    este vorba de puțin peste 19 milioane de locuitori. Sunt rezultatele, parțiale,
    ale Recensământului Populației și Locuințelor, runda 2021, date publicității la
    sfârșitul anului de abia încheiat. Recensământul din România a fost realizat în
    2022, dar trebuia făcut în 2021. Se recomandă să treacă aproximativ un deceniu
    între aceste bilanțuri complexe. Precedentul recensământ s-a derulat în
    octombrie 2011, primele rezultate fiind date publicității în ianuarie 2012.
    Toate recensămintele de până acum, după comunism, cel din 1992 și 2002, s-au
    derulat în formula clasică, recenzorii deplasându-se la locuință. Cel de acum
    s-a efectuat, în primul rând și în prima parte, online, prin autorecenzare. Într-o
    etapă ulterioară, recenzorii s-au deplasat la adresa celor care nu au făcut
    recenzarea online.

    Sunt multe elemente noi și specifice ce pot fi trecute în
    contul recensământului 2021, desfășurat în 2022. El s-a desfășurat timp de
    patru luni și jumătate, primele două fiind rezervate autorecenzării online,
    restul, până la 31 iulie, colectării datelor de către recenzori, prin
    interviuri faţă în faţă. A fost perioada în care se ieșea, șovăielnic, din
    șocanta pandemie de COVID-19, începută odată cu anul 2020.

    Pandemia a fost și
    acea etapă în care oamenii au fost obligați să folosească din ce în ce mai mai
    mult și în domenii dintre cele mai diverse tehnica de calcul, internetul. De
    aceea, autorecenzarea online, din prima parte a procesului, pare formula ideală
    pentru acest moment, respectând distanțarea socială, caracteristică pandemiei,
    și valorificând abilitățile online, căpătate în acești ani. O atenție specială
    a fost acordată și situațiilor privind reședința temporară dincolo de hotarele
    României, numărului de locuințe, condițiilor de locuit. Rezultatele recent
    anunțate arată că 19 milioane este populația rezidentă a României iar 51,5%
    sunt femei și 52,2% trăiesc în mediul urban. Dacă în 2011 erau recenzate 20,1
    milioane de locuitori, lipsește, așadar, un milion de locuitori. Se revine,
    practic, la situația din 1966, când recensământul a evidențiat 19,1 milioane de
    locuitori în România. Cea mai numeroasă populația a fost numărată în 1992, și
    era de 22,8 milioane, aproape 23. În 2002, se redusese tot cu un milion, sau
    chiar mai mult, cu 1,2 milioane.

    La recesământul din 2011 se înregistrează o
    altă scădere, de 1,5 milioane. Altfel spus, scăderea înregistrată acum se
    înscrie în trendul descendent și este chiar una mai mică, de aproape fix un
    milion. Un fenomen evident este îmbătrânirea populației, calculată prin numărul
    celor de peste 65 de ani, raportat la numărul tinerilor. La 100 de tineri,
    reveneau 101,8 vârstnici, în 2011, și 121,2 în prezent. În mod paradoxal, dacă
    Bucureștiul înregistrează o scădere de populație, județul Ilfov din care
    capitala României face parte, cunoaște o creștere importantă. Desigur, este
    vorba de mutarea bucureștenilor cu reședința în localitățile din jurul
    municipiului. În ordinea numărului înregistrat conform declarațiilor pentru
    recensământ, românii sunt aproape 15 milioane, maghiari, un milion, urmați de
    romi, mai bine de o jumătate de milion, 45 de mii de ucraineni, 23 de mii de
    germani, turci, ruși lipoveni, tătari, sârbi, slovaci, bulgari, croați, greci,
    italieni, evrei, cehi, polonezi, ruteni, armeni, albanezi, macedoneni. Cam 20
    de mii au indicat altă etnie decât cele enunțate iar 2,5 milioane nu au indicat
    vreo etnie sau limbă maternă.

