Radio România Internațional

Tag: obezitate

  • Obezitatea, o realitate dură

    Obezitatea, o realitate dură

    Consecință a stilului de viață, obezitatea nu este doar o problemă de aspect fizic, este în același timp, sau în primul rând, o problemă de sănătate asociată frecvent cu diverse complicații precum diabetul de tip doi, bolile cardiovasculare, accidentul vascular cerebral și unele tipuri de cancer. Regimul alimentar, sportul și un somn de calitate se numără între soluțiile de contracarare indicate de specialiști. Despre acestea a vorbit la Radio România și lector universitar doctor Lygia Alexandrescu, specialist în nutriție, care mizează pe echilibru:

     

    “Prima școală este mama când vine vorba de alimentație și acel bun simț. Nu trebuie să avem știința nutriției, nu trebuie să avem știința biochimiei alimentului. Trebuie să știm că avem de consumat energie si trebuie să-i dăm corpului combustibil, benzină de bună calitate. Și asta se poate face cu alimente foarte apropiate de natură, cât mai puțin procesate. Cumpăratul gata gătit evident că va conduce la creștere în greutate, pentru că are și multă sare, e și prăjit în cine știe ce, știm foarte bine că tot ceea ce e gata cumpărat nu are calitatea inițială a alimentului. Totul se întoarce la educație. Așa cum spun chinezii: dacă vrei să ai o generație sănătoasă educă 30-40 de ani populația și apoi vei avea o generație sănătoasă.”

     

    Datele prezentate de OMS relevă o realitate dură – obezitatea este o problemă de sănătate publică la nivel mondial. Iar România nu face excepție – peste 60% dintre români se luptă cu kilogramele în plus. Ce putem face pentru a ameliora situația? Din nou, Lygia Alexandrescu:

     

    “Noi avem nevoie de hrănire. Termenul de dietă a apărut în Grecia antică, atunci când se definea stilul de viață numit daiata ca un ansamblu de noțiuni care implicau somnul, deci odihna, hidratarea, hrana, mișcarea, starea de bine. Toate acestea formează dieta. Noi când spunem în momentul acesta dietă ne referim la mâncare și nu la ce mâncăm, ci la ce nu mâncăm. Când vorbim deaspre dietă vorbim despre restricție, lucru care este total fals.

    Dacă vorbim despre hrană trebuie să vorbim despre ce ne trebuie nouă, ce ne ține nouă celula sănătoasă și atunci într-adevăr personalizarea este foarte importantă. Sunt o grămadă de criterii pe care le luăm în calcul atunci când vine vorba de întocmirea unui plan alimentar: vârsta persoanei, sex, tip de efort pe care-l face, stare emoțională, genetică, analize de moment actualizate. Discuția cu medicul curant, discuția cu nutriționistul, discuția cu antrenorul de sport, toate acestea conduc la formarea unui program alimentar personalizat.”

     

    Viața de zi cu zi a persoanelor cu exces ponderal nu este în niciun caz una de calitate, în cazul multora survenind, de exemplu, scăderea stimei de sine, uneori chiar de la vârste fragede, urmată de depresie. Sau bolile amintite anterior, între care se numără și cea vasculară, pentru care specialistul în nutriție Lygia Alexandrescu a făcut mai multe recomandări, valabile, de altfel, pentru oricine vrea să adopte un stil de viață sănătos:

     

    “Atunci când vine vorba de accidentul vascular dieta mediteraneeană este cea mai potrivită, adică o dietă în care să se consume pește de cel puțin 3-4 ori pe săptămână, gătit dietetic – la cuptor sau fiert sau copt în hârtie de copt, nu în folie de aluminiu. Alături, în primul rând legume de culoare cât mai închisă în așa fel încât să avem mulți antioxidanți și un carbohidrat de calitate. Cât mai puțin sodiu, între mese gustări de fructe cu indice glicemic mic și aici mă refer la afine, la mărul nostru românesc sau dacă a trecut ora 16 – și nu mai mâncăm fructe – 4-5 nuci, care ne protejează inima și creierul de boala vasculară.

