Tag: Oana Ursache

  • În prim-plan România 29.08.2021

    În prim-plan România 29.08.2021

    Drumul pâinii – “Dor de pâinea de acasă” – eveniment organizat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni în “Luna diasporei” (luna august) – aproape de final! IInterlocutor Oana Ursache, Secretar de Stat DRP:



  • DRP – Ziua Limbii Române,  eveniment online

    DRP – Ziua Limbii Române, eveniment online

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni organizează Ziua Limbii Române, un eveniment online, moderat de secretarul de stat Oana Ursache, marți, 31 august.

    Prin această inițiativă ne dorim să aducem la aceeași masă atât cercetători din comunitățile istorice, cât și din diaspora. Prima conferință științifică, dedicată păstrării limbii române în comunitățile istorice, va începe la ora 11 și va reuni profesori și lectori universitari din Macedonia de Nord, Serbia, Ucraina și România. Vor fi atinse subiecte precum formarea cadrelor didactice de limba română în comunitățile istorice, precum și transmiterea dialectului aromân și a limbii române în cadrul comunităților de aromâni din Peninsula Balcanică.

    Conform sursei citate, de la ora 17, reprezentanți ai mediului academic românesc din diaspora vor dezbate ultimele tendințe în predarea limbii române. Subictele abordate vor fi despre manuale de limba română, dar și despre crearea de platforme electronice care să conțină materiale adecvate nevoilor elevilor, indiferent de țara în care s-ar afla.

    Evenimentul va fi transmis live, mâine, de la ora 11, respectiv ora, pe pagina de Facebook a Departamentului. Păstrarea identității românești prin promovarea educației în limba maternă rămâne unul dintre obiectivele prioritare pe agenda acțiunilor întreprinse de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și în acest an, precizează DRP.

  • Românii de lângă noi 04.08.2021

    Românii de lângă noi 04.08.2021

    Vizita oficială a secretarului de stat Oana Ursache, Departamentul Românilor de Pretutindeni, la românii sud-dunăreni (19-28 iulie 2021 – Bulgaria, Macedonia de Nord, Albania); Vladimir Beșleagă, originar din Transnistria, eseist, prozator, jurnalist, traducător din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 1990 și 1994, la aniversarea celor 90 de ani de viață. Participă: Oana Ursache, secretar de stat al DRP și scriitorul Vladimir Beșleagă:



  • Jurnal Românesc – 27.07.2021

    Jurnal Românesc – 27.07.2021

    Ministerul de
    Externe anunţă că a acordat suma de 300.000 de euro, prin organizaţia European
    Endowment for Democracy, în scopul implementării de proiecte în sprijinul
    societăţii civile şi al presei independente din Republica Moldova. Asistenţa
    financiară a fost asigurată din Fondul de Democratizare şi Dezvoltare
    Sustenabilă pentru Republica Moldova în conformitate cu pachetul de sprijin
    anunţat de preşedintele Klaus Iohannis cu ocazia vizitei la Chişinău, din
    decembrie 2020. Bucureştiul transmite că decizia ministrului de resort Bogdan
    Aurescu vine după ce, anul trecut, MAE român a plătit alte 250.000 euro pentru
    susţinerea societăţii civile şi a presei independente din stânga Prutului.
    Instituţia precizează că Republica Moldova reprezintă principalul beneficiar al
    asistenţei oficiale pentru dezvoltare şi umanitare acordate de România pe linie
    bilaterală. Organizaţia European Endowment for Democracy a fost înfiinţată în
    2013 de Uniunea Europeană şi statele membre ca entitate independentă cu
    expertiză în promovarea proiectelor destinate consolidării democraţiei şi
    drepturilor omului în Vecinătatea UE.




    Protecția
    minorităților naționale și politicile publice destinate diasporei au fost
    principalele subiecte de discuţie pe care secretarul de stat al Departamentului
    pentru Românii de Pretutindeni, Oana Ursache, le-a avut la Tirana, în Albania,
    cu ministrul de stat pentru diaspora Pandeli Majko şi cu secretarul general al
    Ministerului de Externe albanez, Armand Skapi. În cadrul primei întrevederi,
    discuțiile s-au concentrat pe implicarea diasporei în statul-mamă și legăturile
    acesteia cu statul-gazdă, respectiv strategia statului albanez pentru diaspora,
    context în care şefa DRP și-a exprimat deschiderea pentru organizarea unor
    proiecte culturale comune în 2022.

    La întâlnirea cu reprezentantul MAE albanez
    s-a discutat despre Legea nr. 96/2017 pentru protecția minorităților naționale
    în Albania, prin care aromânii au primit statutul oficial de minoritate
    națională și despre Legea nr.156 din 7 iunie anul curent, care instituie Ziua
    Românității Balcanice la data de 10 mai. Armand Skapi a vorbit și despre
    recensământul pe care administraţia albaneză îl va organiza anul viitor și despre
    prezența studenților albanezi în învățământul universitar din România. Cei doi
    oficiali au abordat şi posibilitatea înființării unui lectorat de limba română
    la Universitatea din Tirana și a unui lectorat de limba albaneză la
    Universitatea din București. Delegaţia românească s-a întâlnit, apoi, cu membri
    ai comunității aromâne din Tirana și a participat la ceremonia de acordare a
    patentei consulare pentru consulul onorific al României în Albania, Elvis
    Tolci. Vizita în comunităţile istorice se încheie pe 28 iulie.




    Lungmetrajul
    Miracol, regizat de Bogdan George Apetri, şi scurtmetrajul
    Plastic semiotic, de Radu Jude, au fost selectate în programul
    celei de-a 78-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia.
    Miracol va participa în secţiunea Orizzonti, alături de alte 18 pelicule,
    în vreme ce Plastic semiotic va fi proiectat în afara competiţiei.
    Organizatorii festivalului au anunţat şi lansarea unei extensii a secţiunii
    Orizzonti, intitulată Orizzonti Extra, în care va fi atribuit un premiu al
    publicului. Juriul competiţiei oficiale din acest an va fi prezidat de
    cineastul sud-coreean Bong Joon Ho şi va fi completat de regizoarea americană
    de origine chineză Chloe Zhao, actriţa franceză Virginie Efira, regizorul
    italian Saverio Costanzo, actriţa şi producătoarea canadiană Sarah Gadon,
    regizorul român de filme documentare Alexander Nanau şi actriţa şi cântăreaţa
    britanică Cynthia Erivo. Ediţia 2021 a Festivalului Internaţional de Film de la
    Veneţia se va desfăşura în perioada 1 – 11 septembrie.