    Din același total de 19 milioane de locuitori ai
    României, 14 milioane au declarat că sunt creștini ortodocși, pe locul următor
    venind cei 741 de mii de catolici. De această dată, 2,65 de milioane de
    cetățeni români cu reședința în România nu au indicat nicio religie căreia să
    îi aparțină. Etapizat, pe tot parcursul acestui an, vor fi date publicității
    noi date rezultate din prelucrarea datelor recensământului 2021, realizat în
    2022.

  • Expoziţia “Bombe și oameni. Artiști uniți împotriva războiului”

    Expoziţia “Bombe și oameni. Artiști uniți împotriva războiului”

    Galeria neconvențională Celula de Artă și Carol 53, din Bucureşti, găzduiesc expoziția caritabilă Bombe și oameni. Artiști uniți împotriva războiului / Bombs and Humans. United Artists against War”, în care peste 70 de artiști români și ucraineni militează pentru pace, iau atitudine împotriva războiului din Ucraina, împotriva tuturor armelor de ucidere și a orgoliului firii omenești care naște războaie.



    Expoziţia


    Daniel Loagăr este artist vizual, organizator de eveniment şi sufletul «Celulei de Artă». Artistul ne-a dat amănunte despre expoziţia «Bombe și oameni. Artiști uniți împotriva războiului».






    “Situațiile de criză generează reacții de criză, cu sufletul la gură. Artiștii, asemeni unui turnesol, reacționează la lume, revelează tarele societății, privesc direct în ochi mediul, locul și schimbările din societate, nedreptatea, nimicirea”, spune co-organizatoarea expoziției, artista vizuală Raluca Ilaria Demetrescu:




  • Leçon 208 – La grande famille humaine

    Leçon 208 – La grande famille humaine

    Dominique: Bună ziua!

    Ioana: Bună dimineaţa!

    Alexandru: Bună seara!

    Valentina: Bună!


    Bun venit, dragi prieteni ! Aujourd’hui nous allons nous approcher avec amour de la grande famille humaine. C’est la famille linguistique et sémantique du mot : – om – homme, au sens générique. En roumain, ce mot ne désigne pas la « variante masculine » de l’être humain, mais l’être humain en général, qu’il soit homme – bărbat – ou femme – femeie. Il est pourtant vrai que si quelqu’un dit :

    Valentina: A trecut un om pe stradă. Quelqu’un est passé dans la rue. on va tout naturellement supposer que ce quelqu’un était un homme, autrement, notre interlocuteur aurait dit :

    Ioana : A trecut o femeie pe stradă. Une femme est passée dans la rue.

    – un om bun – textuellement: un homme bon – un brave homme- un om în vârstă – une personne âgée- un om de ştiinţă – un homme de science
    un om mare – une grande personne, un adulte

    Valentina: Acest copil vorbeşte ca un om mare. Cet enfant parle comme une grande personne. &Le pluriel du mot om est irrégulier : –oameni – gens

    Ioana : Sunt oameni pe stradă. Il y a des gens dans la rue.

    Alexandru : Doi oameni spală o maşină. Deux personnes lavent une voiture. – oamenii mari – les grandes personnes, les adultes

    Dans un autre registre, nous avons, nous aussi, le mot générique :-fiinţă – être

    Valentina: Este o fiinţă sensibilă. C’est un être sensible.

    L’adjectif dérivé du mot om est : –omenesc/omenească – humain(e)- un sentiment omenesc – un sentiment humain – sufletul omenesc – l’âme humaine – prostia omenească – la bêtise humaine Parallèlement, on utilise l’adjectif :-uman/umană – humain(e)

    corpul uman – le corps humain-fiinţa umană – être humain –specia umană – l’espèce humaine

    Le roumain comporte un troisième mot pour désigner un membre de la famille humaine : – individ – individu
    Pourtant il vaut mieux l’éviter, car il a un sens péjoratif – sauf dans le langage scientifique. Dans le langage courant, individ désigne une personne louche.