    Pâinea de bună calitate, adică fibrele să fie prezente, măcar 60 de grame la o masă dacă vorbim de un adult, dimineață, la prânz. Cartoful copt la fel este recomandat, să încercăm să-l răcim un pic înainte să-l mâncăm în așa fel încât amidonul să nu se depună la fel de ușor ca atunci când mâncăm cartoful fierbinte. Și multă, multă salată. Tot ce este crud ajută organismul să elimine acel LDL colesterol, cel nociv, care oxidează și care dă riscul de aterom, de prezența ateromului la nivel vascular.

    O bună hidratare este iarăși foarte importantă, băută apa la temperatura camerei și la 10-15 minute după ce mâncăm. Ciorbele de sezon sunt și ele foarte recomandate, cu un pic de proteină, adică dregem cu ou și acrim cu borș ca să avem aliment probiotic și care nici nu are sare. Și foarte important atunci când am avut boală vasculară, starea de bine – să învățăm să zâmbim, să învățăm să mulțumim pentru ce avem. Din punct de vedere al mișcării, mersul pe jos.”

     

    Datele statistice privind obezitatea prezentate de OMS relevă că peste 4 miliarde de oameni din întreaga lume ar putea suferi de supraponderalitate sau obezitate în 2035, iar obezitatea infantilă va crește cu peste 100%, ceea ce ar însemna că aproape 400 de milioane de copii ar putea trăi cu obezitate peste 11 ani. În ceea ce privește obezitatea adulților, aceasta se estimează că va spori cu peste 60% – prevalența în rândul bărbaților va înregistra o creștere de 73%, de la 14% la 23%, iar în rândul femeilor de 50%, de la 18% la 27%.

  • Obezitatea la români

    Obezitatea la români

    În fiecare an, la început de martie, este celebrată Ziua Mondială a Obezităţii, menită să atragă atenţia asupra acestei patologii din ce în ce mai frecvente.

    Obezitatea – caracterizată prin creșterea greutății corporale pe seama țesutului adipos – nu este doar o chestiune de aspect fizic sau de control al greutăţii, ci reprezintă o afecţiune medicală ce poate avea multiple repercusiuni asupra sănătăţii. Poate genera sau înrăutăți probleme cardiovasculare, endocrine, afecţiuni articulare și chiar unele forme de cancer. De asemenea, obezitatea are un impact semnificativ asupra calităţii vieţii, putând provoca scăderea încrederii în sine sau stigmatizare socială.

    Conform datelor existente, la nivel global, aproape 1 miliard de oameni, adică 1 din 7 persoane, sufereau, în 2020, de obezitate. Iar estimările arată că, până în 2035, numărul acestora ar putea ajunge la 1,9 miliarde. Cât despre copii, cei care au tendința de a se îngrășa încă de la grădiniță, necontrolat – spun specialiștii – tind să devină obezi înainte de a termina gimnaziul. În rândul celor mici, obezitatea ar urma să crească cu 100% între 2020 și 2035.

    Care este situația în România? Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, 2 din 100 de persoane se aflau în evidența medicală cu diagnosticul de obezitate în anul 2022. În privința cazurilor noi de boală tot din 2022, cele mai multe s-au înregistrat la femei și în mediul urban.