    Proiectul
    Miercurile Muzicale, organizat de Institutul Român de Cultură și
    Cercetare Umanistică de la Veneția, continuă pe 28 iulie cu difuzaarea unui
    recital al baritonului Silviu-Alexandru Mihăilă. Artistul va interpreta George
    Enescu, Șapte cântece pe versuri de Clément Marot. Programul Miercurile
    Muzicale a reînceput pe 7 aprilie cu un minirecital susţinut de cunoscuta
    soprană Felicia Filip alături de tenorul Andrei Mihalcea. Ultimul moment
    muzical va avea loc pe 4 august şi o va avea în prim plan pe chitarista Alina
    Nicoleta Mreană. Înregistrările transmise în cadrul proiectului conțin atât
    concertul propriu-zis, cât și testimoniale ale artiștilor implicați care
    răspund la trei întrebări standard: Ce schimbări a produs pandemia
    COVID-19 în viaţa de muzician?ˮ, Cum se ascultă muzica clasică? și
    Dacă un tânar vrea să asculte muzică clasică, cu ce ar fi bine să
    înceapă?. Reprezentaţiile sunt transmise pe paginile de Facebook, YouTube
    și Instagram ale Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la
    Veneția şi preluate de Radio România Internațional.


  • Jurnal românesc – 26.07.2021

    Jurnal românesc – 26.07.2021

    Ministerul Justiţiei a
    anunţat că Guvernul a amendat Legea cetăţeniei române prin introducerea
    procedurii de comunicare prin mijloace electronice în cazul solicitărilor de
    acordare a cetăţeniei.
    Noile prevederi permit transmiterea informărilor la
    adresa de email indicată de solicitant în cererea depusă. Până în prezent,
    procedura comunicării corespondenţei şi a ordinelor preşedintelui Autorităţii
    Naţionale pentru Cetăţenie cu privire la aprobarea sau respingerea cererilor de
    acordare sau de redobândire a cetăţeniei române se facea prin scrisoare poştală
    transmisă cu confirmare de primire.

    Ministerul precizează că, anual,
    Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie transmite prin Poşta Română peste
    100.000 de scrisori recomandate, majoritatea în străinătate. În 2020, doar în
    56% din cazuri s-a întors confirmarea de primire semnată de destinatar. În 44%
    din cazuri, fie Poşta Română a restituit corespondenţa cu menţiuni precum lipsă
    domiciliu sau expirat termen de păstrare, fie nu a fost
    transmis Autorităţii niciun răspuns. Ministerul Justiţiei mai arată că, pentru
    a elimina riscurile de dobândire în mod fraudulos a cetăţeniei române în baza
    unor documente false, legea prevede obligaţia apostilării sau a
    supralegalizării actelor oficiale străine depuse de solicitanţii de cetăţenie.




    Traseul Balcanic al
    delegației Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, condusă de
    secretarul de stat Oana Ursache, a continuat în Albania, cu o serie de vizite
    la lăcașe de cult, între care Biserica Aromână Sf. Sotir a cărei construcţie
    a fost susținută financiar de instituţie.
    În cadrul unei întâlniri cu membri ai
    comunităţii din oraşul Corcea, şefa DRP a discutat despre bursele oferite
    elevilor care învață limba română sau în limba română la școlile din
    comunitățile istorice, despre nevoile pe care aceste comunități le au, despre
    dobândirea cetățeniei, dar și despre obținerea pașaportului românesc.

    Delegaţia
    s-a întâlnit apoi cu studenți aromâni care urmează cursuri în România, cu
    studenți ai cursurilor de limba română din Albania şi cu conducerea
    Universității Fan Noli, din Corcea, în cadrul căreia a reiterat
    importanța continuării cursurilor de limba română, care le pot înlesni tinerilor
    aromâni accesul la burse de studiu în România. Oana Ursache s-a deplasat şi la
    primăria Corcea unde a discutat cu edilul şef despre proiectele DRP, acțiunile
    prevăzute pentru anul 2021 şi despre Centrul de Informare al României la
    Corcea, deschis în iulie 2019. Secretarul de stat a donat centrului cărţi în limba
    română şi a spus că acesta este deschis în egală măsură profesorilor,
    cercetătorilor și studenților, precum și asociațiilor comunității aromâne, care
    doresc să deruleze proiecte menite să păstreze vie limba română în comunitate. Vizita
    delegaţiei româneşti în comunităţile istorice continuă până pe 28 iulie.




    Un dialog literar online,
    realizat cu ocazia publicării în limba germană a romanului
    Inocenții de Ioana Pârvulescu, a avut loc pe paginile de Facebook
    ale Institutului Cultural Român la Viena, Institutului de Romanistică al
    Universității din Viena și Editurii Paul Zsolnay.
    Dialogul, moderat de doctorul
    Florin Oprescu de la Institutul de Romanistică al Universității din Viena, s-a
    desfăşurat în limba română cu subtitrare în germană, şi i-a avut invitaţi pe
    autoarea Ioana Pârvulescu şi pe traducătorul romanului, Georg Aescht. Aceştia
    au discutat şi despre circulația literaturii române contemporane în spațiul
    european. De asemenea, actorul Armand Iftode a lecturat fragmente din
    traducerea în limba germană, însoţite de un colaj de fotografii reprezentative
    din copilăria scriitoarei, petrecută în Brașov. Înregistrarea dezbaterii online
    poate fi urmărită pe pagina de Facebook a ICR Viena şi pe canalul de YouTube al
    doctorului Florin Oprescu.




    Concertul de chitară clasică
    susținut de muzicianul Laurențiu Topală pe 27 iulie va fi transmis online de
    reprezentanţa la Londra a Institutului Cultural Român, de la ora 21.00.

    Laurențiu Topală este un muzician român, absolvent al Academiei de Muzică
    Gavriil Musicescu din Chișinău, clasa de interpretare muzicală.
    De-a lungul anilor, a susținut recitaluri în diverse formule, atât solo cât și
    camerale. Artistul aparține primei generații de profesori de chitară ai cărui
    elevi sunt laureați a numeroase concursuri naționale și internaționale. Are o
    carieră longevivă în televiziune și radio, iar pentru cea de-a 24-a ediție a
    Festivalului Internaţional George Enescu a fost producător muzical
    al broadcasterului oficial.


