Obezitatea în rândul copiilor a
devenit un subiect de îngrijorare, peste tot în lumea dezvoltată. În
ultimii ani, şi în România, a crescut foarte mult numărul persoanelor
supraponderale şi obeze, mai ales în rândul copiilor şi adolescenţilor. O
dieta nesănătoasă (prea bogată în zaharuri şi grăsimi) şi lipsa sportului, duc
la creşterea necontrolată în greutate. Foarte puţini copii se mai joacă
în jurul blocului sau practică baschet, fotbal, tenis sau orice alt sport
potrivit vârstei lor. Numai în 2017, la un spital de copii din Iaşi au
trecut 1.743 de copii diagnosticaţi cu obezitate, pe lângă celelalte probleme
de sănătate, dintre aceştia 392 având ca diagnostic principal obezitatea. Medicii
atrag atenţia că prevalenţa obezităţii s-a triplat în rândul noilor generaţii
în ultimele două-trei decenii şi că, de cele mai multe ori, vina aparţine
părinţilor care le satisfac toate poftele şi îi îndoapă cu tot felul de
dulciuri. Mai mult, în multe familii, oferirea de mâncare de tip fast food este
o recompensă sau o formă de răsfăţ pentru copii.
Studiile Organizaţiei Mondiale
a Sănătăţii arată că, până în anul 2030, 90% din populaţia lumii va fi
supraponderală. Specialiștii susțin că educaţia alimentară trebuie să înceapă
acasă şi apoi continuată în școală. Iată ce ne-a declarat Rucsandra Topoloiu,
coordonator programe la Asociaţia ABC-ul Nutriţiei: La
nivelul anului 2017, studiile arată ca 12,4% din populația țării noastre ar fi
afectată de diabet, iar la copii incidența apariției diabetului la 100 de mii
de locuitori ar fi de 13,3%, datele aparțin Institutului Național
de Sănătate Publică. Principalele cauze ar fi lipsa de educație nutritivă și
lipsa de mișcare, iar complicațiile diabetului sunt dintre cele mai serioase.
Dacă ne referim la obezitatea infantilă situația este la fel de îngrijorătoare.
Statistice arată că România ocupa locul doi în Europa la obezitatea
infantilă, adică 1 din 4 copii cu vârste de 8 ani are probleme de greutate, iar
1 din 10 suferă de obezitate. Atât supraponderalitatea, cât și obezitatea sunt
factori importanți în apariția diabetului de tip 2, iar o alimentație de
calitate este esențială pentru reducerea îmbolnăvirilor din perioada copilăriei
și prevenirea bolilor cronice la viitorul adult. Principalii
responsabili de alimentate sunt părinții, din păcate. Atât părinții cât și
copiii nu au o dietă echilibrată, consumă produse procesate, sucuri
acidulate cu foarte mult zahăr, puţine fructe și legume. Toate duc, din păcate,
la o serie întreagă de probleme și de
boli.
În multe şcoli din România se derulează deja programe şi cursuri de
educaţie pentru un stil de viată sănătos. Din 2004 se derulează opționalul Educație pentru sănătate, din clasa I până în clasa a XII-a. Şi
Asociația ABC-ul Nutriției a demarat programul Ora de nutriție, prin care
elevii învată cum să se hrănească sănătos și cât de importantă este mişcarea în
aer liber, spune Rucsandra Topoloiu: In toamna
anului 2016, am pornit cu câteva şcoli din Bucureşti, apoi ne-am extins şi
am ajuns până la 2200 de elevi, cu care am lucrat în Bucureşti şi
Constanţa, implicând 11 şcoli gimnaziale şi două licee. Le-am creat module
educaţionale pentru a le transmite celor mici cunoştinte despre conceptul de
viaţă sănătoasă, chiar de la vârste destul de fragede, începând cu vârsta de 8
ani. In echipa noastră de traineri avem tehnicieni nutriţionişti, medici,
studenţi la farmacie sau medicină care s-au alăturat demersului nostru.
Toţi
aceştia, prin voluntariat, merg în şcoli şi vorbesc, timp de 7 săptămâni
consecutive – pentru că atât durează proiectul nostru – în timpul orelor
de dirigenţie, despre ceea ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă. Ne axăm pe
piramida nutriţiei, care sunt alimentele care ar trebui să stea la baza
alimentaţiei, ce ar trebui să consumâm cel mai mult, şi ce ar trebui să
consumăm cel mai puţin, care sunt riscurile în momentul în care consumăm mult
prea mult zahăr sau alimente procesate. Mai vorbim despre importanţa apei şi
hidratarea, care este rolul apei, despre principii de viaţă sănătoasă,
despre sport, despre grija pentru risipa alimentară…
Modelul
educațional al Asociaţiei ABC-ul Nutriţiei a fost conceput alături de
medici și tehnicieni nutriționiști, de psihologi și de specialiști în
educație. Lecțiile au un stil de predare interactiv și non formal, menit
să acopere diverse tipuri de învățare, iar copiii sunt foarte receptivi la
astfel de informații, ne mai spune Rucsandra Topoloiu: Proiectul
se adrezează şcolilor gimnaziale, din calsa a V-a până la liceu, însă am lucrat
şi cu copii din clase mai mici, în funcţie de dorinţele şcolilor şi disponibilitatea
trainerilior implicaţi. De fiecare dată, noi îmbunătăţim şi adaptăm
informaţiile şi venim cu informaţii practice, cu informaţii interactive, cu
jocuri, cu sfaturi, astfel încât copiii să le poată pune şi în practică.
Ii învăţăm asocieri alimentare corecte, să renunţe la cipsuri şi dulciuri, pe
care le cumpără de la chioşcul şcolii, şi să consume pachetul de acasă. In
cadrul programului, nu lucrăm doar cu copii, avem şi componenta de adulți,
profesori de la clase, avem ore și cu ei pentru că considerăm că sunt un model
pentru copii. De asemenea, organizăm, ședințe cu părinții în care le vorbim
despre toate aceste principii de alimentație sănătoasă.
Ministerul
Educaţiei Naţionale în colaborare cu Ministerul Sănătaţii a anunţat
introducerea unei materii noi în şcolile din România, începând din toamna
anului 2020. Este vorba de opționalul Educaţie pentru sănătate şi
nutriţie. Prevederea face parte dintr-o serie de modificări aduse Legii
educației de către parlamentari, modificări publicate în Monitorul Oficial. Insă
nu se cunosc detalii în privința felului în care ar trebui să se facă educația
pentru sănătate și nutriție în instituțiile de învățământ din România.