    Or, să adopți un stil de viață sănătos nu este ușor, e drept, dar nici imposibil! La nivel individual, recomandările sunt de limitare a aportului de grăsimi și zahăr, de creștere a consumului de fructe, legume, leguminoase, cereale integrale și nuci, precum și de practicare regulată a unei activități fizice de intensitate moderată. Este nevoie și de un program de odihnă și un stil de viață adaptat vârstei, sexului și stării emoționale. Pe scurt, un program personalizat, după cum a explicat, la Radio România, lector univ. dr. Lygia Alexandrescu, specialist în nutriție:

    „Termenul de dietă a apărut în Grecia antică, când se definea stilul de viață numit daiata ca un ansamblu de noțiuni care implicau somnul, deci odihna, hidratarea, hrana, mișcarea, starea de bine… toate aceastea formează dieta. Noi, când spunem, în momentul ăsta, dietă ne referim la mâncare, dar nu la CE mâncăm, ci la ce NU mâncăm. Când vorbim despre dietă; vorbim despre restricție, lucru care este total fals. Dacă vorbim despre hrană, trebuie să vorbim despre ce ne trebuie nouă, ce ne ține nouă celula sănătoasă și, atunci, personalizarea este foarte importantă. Aceeași dietă nu folosește la toată lumea, deci tot ce vedem pe internet – dieta hiperproteică sau hiperglucidică sau dieta cu orez sau dieta cu mere, sunt tot felul de trăznăi în momentul ăsta – toate aceste diete sunt total dezechilibrate. Sau o dietă care i se potrivește unei persoane nu i se potrivește și celeilalte. Care sunt criteriile? Sunt o grămadă de criterii pe care le luăm în calcul atunci când vine vorba de întocmirea unui plan alimentar. Nici nu i-aș spune dietă, care e ceva restrictiv, e ceva ce ții cât să intri într-o rochie, cât să îți închei cămașa sau cureaua mai ușor. Ce ține de hrană ține de stil de viață! Și, atunci, ne întoarcem la personalizare. Vârstă, sex, tip de efort pe care îl facem, tip de stare emoțională, genetică, analize de moment, actualizate. Discuția cu medicul curant, discuția cu nutriționistul, discuția cu antrenorul de sport, toate acestea conduc la formarea unui program alimentar personalizat. Două diete nu ar trebui să fie la fel. Exact ca medicația, trebuie personalizate.”

    Câteva ponturi mai precise? Consumul de alimente neprocesate, 100 de pași făcuți după masă, o bună hidratare, întoarcerea la bucătăria tradițională, cu mâncăruri gătite… “Când consumăm alimente, mai ales în a doua jumătate a zilei, în cantitate mare și în combinații incorecte, practic, îmbătrânim.” – mai atrage atenția Lygia Alexandrescu:

    „Nu trebuie să avem știința nutriției, nu trebuie să avem știința biochimiei alimentului! Trebuie să știm că avem de consumat energie și trebuie să îi dăm corpului combustibil, benzină de bună calitate. Și asta se poate face cu alimente foarte apropiate de natură, cât mai puțin procesate. Cumpăratul gata gătit evident că va conduce la creștere în greutate, pentru că are și multă sare, conține prăjeală, nu are calitatea inițială a alimentului. Sunt o grămadă de detalii. Totul se întoarce la educație. Așa cum spun chinezii, dacă vrei să ai o generație sănătoasă, educă 30-40 de ani populația și apoi vei avea o generație sănătoasă. Cultura de orez se obține de pe un an pe altul, oamenii sănătoși, echilibrați și compleți se obțin prin educația unor generații.”

    Cum, deci, la nivel colectiv, educația în modelarea alegerilor pe care le fac oamenii în materie de viață sănătoasă este esențială, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din București a lansat, de pildă, campania „Controlează obezitatea”, prin care oamenii vor fi învățați să mânânce sănătos și să facă mișcare. Se va concretiza, anul acesta, în 8 ediţii de informare, conştientizare şi educaţie medicală desfăşurate în 8 oraşe ale României. Fiecare acţiune din fiecare oraş va fi structurată pe două componente: una adresată publicului larg, autorităţilor şi presei, o alta ştiinţifică, de educaţie medicală, adresată profesioniştilor din domeniul medical, implicaţi în managementul persoanelor cu obezitate. „Scopul nostru este de a evidenţia faptul că obezitatea este o problemă de sănătate publică, ce necesită intervenţii imediate şi coordonate. ” – spune prof. univ. dr. Cătălina Poiană, iniţiatoarea campaniei „Controlează Obezitatea”.