  • Jurnal românesc – 23.07.2021

    Jurnal românesc – 23.07.2021

    Comitetul Naţional pentru
    Situaţii de Urgenţă a actualizat lista ţărilor şi regiunilor cu risc
    epidemiologic ridicat.
    Astfel, în zona roşie se află 35 de state, între care
    Marea Britanie, Cipru, Olanda, Spania şi Portugalia, iar în cea galbenă,
    21, printre care Grecia, Danemarca,
    Rusia, Monaco sau Maldive. Persoanele care sosesc în România din zona roşie
    intră în carantină dacă nu sunt vaccinate, iar cele care vin din zona galbenă
    pot evita carantina dacă sunt inoculate sau prezintă un test PCR, nu mai vechi
    de 72 de ore. Durata carantinei este de două săptămâni, însă în a 8-a zi se
    poate face un test, iar dacă acesta este negativ măsura restrictivă este
    ridicată în ziua a 10-a. Scutiți de carantină copiii sub 3 ani, cei cu vârste
    între 3 și 16 ani, dacă au un test COVID negativ, şi oamenii care petrec mai
    puțin de 3 zile pe teritoriul României. Lista actualizată adoptată de CNSU
    intră în vigoare începând din 25 iulie.




    Sfântul Sinod al Bisericii
    Ortodoxe Române a aprobat înfiinţarea a două noi parohii pentru comunităţile
    româneşti din Ljubljana, în Slovenia, şi din Dubai, în Emiratele Arabe Unite,
    care vor funcţiona sub directa autoritate a Patriarhiei Române.
    Decizia forului
    a venit în ziua în care Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a fost
    decorat de preşedintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional Steaua
    României în grad de Colan. Distincţia i-a fost acordată în semn de înaltă
    apreciere pentru contribuţia la călăuzirea activităţii pastorale, misionare,
    culturale, sociale şi filantropice a Bisericii Ortodoxe Române, în ţară şi în
    diaspora şi pentru sporirea binelui comun prin cultivarea dialogului
    interconfesional şi interreligios.

    În zilele noastre, una dintre provocările cele mai complexe, căreia
    îi răspundeţi cu succes, este păstrarea identităţii spirituale şi a coeziunii
    în comunităţile româneşti din diaspora. Biserica Ortodoxă Română şi-a dezvoltat
    căi mediatice moderne, care duc mesajul pastoral, misionar şi umanitar al
    credinţei până în cele mai îndepărtate comunităţi româneşti, a declarat
    Klaus Iohannis. La rândul său, patriarhul Daniel a afirmat că România are cea
    mai mare diaspora din istoria sa. Avem cea mai mare diasporă română din
    istoria poporului român, care este o şansă, dar şi o provocare şi de aceea am
    făcut eforturi împreună cu autorităţile de stat ca să ţinem în comuniune
    românească pe aceşti fii şi fiice ale patriei noastre care din varii motive
    lucrează sau studiază în afara hotarelor ţării,
    a spus acesta. Ordinul
    Naţional Steaua României în grad de Colan este cea mai importantă
    distincţie civlă acordată de statul român.




    Vizita delegației
    Departamentului pentru Românii de Pretutindeni în Macedonia de Nord a continuat
    la Skopje cu o întâlnire cu membri marcanți ai comunității aromâne, cu asociații
    și artiști, care a avut loc la Ambasada României.
    Secretarul de stat Oana
    Ursache a mers apoi la Universitatea din Skopje, unde s-a întâlnit cu studenți
    și profesori, cu care a vorbit despre dialectele sud dunărene, despre mozaicul
    pluricultural european, despre filologi și politicieni. Delegaţia s-a deplasat
    apoi în oraşul Bitola, unde Oana Ursache a vizitat Biserica Ortodoxă
    Sfântul Constatin și Elena, fostul Liceu Românesc, acum școală
    albaneză, şi mormântul lui Apostol
    Mărgărit, inspector al școlilor românești din Balcani, aflat în cimitirul
    aromân din Bitola. Nu avem pretenția că se pot rezolva peste noapte
    problemele acestor comunități, a declarat şefa DRP. Ea a amintit că, în
    2022, va fi organizat un festival pan-balcanic al românității, creat în baza
    legii care stabileşte data de 10 mai drept Ziua Românităţii Balcanice. Vizita
    de lucru în comunitățile istorice continuă până pe 28 iulie.




    Poetul Valeriu Stancu şi
    poeta franco-română Linda Maria Baros, recent laureată a premiului francofoniei
    la festivalul poeziei din Montréal, reprezintă România la festivalul de poezie
    Voix Vives de Méditerranée, în oraşul port Sète din sudul Franţei.
    Manifestarea sărbătoreşte poezia mediteraneană contemporană şi anual primeşte
    numeroşi poeţi şi artişti veniţi din Mediterana latină, din jurul Africii, a
    Balcanilor, din America de Sud, America Centrală şi Vestul Africii.
    Organizatorii transmit că festivalul reprezintă o invitaţie unică de a
    descoperi o creaţie poetică izvorâtă dintr-o cultură comună întregului
    Occident, aceea a Mediteranei, în care publicul îşi poate recunoaşte atât
    propriile rădăcini, cât şi pe cele ale vecinilor. Evenimentul propune peste 680
    de lecturi şi spectacole poetice şi muzicale care au loc între 23 și 31 iulie.


  • Jurnal Românesc – 22.07.2021

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de decorare a ambasadorului Germaniei la Bucureşti, Cord Meier-Klodt, cu Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Mare Cruce. Administraţia Prezidenţială transmite că distincţia i-a fost conferită diplomatului în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia personală avută la susţinerea şi promovarea relaţiilor economice, politice şi culturale dintre Germania şi România. Ambasadorul german se află la finalul unui mandat pe care l-a început în 2017.

    Vizita delegației Departamentului pentru Românii de Pretutindeni în comunitățile istorice a continuat la Skopje, în Macedonia de Nord. Secretarul de stat Oana Ursache a avut o serie de întrevederi cu oficiali din Ministerul pentru Sistem Politic și Relații Inter-comunitare, Ministerul Culturii, Ministerul Educației şi Ministerul Afacerilor Externe, iar discuţiile s-au concentrat pe înființarea unui centru de informare al României la Universitatea Sfinții Chiril și Metodie din Skopje, care va avea rolul de a apropia cultura română de spațiul academic macedonean. Oana Ursache a arătat că Departamentul a deschis 5 astfel de Centre la Comrat, Bălți, Ismail, Slatina şi Korcea, cu misiunea de a păstra legăturile culturale și lingvistice. Şefa DRP a le-a vorbit reprezentanţilor macedoneni şi despre legea care instituie Ziua Românității Balcanice la data de 10 mai şi a discutat cu aceştia despre posibilitatea organizării, în 2022, a unor evenimente comune tuturor comunităților balcanice. Delegaţia României se va afla în comunitățile istorice până pe 28 iulie.