    Enfin, pour la collectivité humaine, on peut employer le mot :-lume – monde, gensIoana : Lumea este fericită. Les gens sont heureux.

    Alexandru: Este lume pe stradă. Il y a du monde dans la rue.

    Valentina: Toată lumea cântă. Tout le monde chante.
    Aurelian Andreescu aussi. Il chante pour nous et pour ses frères humains, un de ses grands tubes : Oameni !

    LA REVEDERE !







    Oameni.

    Oameni, oameni, semănaţi…
    Cu iubire, câmpia din voi…
    Oameni, oameni, minunaţi…
    Treziţi munţii, bătrâni de ploi…
    Oameni, oameni, învăţaţi…
    De la păsări, curajul în zbor…
    Oameni,… oameni, oameni, căutaţi…
    Foc de soare, strălucitor.
    Fir de aur, se înalţă, către soare mereu,
    Fir de aur, vis de aur,
    Cântul vostru şi al meu…
    Oameni, oameni, semănaţi…
    Cu iubire, cărările…

    Oameni, voi oameni…semănaţi
    Cu iubire, câmpia din voi.
    Ooo, oameni…oameni, oameni…căutaţi…
    Foc de soare, strălucitor…

    Fir de aur, se înalţă, către soare mereu,
    Fir de aur, vis de aur,
    Cântul vostru şi al meu…
    Oameni, oameni, oameni, semanati, Cu iubire… cărările…

    Ooo, oameni,… oameni, oameni,…căutati,
    Foc de soare, strălucitor…
    Ooo, oameni,… oameni, oameni,…semănaţi,
    Cu iubire… cărările…
    Ooo, voi oameni, voi oameni
    Minunaţi…

  • Scrisori călătoare la metrou

    Scrisori călătoare la metrou

    Cartea Istoria scrisorii a italianului
    Mario-Ruggiero Lucci, preia opinia istoricului grec Hellanicos, care atribuie
    prima scrisoare unei femei, fiica regelui persan Cirus cel Mare. Potrivit
    cărţii, arta epistolară s-a născut astfel prin sec. al VI-lea î.e.n, la mai
    bine de două milenii de la primele forme de scriere. Arta epistolară s-a
    dezvoltat însă cel mai mult în sec. al XVIII-lea, ajungând şi disciplină
    predată în şcoli.


    Cu toate acestea, epoca modernă ne-a îndepărtat de
    această practică, mesajul scurt, grăbit, pe mail sau pe sms, scris
    esenţializat, în forme cât mai scurte a devenit obişnuinţa.


    Cu atât mai neobişnuit apare astfel, demersul
    companiei de metrou din Bucureşti de a întâmpina călătorii în luna martie cu
    scrisori caligrafiate, puse în plicuri sigilate.


    Evelyne Croitoru, şef al biroului de presă
    Metrorex, ne-a povestit ce s-a întâmplat: Călătorii cu
    metroul au avut parte de o surpriză foarte plăcută. Pe magistralele de metrou
    Berceni – Pipera şi Preciziei – Anghel Saligny, au fost oferite 700 de
    scrisori, călătoare, cuprinzând gânduri bune, mesaje pozitive, menite să aducă
    bucurie în sufletele oamenilor. Alături de noi, s-au aflat din nou Asociaţia
    Arta nu muşcă şi un mic grup de voluntari, care au scris de mână, toate cele
    700 de scrisori. Şi apoi, în plic frumos sigilat, cu sigiliu de ceară roşie, au
    fost oferite călătorilor, cu îndemnul Du bucuria mai departe! Călătorii toţi
    au fost plăcut surprinşi de idee, ne-au mulţumit, cineva ne-a spus că este
    pentru prima dată în viaţă când primeşte o scrisoare caligrafiată, alţii ne-au
    declarat că prin gestul nostru le-am făcut ziua mai frumoasă. De fapt
    disponibilitatea de a dialoga este cea care ne-a răsplătit efortul.