    Fără acţiuni majore şi coordonate, rata obezității va continua să crească și din ce în ce mai mulţi oameni vor muri prematur din cauza obezităţii sau a uneia dintre bolile ce îi pot fi atribuite. Mai mult, bolile cronice netransmisibile asociate cu obezitatea, care odinioară erau întâlnite doar la adulţi, devin tot mai comune la vârste mult mai tinere. Or, pentru moment, nicio ţară din lume nu este pe cale să atingă obiectivul de oprire a creşterii prevalenţei obezităţii până în 2030, aşa cum a fost stabilit, în 2013, de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Cu alte cuvinte, urgența în a acționa e mare!

  • Alimentația viitorului, de la ADN la tradiție

    Alimentația viitorului, de la ADN la tradiție

    Alimentația viitorului va fi alimentația trecutului! Asta spun cercetatorii
    care ne îndeamnă să ne hrănim cu produse cât mai naturale, să
    ne întoarcem la obiceiurile alimentare pe care le aveau bunicii
    noștri. Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că, la nivel
    mondial, una din trei persoane suferă de obezitate și alte forme de
    malnutriție, iar până în 2025, se estimează că vor fi afectați unul din doi
    oameni. Mai grav este că obezitatea în rândul copiilor și tinerilor este în
    creștere în Europa, în condițiile în care se estimează că unul din trei
    adolescenți este supraponderal sau obez. În comparație cu generațiile
    anterioare, tinerii din Europa, deci și din România, consumă produse
    fast-food și băuturi îndulcite cu zahăr, folosesc internetul multe
    ore pe zi, se deplasează cu mașina sau urcă cu liftul. Toate
    acestea duc la grave probleme de sănătate, spune Lygia Alexandrescu,
    specialist în nutriţie, care are câteva sfaturi pentru o viață
    sănătoasă:


    Soluția,
    în acest moment, este alimentul integral, alimentul consumat la timpul lui,
    consumat în sezonul lui. Am fost obișnuiți să mâncăm roșia vara,
    strugurele toamna, pepene în august și septembrie. Acum mâncăm pepene și
    în aprilie, mâncăm cireșe și în septembrie, toate aceste lucruri sunt
    nefirești. Ne afectează și ne
    agresează foarte tare și ne întrebăm de ce suntem bolnavi, de ce copiii noștri
    sunt mai bolnavi decât noi. Ni se adreasează copii care au probleme cu
    greutatea, copii cu boli pe care nu le aveau decât bunicii noștri. Avem copii
    cu gută, colesterol mare, copii cu probleme de articulații din cauza greutății
    foarte mari și toate astea pentru că am uitat de natură, pentru că este vorba
    de acel echilibru care ne ține aproape de tot ce e firesc.


    În viitorul apropiat, studierea genomului fiecăruia va permite obţinerea de
    informaţii legate de moștenirea genetică și de predispoziția la diferite
    afecțiuni, ceea ce va duce la crearea unor meniuri personalizate, mai spune
    Lygia Alexandrescu:

    Viitorul
    înseamnă cercetare la nivel de ADN. Se vor face teste, se lucrează la
    aceste teste care ne spun ce ne trebuie, la ce oră ne trebuie, de câte
    ori pe săptămână ne trebuie acel aliment… Trebuie să mâncăm așa cum ne cere
    corpul nostru. Copiii noștri vor mânca conform acestei descrieri a genomului.
    Dacă vorbim de alimentul local, asta înseamnă să ne împrietenim cu natura
    noastră, să stimulăm producția și economia locală. Să avem o
    tanti sau un nenea în piață la care să ne ducem tot timpul și să ne
    cumparăm roșiile…Dar, în viitor ne
    așteaptă alimente pe bază de insecte, alimente pe bază de viermi… proteine
    de bună calitate… Un singur lucru e cert. Viitorul nu mai promite lactate, nici
    carne, nu mai avem de unde, resurse nu mai există. In 2028, așa se pare, vom
    mânca o grămadă de produse care mimează carnea, sunt alimente pe care noi nu le
    cunoaștem.