    O nouă reuniune din cadrul campaniei Dialog cu diaspora pe teme consulare – 2021, iniţiată de ministerul de Externe, s-a desfăşurat, în format hibrid, cu membrii comunităţii şi ai mediului asociativ românesc din Franţa. La întâlnire, la care au participat ambasadorul României la Paris, Luca Niculescu, şi reprezentanţi ai misiunii diplomatice şi oficiilor consulare, românii din Hexagon au semnalat o serie de aspecte privind necesitatea extinderii reţelei consulare, coroborată cu asigurarea necesarului de personal consular în cadrul misiunilor, prestarea serviciilor consulare prin intermediul platformei econsulat.ro, debirocratizarea serviciilor inclusiv prin transmiterea documentelor prin intermediul serviciilor poştale sau de curierat rapid, aspecte legate de muncă şi protecţie socială şi necesitatea îmbunătăţirii mijloacelor de comunicare prin intermediul Centrului de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate.

    Reprezentanţii ambasadei au prezentat demersurile de extindere a reţelei consulare, cu accent pe operaţiunile de relocare temporară a spaţiului de lucru cu publicul al Consulatului General al României la Marsilia într-un sediu modern şi cu o infrastructură adecvată, precum şi cu privire la operaţionalizarea Consulatului General la Paris şi a Consulatului General la Nantes, a căror deschidere este programată anul acesta, respectiv în 2022. Programul Dialog cu diaspora pe teme consulare a început în 2015 şi le oferă românilor din străinătate posibilitatea de a prezenta problemele pe care le întâmpină, cu scopul identificării rapide de soluţii. Anul acesta au mai fost organizate întâlniri cu românii din Germania, Marea Britanie, Cipru, Austria şi Portugalia. Următoarea reuniune din cadrul campaniei va avea loc cu reprezentanţii românilor din Grecia.

    Ansamblul românesc Flauto Dolce va susține un concert, pe 23 iulie, cu ocazia încheierii expoziției de artă vizuală din colecția Institutului Cultural Român la Budapesta. Expoziţia a cuprins lucrări donate de artiștii români invitați să expună în Ungaria şi opere primite în custodie din partea Ministerului Culturii de la Bucureşti. În concertul de final, Flauto Dolce va prezenta un material muzical din regiunile istorice Transilvania, Moldova și Valahia. Ansamblul a luat fiinţă în anul 2000, la Cluj, sub auspiciile Academiei de Muzică Gheorghe Dima şi îi are în componenţă pe muzicienii Zoltán Majó, Mária Szabó, Noemi Miklos şi Mihaela Maxim. Până în prezent, cei patru muzicieni au concertat în România, Austria, Spania, Franţa, Italia, Elveţia, Germania, Israel, Ungaria, Serbia şi Slovenia şi au luat parte la proiectul UNESCO Moştenirea Culturală – o punte către un viitor comun.

    Lungmetrajul Babardeală cu bucluc sau porno balamuc, regizat de Radu Jude, câștigător al Ursului de Aur la a 71-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, rulează în cinematografele din Austria. Programul zilnic al proiecțiilor se găseşte pe site-ul film.at.

  • Jurnal Românesc – 22.07.2021

    Jurnal Românesc – 22.07.2021

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de decorare a ambasadorului Germaniei la Bucureşti, Cord Meier-Klodt, cu Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Mare Cruce. Administraţia Prezidenţială transmite că distincţia i-a fost conferită diplomatului în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia personală avută la susţinerea şi promovarea relaţiilor economice, politice şi culturale dintre Germania şi România. Ambasadorul german se află la finalul unui mandat pe care l-a început în 2017.

    Vizita delegației Departamentului pentru Românii de Pretutindeni în comunitățile istorice a continuat la Skopje, în Macedonia de Nord. Secretarul de stat Oana Ursache a avut o serie de întrevederi cu oficiali din Ministerul pentru Sistem Politic și Relații Inter-comunitare, Ministerul Culturii, Ministerul Educației şi Ministerul Afacerilor Externe, iar discuţiile s-au concentrat pe înființarea unui centru de informare al României la Universitatea Sfinții Chiril și Metodie din Skopje, care va avea rolul de a apropia cultura română de spațiul academic macedonean. Oana Ursache a arătat că Departamentul a deschis 5 astfel de Centre la Comrat, Bălți, Ismail, Slatina şi Korcea, cu misiunea de a păstra legăturile culturale și lingvistice. Şefa DRP a le-a vorbit reprezentanţilor macedoneni şi despre legea care instituie Ziua Românității Balcanice la data de 10 mai şi a discutat cu aceştia despre posibilitatea organizării, în 2022, a unor evenimente comune tuturor comunităților balcanice. Delegaţia României se va afla în comunitățile istorice până pe 28 iulie.

    O nouă reuniune din cadrul campaniei Dialog cu diaspora pe teme consulare – 2021, iniţiată de ministerul de Externe, s-a desfăşurat, în format hibrid, cu membrii comunităţii şi ai mediului asociativ românesc din Franţa. La întâlnire, la care au participat ambasadorul României la Paris, Luca Niculescu, şi reprezentanţi ai misiunii diplomatice şi oficiilor consulare, românii din Hexagon au semnalat o serie de aspecte privind necesitatea extinderii reţelei consulare, coroborată cu asigurarea necesarului de personal consular în cadrul misiunilor, prestarea serviciilor consulare prin intermediul platformei econsulat.ro, debirocratizarea serviciilor inclusiv prin transmiterea documentelor prin intermediul serviciilor poştale sau de curierat rapid, aspecte legate de muncă şi protecţie socială şi necesitatea îmbunătăţirii mijloacelor de comunicare prin intermediul Centrului de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate.

    Reprezentanţii ambasadei au prezentat demersurile de extindere a reţelei consulare, cu accent pe operaţiunile de relocare temporară a spaţiului de lucru cu publicul al Consulatului General al României la Marsilia într-un sediu modern şi cu o infrastructură adecvată, precum şi cu privire la operaţionalizarea Consulatului General la Paris şi a Consulatului General la Nantes, a căror deschidere este programată anul acesta, respectiv în 2022. Programul Dialog cu diaspora pe teme consulare a început în 2015 şi le oferă românilor din străinătate posibilitatea de a prezenta problemele pe care le întâmpină, cu scopul identificării rapide de soluţii. Anul acesta au mai fost organizate întâlniri cu românii din Germania, Marea Britanie, Cipru, Austria şi Portugalia. Următoarea reuniune din cadrul campaniei va avea loc cu reprezentanţii românilor din Grecia.