    Călătorii au primit surpriza cu bucurie, după cum
    ne-a spus interlocutoarea noastră: Trenul de metrou a devenit
    din nou mai mult decât un mijloc de transport, el a fost un simbol al armoniei,
    al emoţiei, a bucuriei de a trăi frumos. Trebuie spus că evenimentul Scrisori
    călătoare la metrou e la a doua ediţie. Am fost încurajaţi de căldura cu care
    au primit călătorii noştri mesajele de prietenie anul trecut. Ne-a plăcut
    interesul manifestat de media şi suntem convinşi că spaţiul metroului este
    foarte potrivit pentru astfel de manifestări.


    Metroul bucureştean mai pregăteşte şi alte
    surprize: Evelyne Croitoru: Să ştiţi că pregătim pentru luna
    aprilie surprize plăcute publicului nostru călător. Este vorba despre ediţia a
    patra a Festivalului de muzică clasică la metrou, eveniment pe care îl realizăm
    tot împreună cu Asociaţia Arta nu muşcă. Vor fi cinci zile de concerte live,
    în patru staţii importante de metrou, cu artişti de la operă, conservator şi de
    la filarmonică, ce vor încânta publicul cu nemuritoare acorduri din Verdi,
    Mozart, Enescu, Strauss. Cristina Dobrescu şi Loredana Munteanu sunt arhitecţii
    şi regizorii clipelor de bucurie ce vor fi oferite publicului călător, pe tot
    parcursul festivalului. Pe pagina de Facebook metroultânăr vă vom prezenta
    toate detaliile festivalului de muzică clasică de la metrou.


    La metrou s-a citit, s-a cântat, s-a dansat
    tango… Am întrebat-o pe Evelyne Croitoru de unde vine această idee a a
    transforma staţia de metrou sau trenul într-un spaţiu cultural: Am
    constatat că oamenii se bucură în momentul în care le oferi ceva în plus faţă
    de simpla călătorie. Am luat exemple europene, am văzut ce se întâmplă prin metrourile
    din Europa, cât de frumos sunt întâmpinaţi oamenii cu câte un FlashMob: apare
    din senin o orchestră, interpretează Oda bucuriei sau altceva, după care se
    retrage discret şi oamenii sunt fericiţi, aplaudă, îşi continuă drumul, sunt
    încântaţi de ceea ce se întâmplă în acel moment. Am observat, de asemena, că
    sunt foarte mulţi oameni care merg cu metroul şi sunt trişti, sunt îngânduraţi,
    sunt preocupaţi de problemele de zi cu zi şi ne-am gândit să le descreţim
    frunţile într-un fel. Am mai făcut-o în trecut şi cu ediţiile trecute din
    Festivalul de muzică clasică la metrou şi cu Cărţile călătoare, am avut lecturi
    urbane în metrou, am avut teatru Masca (n.a. – de pantomimă) în metrou
    şi multe alte acţini cu care ne străduim să bucurăm sufletele călătorilor măcar
    pentru câteva clipe.


    Am invitat-o pe Evelyne
    Croitoru să ne citească câteva dintre mesajele conţinute în scrisorile
    călătoare: Dragă om frumos, Viaţa e plină de provocări,
    menite să ne încerce puterile şi visurile, dar tu fii puternic, reaminteşte
    celor din jur că sunt importnaţi pentru tine. Sau un altul: dragă om frumos,
    poţi păstra scrisoarea sau poţi să permiţi să fie găsită de un alt necunoscut,
    prin oraş. Zâmbeşte! Curios, dar de cele mai multe ori funcţionează. De fapt,
    aproape de fiecare dată. Îţi dorim o zi excelentă! Metrorex şi echipa Livrez
    dragoste.ro.



    Evenimentul
    Scrisori călătoare a fost mesagerul gândurilor bune ale oamenilor de la
    metrou, către călători, precum şi o promisiune de a face călătoria cu metroul
    cât mai plăcută.