    Până atunci, însă, prof. dr.
    Gheorghe Mencinicopschi recomandă întoarcerea la alimentul local și integral.
    Specialistul avertizează trebuie să devenim mai conștienți de ceea ce
    mâncăm și de riscurile ascunse: Chestia cu viermii și cu insectele, după mine, este o diversiune. De ce cred eu asta? Păi, suntem mulți și
    nu putem face mâncare pentru toți. Dar atunci este, dacă vreți, uman să faci
    mâncare multă și proastă ca să-i îmbolnăvești pe oameni?. Nu-i mai bine să avem
    o cultură a alimentației sănătoase ca să fim sănătoși, noi și copiii noștri,
    decât să facem mâncare multă, pentru foarte mulți, ieftină și să ne
    îmbolnăvim?

    Aici sunt aspecte profund economcie. Toți vor să-și recupereze
    investiția în cât mai puțin timp și nu-i interesează calitatea alimentului..
    Deci facem pentru profit, nu ne interesează sănătatea
    consumatorului. Şi atunci de ce să credem că pe rafturile magazinelor sunt
    alimente sănătoase? Profitul dictează. Copiii din România sunt din ce în ce mai
    obezi, boală caracteristică adultului, astăzi detectată la copii de trei ani.
    Dezastrul a început în anii ’70, când carnea, ouăle, laptele, grăsimea animală
    au fost declarate inamicul nr 1 al sănătății noastre. Şi a început era
    cerealelor, care a dus la ceea ce vedem.


    Statisticile arată că 15% dintre români sunt obezi, iar o treime,
    supraponderali. Mulți tineri se confruntă cu această problemă, din
    cauza alimentației din ultimele decenii, lipsită de nutrienți și plină de
    chimicale. Teodor are 25 de ani și se bucură că s-a eliberat de povara
    obezității: Am fost declarat obez morbid la 11
    ani. Prin clasa a 6-a aveam undeva la 80 de kg. Ce a făcut pentru mine o
    nutriție echilibrată? Practic, mi-a salvat viața. Pe lângă faptul că
    vorbim de o prelungire a zilelor pe pământ, mi-a dat ceva ce nu credeam că voi
    avea vreodată. O îmbunătățire a stilului de viață, care nu am crezut că există.


    Tatiana are 36 de ani și îi este rușine să spună câtă greutate avea înainte
    de a se apuca de slăbit: Un număr în plus
    la kilograme, o alimentație defectuoasă și un stil de viață nesănătos, ăsta
    este începutul. Dar, după un an și trei luni am reușit să dau jos 40 de kg. Mi-am
    redobândit echilibrul. Nu pot să spun că este o dietă. Este un stil de viață. Mănânc aproape
    orice cu niște reguli, am un program de masă pe care îl respect. Sunt două
    gustări și trei mese principale. Odată cu acest minus de kilograme reușești să
    te reechilibrezi cu totul, îți redobândești încrederea în tine, te schimbi cu
    totul și cred că am întinerit cu vreo 10-15 ani. Acum am 36 de ani, dar
    înainte arătam de 46 de ani.



    Prin programe bine definite de educație nutrițională în școli se pot depăși
    multe din aceste probleme, consideră specialiştii. De altfel, din
    2020, o noua materie, Educația pentru sănătate și nutriție, va fi
    inclusă în planurile de învățământ din România.