    Ansamblul românesc Flauto Dolce va susține un concert, pe 23 iulie, cu ocazia încheierii expoziției de artă vizuală din colecția Institutului Cultural Român la Budapesta. Expoziţia a cuprins lucrări donate de artiștii români invitați să expună în Ungaria şi opere primite în custodie din partea Ministerului Culturii de la Bucureşti. În concertul de final, Flauto Dolce va prezenta un material muzical din regiunile istorice Transilvania, Moldova și Valahia. Ansamblul a luat fiinţă în anul 2000, la Cluj, sub auspiciile Academiei de Muzică Gheorghe Dima şi îi are în componenţă pe muzicienii Zoltán Majó, Mária Szabó, Noemi Miklos şi Mihaela Maxim. Până în prezent, cei patru muzicieni au concertat în România, Austria, Spania, Franţa, Italia, Elveţia, Germania, Israel, Ungaria, Serbia şi Slovenia şi au luat parte la proiectul UNESCO Moştenirea Culturală – o punte către un viitor comun.

    Lungmetrajul Babardeală cu bucluc sau porno balamuc, regizat de Radu Jude, câștigător al Ursului de Aur la a 71-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, rulează în cinematografele din Austria. Programul zilnic al proiecțiilor se găseşte pe site-ul film.at.


  • Jurnal românesc – 21.07.2021

    Jurnal românesc – 21.07.2021

    O delegație a
    Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, condusă de secretarul de stat
    Oana Ursache, se află până pe 28 iulie într-o vizită de lucru în comunitățile
    istorice.
    Prima oprire a fost în Bulgaria, la Vidin, unde şefa DRP s-a întâlnit
    cu primarul Tsvetan Tsenkov și cu reprezentanți ai mediului asociativ românesc.
    În cadrul întrevederii s-a discutat despre comunitățile românești și despre
    proiectele DRP, iar Oana Ursache le-a punctat reprezentanţilor administraţiei
    din Vidin importanța educației în limba română, în condiţiile în care acolo
    trăiesc aproximativ 40.000 de români. Un alt subiect adus în discuţie a fost
    posibilitatea inaugurării unui centru de informare în vederea promovării și predării
    limbii, culturii și civilizației românești. Totodată, s-a decis ca proiectul
    DRP Pâinea care ne unește – Dor de Pâine să ajungă și în Bulgaria, în cadrul
    festivalului folcloric din Vidin, care va avea loc în perioada 2-6 septembrie.
    Vizita de lucru a delegaţiei româneşti continuă cu deplasarea în Macedonia de
    Nord.




    România va dona Republicii
    Moldova alte 100.000 de doze de vaccin anti-COVID produse de Pfizer, a declarat
    vicepreşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind
    Vaccinarea, Andrei Baciu.
    Acestea vor fi trimise în stânga Prutului săptămâna
    aceasta. Andrei Baciu a amintit că ţara noastră a mai donat 50.000 de doze Serbiei, 100.000 de doze
    Ucrainei, Argentinei şi Vietnamului, iar până în prezent a fost finalizat un
    singur contract de vânzare, cu Danemarca, pentru 1.170.000 de doze de vaccin.
    Potrivit vicepreşedintelui CNCAV, mecanismul european de contractare a
    vaccinurilor s-a dovedit un succes. În România, am avut acces la
    vaccinuri încă din primele momente la nivel global, spre deosebire de alte
    ţări, chiar din regiune, pe care România le-a sprijinit pentru procesul de
    vaccinare. Noi continuăm activităţile, inclusiv la nivel individual, cât şi în
    partea echipei europene de donaţie şi revânzare, tocmai pentru că toate vaccinurile,
    nu numai cele din România, au o perioadă de valabilitate, a explicat
    Andrei Baciu. România a primit, până în prezent, peste 19.500.000 de doze de
    vaccin: aproape 11,6 milioane de la Pfizer-BioNTech, circa 1,6 milioane de la
    Moderna, mai bine de 3.300.000 de la AstraZeneca şi aproximativ 1.000.000 de la
    Johnson & Johnson.




    Liga Studenţilor Români din
    Străinătate, Uniunea Studenţilor din România, Federaţia Asociaţiilor
    Studenţilor în Medicină din România şi Asociaţia Tineretului ONU din România
    organizează, în perioada 20-24 august, Forumul Studenţilor Români de
    Pretutindeni.
    Evenimentul se va desfăşura în format fizic la Universitatea din
    Bucureşti, iar înscrierile pentru participanţi au fost deja deschise pe site-ul
    fsrp.ro. 100 de tineri vor avea astfel ocazia de a dezbate timp de 5 zile cele
    mai importante probleme cu care se confruntă societatea şi de a găsi soluţiile
    optime pentru rezolvarea lor. În cadrul a 6 comitete, fiecare compuse din 15-20
    de studenţi, se va discuta despre combaterea abandonului şcolar, lipsa şi
    stigmatizarea educaţiei profesionale, programele învechite, supraaglomerarea
    şcolară, infrastructură educaţională, digitalizarea educaţiei, despre soluţiile
    prin care România poate să facă tranziţia spre o economie circulară şi să
    devină neutră din punct de vedere climatic, despre lipsa forţei de muncă, inegalitatea,
    lipsa de capital sau lipsa investiţiilor, despre crearea unui spaţiu favorabil
    digitalizării administraţiei publice şi a mediului de afaceri, cadrul
    legislativ care să reglementeze concepte precum blockchain, semnătura digitală,
    cartea de identitate digitală, despre aderarea României la spaţiul Schengen,
    strategia pentru promovarea României prin diaspora, întoarcerea studenţilor
    plecaţi la studii în străinătate, despre integrarea absolvenţilor de studii
    medicale în sistemul românesc şi educaţia sanitară a populaţiei. Potrivit
    organizatorilor, la finalul lucrărilor vor fi elaborate 6 proiecte de acte
    normative ce vor fi înaintate instituţiilor cu putere decizională. Termenul
    limită de înscriere pe site-ul fsrp.ro este 5 august.




    Scurtmetrajele românești
    Cadoul de Crăciun în regia lui Bogdan Mureșanu și
    Opinci în regia fraţilor Anton și Damian Groves vor fi prezentate
    la Latitude Festival din Marea Britanie în cadrul Dash Arts Forum
    . Proiecțiile
    sunt susținute de Institutul Cultural Român din Londra și vor avea loc în
    perioada 22-25 iulie în Henham Park, din Suffolk. Latitude Festival, unul
    dintre cele mai mari și populare festivaluri din Regatul Unit a fost creat în
    2006 şi include, pe lângă muzică, artele spectacolului, film și evenimente
    dedicate copiilor.


  • Jurnal Românesc – 20.07.2021

    Jurnal Românesc – 20.07.2021

    Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni a lansat, pe 17 iulie, liniile strategice ale
    instituției pentru perioada 2021-2024. Şefa DRP, Oana Ursache, a declarat că
    printre obiectivele Departamentului se numără învățarea limbii române prin arte
    scenice, dar și acasă, în familie cu mama, prima profesoară de limba română,
    promovarea digitală a culturii românești şi eficientizarea relațiilor
    instituționale cu românii din străinătate. Pentru atingerea obiectivelor, DRP
    şi-a programat o serie de acţiuni, între care crearea unei platforme de limba
    română, a unui centru cultural mobil, a caravanei de informare în străinătate -
    Diaspora Mobilă, a centrului de cercetări interdisciplinare – România din afara României şi a unui centru
    de consultanţă pentru fonduri nerambursabile. De asemenea, luna august este
    dedicată diasporei prin organizarea festivalului-maraton Luna Diasporei -
    Pâinea care ne unește – Dor de Pâinea de acasă, iar DRP va reconceptualiza
    Muzeul diasporei 3D, o iniţiativă din 2018 care stabileşte un cadru adecvat
    păstrării și expunerii identității naționale și realizărilor românilor. Nu în
    ultimul rând, Departamentul va continua Programul de tabere ARC
    lansat în anii ’90 și de care au beneficiat, până în prezent, aproximativ
    26.000 de elevi, studenți şi profesori.




    Președintele
    Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și
    Parlamentul Republicii Moldova, deputatul liberal Daniel Gheorghe, i-a cerut
    şefului Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, secretarul de stat
    Adrian Dupu, să-şi reconsidere decizia de a tăia fondurile presei tipărite de
    limba română din Basarabia. Acest act, sinonim cu cenzura, condamnă la moarte
    cel puțin 8 publicații-drapel esențiale pentru românii de dincolo de Prut, a
    declarat parlamentarul. El a amintit de cazurile revistei Literatură și Artă,
    revistei Limba română, revistei Natura şi săptămânalului de investigații
    Ziarul de Gardă.

    Faptul că revistele-simbol decapitate nu mai au tirajele
    de odinioară, lucru care se întâmplă peste tot în lume, nu justifică închiderea
    de o manieră umilitoare, fără căutarea unei soluții sau măcar mutarea lor pe
    internet, a spus Daniel Gheorghe. El a punctat că niciun guvernant
    din România ultimilor trei decenii nu a lovit vreodată în acest mod extrem în
    presa tipărită de limba română de dincolo de Prut, semnându-i actul de
    deces. Deputatul a atras atenţia că o atitudine similară a avut şi
    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, care a decis oprirea finanțării
    revistei Mesager bucovinean, al cărei public țintă era comunitatea românească
    din Ucraina. Daniel Gheorge a făcut apel la prim-ministrul Florin Cîțu să
    rezolve aceste situații despre care spune că sunt stânjenitoare şi
    aduc prejudicii de imagine României în Basarabia și Ucraina, într-un
    moment în care românii de acolo au nevoie mai mult ca niciodată de înțelegerea
    și ajutorul autorităților de la București.




    Pelicula
    Freak show. The Movie, o adaptare după spectacolul de teatru cu
    același nume creat și regizat de Florin Piersic Jr, va fi proiectat în cadrul
    Festivalului de Teatru Fringe de la Beer Sheva, care anul acesta se va
    desfăşura în format hibrid în perioada 26-29 iulie. Filmul va fi disponibil
    spre vizionare online, în zilele de 27 şi 28 iulie, cu subtitrare în limba
    ebraică, pe platforma digitală a Festivalului. Manifestarea are loc anual,
    începând din 2011 în Orașul Vechi, iar programul artistic internațional va
    cuprinde atât spectacole de teatru, cât și filme, lucrări video de artă contemporană
    și evenimente pentru copii, toate reunite sub tema din acest an, Human
    connection.





    Prezentarea traducerii în
    limba spaniolă a volumului Noapte bună, copii! de Radu Pavel Gheo a
    avut loc, pe 19 iulie, la Santander, în cadrul unui eveniment organizat de
    Institutul Cultural Român de la Madrid, în colaborare cu editura Tres
    Hermanas. La lansare, care s-a desfăşurat la Librăria Gil, a fost
    prezentă traducătoarea cărții Marian Ochoa de Eribe. Cartea a fost inclusă în
    programarea oficială a Târgului Editorilor Independenți Fieramente,
    manifestare de prestigiu din Santander, ajunsă la cea de-a VII-a ediție și
    reprezintă primul roman al lui Radu Pavel Gheo tradus în limba spaniolă.
    Potrivit ICR Madrid, un al doilea eveniment de lansare este programat să aibă
    loc la Librăria Rafael Alberti, din capitala Spaniei, în prezenţa scriitoarei
    spaniole de origine uruguayană, Carmen Posadas.

  • Jurnal Românesc

    Jurnal Românesc

    Cipru sprijină comunitatea românească şi acordă o atenţie deosebită problemelor legate de tineret şi educaţie, a declarat comisarul prezidenţial cipriot pentru diaspora şi afaceri umanitare, Photis Photiou, după întâlnirea avută, la Nicosia, cu secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Oana Ursache. Oficialul cipriot a adăugat că, prin programele educaţionale, tinerii îşi învaţă limba şi istoria, ceea ce îi menţine aproape de rădăcinile şi cultura lor. El a spus că se doreşte apropierea cetăţenilor din cele două state, care trăiesc atât în străinătate, cât şi în Cipru sau în România, prin evenimente care promovează istoria, cultura, obiceiurile şi tradiţiile celor două ţări.