  • Apelul de la Tartu pentru un stil de viață sănătos

    Apelul de la Tartu pentru un stil de viață sănătos

    La doi ani de la lansarea Apelului de la Tartu – oraş din Estonia -, Comisia Europeană constată că s-au făcut progrese importante în îndeplinirea obiectivului de promovare a unui stil de viață sănătos în întreaga Uniune.

    Apelul de la Tartu pentru un stil de viață sănătos a fost lansat în cadrul unui seminar pe această temă, organizat cu ocazia sesiunii de deschidere a Săptămânii Europene a Sportului din 2017, în oraşul din Estonia. Apelul de la Tartu transmitea un avertisment cu privire la pericolele reprezentate de obezitatea infantilă, alimentația nesănătoasă sau lipsa activității fizice. Mai precis, în documentul semnat acum doi ani, Tibor Navracsics – comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Vytenis Andriukaitis – comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, și Phil Hogan – comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală și-au asumat 15 angajamente de promovare a unui stil de viață sănătos prin sport, alimentație, sănătate, inovare și cercetare.

    Primele rezultate arată în mod clar că, de la lansarea Apelului de la Tartu, Comisia utilizează mai multe fonduri, organizează mai multe acțiuni de sensibilizare, adună şi distribuie tot mai multe informaţii pentru a combate alimentația nesănătoasă, obezitatea sau lipsa activității fizice.

    Ziele trecute, cei trei comisari cu competențe în domeniu au fost gazdele unui eveniment organizat la Bruxelles, cu scopul de a face bilanțul rezultatelor și de a explora următoarele etape.

    Comisarul Tibor Navracsics: Avansul tehnologic ne-a adus multe beneficii, dar şi un stil de viaţă sedentar. Societatea modernă este fundamental diferită de ceea ce era odinioară. Activitatea fizică nu mai este parte a rutinei zilnice în cazul multor copii. Iar aceasta este o problemă. Tot mai multe studii arată că activitatea fizică este asociată cu îmbunătăţirea funcţionării creierului şi cu performanţele cognitive atât în copilărie, cât şi în perioada adultă. Copiii care sunt dezvoltaţi armonios din punct de vedere fizic au rezultate mai bune la şcoală. Şi poate că şi mai important este faptul că sportul are un rol esenţial în aducerea laolaltă a oamenilor de toate vârstele, dându-le posibilitatea să se împrietenească şi să formeze comunităţi. Astăzi, mai mult decât oricând, trebuie să profităm la maximum de această putere unică a sportului, care ne ajută să construim societăţi stabile, rezistente şi cu un simţ al apartenenţei.

    La rândul său, comisarul pentru agricultură Phil Hogan a subliniat că mai sunt multe de făcut în numeroase domenii, de la promovarea unei alimentații echilibrate la practicarea constantă a unei activități fizice, în timp ce responsabilul pentru sănătate Vytenis Andriukaitis a evidenţiat că atunci când promovăm sănătatea, facem o investiție în viitorul nostru. Apelul de la Tartu este un bun exemplu al modului în care putem face acest lucru, în cadrul tuturor politicilor, abordând în contextul aceleiași inițiative preocupările legate de sănătate, cercetare și mediu.

    La finalul evenimentului de la Bruxelles, cei trei comisari au transmis următorului Executiv european un mesaj prin care îl invită să continue acţiunile cuprinse în Apelul de la Tartu.