    Oana Ursache a arătat că în Cipru există o comunitate românească dinamică, de aproximativ 45.000 de persoane. Acordăm o importanţă deosebită noii generaţii şi, din acest motiv, în cadrul cooperării bilaterale, vom co-organiza diverse acţiuni şi evenimente în Cipru şi România, precum şi în alte ţări unde avem comunităţi de diaspora organizate, a spus şefa DRP. Preşedinţia cipriotă a transmis că aceasta a fost a 5-a întâlnire care a avut loc după semnarea Memorandumului bilateral de cooperare pe probleme de diaspora în decembrie 2018, iar extinderea colaborării dintre cele două ţări în ceea ce priveşte problemele diasporei contribuie semnificativ la consolidarea relaţiilor dintre cele două ţări. La finalul întrevederii, Photis Photiou i-a adresat Oanei Ursache invitaţia de a participa la Conferinţa Mondială a Ciprioţilor din Diaspora, care va avea loc în perioada 3-6 august.

    Cei aproximativ 100.000 de şoferi români care lucrează în spaţiul comunitar încep să evite cursele spre Franţa, sau chiar simpla tranzitare a ţării, pentru că nu se simt în siguranţă pe teritoriul acestui stat, a declarat deputatul social-democrat de Mureş Dumitriţa Gliga. Aceasta i-a transmis o interpelare ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, în legătură cu riscurilor majore de securitate la care sunt expuşi şoferii profesionişti români după atacurile cu arme albe petrecute pe teritoriul francez şi care i-au avut ca ţintă.

    Parlementarul a arătat că prin acest demers doreşte să afle ce măsuri concrete au fost implementate de Ambasada României la Paris pentru a oferi un plus de siguranţă şoferilor profesionişti români care operează pe aceste rute, dar şi care sunt demersurile iniţiate de instituţiile franceze pentru ca vinovaţii de comiterea atacurilor armate să fie identificaţi şi traşi la răspundere. Gliga a spus că atacurile armate asupra şoferilor est-europeni se produc în mod constant, în ultimul timp, cu precădere în zona departamentului Pas de Calais. Luna trecută, Mihai Spătaru, un şofer român de automarfar, a fost ucis într-o parcare din Franţa de hoţii pe care-i surprinsese în timp ce încercau să fure mărfuri din autotren, iar la 6 iunie, un alt şofer român Vasile Marian a fost victima unui atac cu arme albe tot într-o parcare, dar a reuşit să scape şi să-şi salveze şi un coleg, şofer al unui TIR înmatriculat în Belarus.

    Deputatul Alianţei pentru Unirea Românilor Ciprian Ciubuc a declarat în plenul Legislativului de la Bucureşti că Rusia trebuie să-şi ceară scuze pentru crimele comise în perioada deportărilor staliniste. Parlamentarul a amintit că în urmă cu 80 de ani, a început primul val de deportări ale românilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, teritorii smulse României în urma pactului Ribbentrop-Molotov. El a arătat că, în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, 32.423 de români din ceea ce sovieticii au numit Republica Socialistă Sovietică Moldovenească au fost ridicaţi din propriile locuinţe încărcaţi în vagoane de vite şi strămutaţi în Kazahstan şi Siberia, iar acesta avea să fie doar primul dintre cele trei valuri de deportări prin care Basarabia şi Bucovina de Nord au fost depopulate de sute de mii de români.

    Potrivit acestuia, unii dintre ei au murit departe de locurile natale, în drumul spre Siberia şi în lagărele de exterminare ale URSS. Ca principală moştenitoare a Rusiei sovietice, Rusia lui Putin este datoare să-şi ceară scuze urmaşilor celor deportaţi şi întregului popor român pentru crimele comise şi pentru vieţile distruse. Suntem datori să nu uităm şi suntem datori să facem dreptate pentru Basarabia, pentru că Basarabia a fost, este şi va fi românească, a afirmat Ciprian Ciubuc. O poziţie similară a avut liderul partidului Mişcarea Populară, fostul ministru de externe Cristian Diaconescu. Acesta a numit deportarea românilor în Siberia si Kazahstan o pagină neagră a istoriei şi a transmis că va veni momentul când românilor din Basarabia şi Bucovina li se va face dreptate.


  • Întrevederea secretarului de stat Oana Ursache cu comisarul prezidențial Photis Photiou

    Întrevederea secretarului de stat Oana Ursache cu comisarul prezidențial Photis Photiou

    Românii care trăiesc și muncesc în Cipru, proiectele derulate de DRP și relatia bilaterală foarte bună au reprezentat principalele teme de discuție din cadrul întâlnirii pe care secretarul de stat Oana Ursache a avut-o cu Comisarul Prezidențial cipriot pentru Diaspora și Afaceri Umanitare, Photis Photiou, în cadrul vizitei de lucru pe care demnitarul o efectuează în Republica Cipru zilele acestea.

    Agenda discuțiilor s-a concentrat pe schimbul de experiențe și bune practici în relația cu diaspora, politicile publice pe care guvernul cipriot le are în derulare în sprijinul cetățenilor lor care trăiesc peste hotare, dar și pentru comunitatea românească din Cipru.

    În acest sens, Photis Photiou a asigurat-o pe Oana Ursache că autoritățile cipriote vor continua să sprijine comunitatea românească din regiune prin orice mijloace disponibile.

    Oficialul cipriot a adăugat că, prin programele educaţionale din şcoli, tinerii îşi învaţă limba şi istoria, ceea ce ‘îi menţine aproape de rădăcinile şi cultura lor’. El a spus că se doreşte apropierea oamenilor din cele două ţări, care trăiesc în străinătate sau în Cipru şi România, prin evenimente care promovează istoria, cultura, obiceiurile şi tradiţiile celor două ţări.

    S-a evocat colaborarea excelentă între cele două instituții prin memorandumul de înțelegere semnat în decembrie 2018, fiind a cincea întrevedere în acest context.

    Oana Ursache i-a mulțumit comisarului prezidențial pentru deschiderea cu care a fost întâmpinată și a salutat continuarea colaborării excelente între cele două instituții prin organizarea de evenimente culturale comune.

  • În prim-plan România 30.05.2021

    În prim-plan România 30.05.2021

    30 mai – Ziua Românilor de Pretutindeni. Participă: Oana Ursache, Secretar de Stat în Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, Sandra Pralong, Consilier de Stat în Departamentul pentru Relația cu Românii din afara Granițelor din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, lector dr. Anca Boeriu, coordonatorul Festivalului Culturii Românilor de Pretutindeni, membri ai Comisiilor pentru românii din afara graniţelor din Senat şi Camera Deputaţilor.




  • Jurnal Românesc – 24.05.2021

    Jurnal Românesc – 24.05.2021

    Persoanele care călătoresc în Austria din state pentru care nu au fost emise alerte de călătorie, inclusiv din România, sunt exceptate de la măsura autoizolării, dacă pot dovedi că în ultimele 10 zile s-au aflat pe teritoriul acestora. Accesul în Austria este permis în baza prezentării unui certificat de vaccinare împotriva COVID-19, efectuat cu cel mult 9 luni anterior deplasării, a unui test negativ pentru infecţia cu SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore, a unui certificat medical care să ateste recuperarea după infectare nu mai vechi de 6 luni sau a unei dovezi a prezenţei anticorpilor nu mai veche de 3 luni. MAE român arată că, în situaţia în care nu poate fi îndeplinită niciuna dintre condiţiile menţionate, persoana în cauză trebuie să efectueze, în cel mult 24 de ore de la intrarea în Austria, un test molecular sau antigen pe propria cheltuială. Copiii cu vârsta de până la 10 ani sunt exceptaţi de la testare. Bucureştiul reaminteşte, totodată, de obligaţia înregistrării online a călătorilor, prin sistemul Pre-Travel-Clearance, cu 72 de ore anterior deplasării. Măsurile sunt în vigoare până pe 30 iunie. Românii pot solicita asistenţă consulară la Ambasada ţării noastre la Viena, ale cărei date de contact se găsesc pe site-ul viena.mae.ro şi pe pagina de Facebook a reprezentanţei diplomatice.

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat, după ce, în urmă cu o săptămână, a introdus codurile roşu, galben şi verde, în funcţie de rata de incidenţă a îmbolnăvirilor de COVID-19 cumulată în ultimele 14 zile. Astfel, între statele nou introduse în scenariul verde, care nu presupune intrarea în carantină la sosirea în România, se află Bulgaria, Ungaria și Polonia. Printre ţările europene, cuprinse în zona roşie, se regăsesc Suedia, Cipru, Olanda, Franţa sau Belgia, în vreme ce în zona galbenă au fost plasate Grecia, Danemarca, Italia, Austria, Ucraina, Spania, Turcia şi Statele Unite ale Americii. Cei care sosesc din țări aflate în zonele galbenă sau roșie, nu au fost vaccinaţi şi nu prezintă un test PCR negativ vor petrece 14 zile în izolare. Ca urmare a măsurilor adoptate de Bucureşti, Budapesta a ridicat la rându-i restricţiile de intrare pentru românii care deţin un certificat de vaccinare. Decizia, anunţată de şeful diplomaţiei maghiare, Peter Szijjarto, a intrat în vigoare din 22 mai.

    Secretarul de stat al Departamentului pentru românii de pretutindeni, Oana Ursache, a anunţat că la punctul de trecere a frontierei Nădlac II, din judeţul Arad, va fi deschis primul centru de vaccinare pentru românii din străinătate. Nădlac II este punctul de trecere a frontierei cel mai tranzitat de către diaspora şi pe unde, în ultimele 24 de ore, au trecut 4.000 de români care s-au întors acasă, a declarat Ursache duminică, într-o conferinţă de presă. Ea a precizat că, din lipsă de informare, 600 dintre aceşti români au primit carantinare obligatorie, ceea ce a creat nemulţumiri. Avem de făcut o campanie de informare masivă. (…) Noi am început demersul de înfiinţare a acestor centre în aeroporturi şi în vămi. DSP Arad a avut o iniţiativă proprie (…) am înţeles că au deja containerele speciale pentru vaccinare la Timişoara, sunt dotate cu aer condiţionat şi aşteapă să fie transportate în vamă, a explicat aceasta. Şefa DRP a precizat că centrul de vaccinare va fi amplasat înainte de intrarea în vamă.

    Prima reuniune din cadrul campaniei Dialog cu diaspora pe teme consulare – 2021, iniţiată de ministerul de Externe, a avut loc online la finele săptămânii trecute cu reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din Germania. La videoconferinţă au participat atât actualul ambasador al României la Berlin, Emil Hurezeanu, aflat la final de mandat, cât şi viitorul ambasador Adriana Stănescu. Reprezentanţii românilor din Germania au semnalat o serie de aspecte privind prestarea serviciilor consulare prin intermediul portalului econsulat.ro, au solicitat extinderea reţelei consulare, organizarea de consulate itinerante, au punctat necesitatea îmbunătăţirii mijloacelor de comunicare şi au adus în discuţie situaţia lucrătorilor sezonieri. Următoarele reuniuni vor avea loc de două ori pe lună sau cu ocazia unor deplasări în străinătate ale reprezentanţilor Departamentului Consular şi vor fi anunţate în timp util comunităţilor româneşti din afara graniţelor. Programul Dialog cu diaspora pe teme consulare a fost început în 2015, la iniţiativa ministrului Bogdan Aurescu şi le oferă românilor din străinătate posibilitatea de a prezenta problemele pe care le întâmpină, cu scopul de a identifica rapid soluţii.


  • La Nădlac II se deschide primul centru de vaccinare a diasporei, într-o vamă

    La Nădlac II se deschide primul centru de vaccinare a diasporei, într-o vamă

    La Nădlac II (Arad) se va deschide primul centru de vaccinare a diasporei într-o vamă, urmând a fi amplasate containere speciale, dotate cu aer condiţionat, a declarat duminică, la Timișoara, Secretarul de stat în Departamentul pentru românii de pretutindeni, Oana Ursache.

    Am fost de dimineaţă la Nădlac, să vedem locul unde va fi amplasat primul centru de vaccinare a diasporei într-o vamă, Nădlac II fiind punctul de trecere a frontierei cel mai tranzitat de către diaspora şi pe unde, în ultimele 24 de ore, au trecut 4.000 de români care s-au întors acasă şi, din lipsa de informare, 600 dintre ei au primit carantinare obligatorie, ceea ce a creat nemulţumiri. Avem de făcut o campanie de informare masivă. (…) Noi am început demersul de înfiinţare a acestor centre în aeroporturi şi în vămi. DSP Arad a avut o iniţiativă proprie, nu neapărat a noastră, am înţeles că au deja containerele speciale (pentru vaccinare) la Timişoara, sunt dotate cu aer condiţionat şi aşteapă să fie transportate în vamă, a spus Oana Ursache.

    Potrivit acesteia, centrul de vaccinare va fi amplasat înainte de intrarea în vamă.

    Sper că instituţiile vor face eforturi să-l amplaseze şi să-l facă operaţional cât mai repede, a mai spus Secretarul de stat..