  • Educaţie pentru sănătate şi nutriţie

    Educaţie pentru sănătate şi nutriţie

    Obezitatea în rândul copiilor a devenit un subiect de îngrijorare, peste
    tot în lumea dezvoltată. În ultimii ani, şi în Romania, a crescut foarte
    mult numărul persoanelor supraponderale şi obeze, mai ales în rândul
    copiilor şi adolescenţilor. O dieta nesănătoasă (prea bogată în zaharuri
    şi grăsimi) şi lipsa sportului, duc la creşterea necontrolată în greutate.
    Foarte puţini copii se mai joacă în jurul blocului sau practică baschet,
    fotbal, tenis sau orice alt sport potrivit vârstei lor. Numai în 2017, la
    un spital de copii din Iaşi au trecut 1.743 de copii diagnosticaţi cu obezitate    ,
    pe lângă celelalte probleme de sănătate, dintre aceştia 392 având ca diagnostic
    principal obezitatea. Medicii atrag atenţia că prevalenţa
    obezităţii s-a triplat în rândul noilor generaţii în ultimele două-trei decenii
    şi că, de cele mai multe ori, vina aparţine părinţilor care le satisfac toate
    poftele şi îi îndoapă cu tot felul de dulciuri. Mai mult, în multe familii,
    oferirea de mâncare de tip fast food este o recompensă sau o formă de răsfăţ
    pentru copii.

    Studiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că, până în anul
    2030, 90% din populaţia lumii va fi supraponderală    . Specialiștii susțin că
    educaţia alimentară trebuie să înceapă acasă şi apoi continuată în școală. Iată
    ce ne-a declarat Rucsandra Topoloiu, coordonator programe la Asociaţia ABC-ul
    Nutriţiei:

    La nivelul anului 2017, studiile arată
    ca 12,4% din populația țării noastre ar fi afectată de diabet, iar la copii
    incidența apariției diabetului la 100 de mii de locuitori ar fi de 13,3%,
    datele aparțin Institutului Național de Sănătate Publică. Principalele
    cauze ar fi lipsa de educație nutritivă și lipsa de mișcare, iar complicațiile
    diabetului sunt dintre cele mai serioase. Dacă ne referim la obezitatea
    infantilă situația este la fel de îngrijorătoare. Statistice arată că
    România ocupa locul doi în Europa la obezitatea infantilă, adică 1 din 4 copii
    cu vârste de 8 ani are probleme de greutate, iar 1 din 10 suferă de obezitate.
    Atât supraponderalitatea, cât și obezitatea sunt factori importanți în
    apariția diabetului de tip 2, iar o alimentație de calitate este
    esențială pentru reducerea îmbolnăvirilor din perioada copilăriei și prevenirea
    bolilor cronice la viitorul adult. Principalii responsabili de
    alimentate sunt părinții, din păcate. Atât părinții cât și copiii nu au o dietă
    echilibrată, consumă produse procesate, sucuri acidulate cu foarte mult
    zahăr, puţine fructe și legume. Toate duc, din păcate, la o serie întreagă de
    probleme și de boli.


    În multe şcoli din România se derulează deja programe şi cursuri de
    educaţie pentru un stil de viată sănătos. Din 2004 se derulează opționalul Educație pentru sănătate, din clasa I până în clasa a XII-a. Şi
    Asociația ABC-ul Nutriției a demarat programul Ora de nutriție, prin care
    elevii învată cum să se hrănească sănătos și cât de importantă este mişcarea în
    aer liber, spune Rucsandra Topoloiu:

    În toamna
    anului 2016, am pornit cu câteva şcoli din Bucureşti, apoi ne-am extins şi
    am ajuns până la 2200 de elevi, cu care am lucrat în Bucureşti şi
    Constanţa, implicând 11 şcoli gimnaziale şi două licee. Le-am creat module
    educaţionale pentru a le transmite celor mici cunoştinte despre conceptul de
    viaţă sănătoasă, chiar de la vârste destul de fragede, începând cu vârsta de 8
    ani. În echipa noastră de traineri avem tehnicieni nutriţionişti, medici,
    studenţi la farmacie sau medicină care s-au alăturat demersului nostru. Toţi
    aceştia, prin voluntariat, merg în şcoli şi vorbesc, timp de 7 săptămâni
    consecutive – pentru că atât durează proiectul nostru – în timpul orelor
    de dirigenţie, despre ceea ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă. Ne axăm pe
    piramida nutriţiei, care sunt alimentele care ar trebui să stea la baza
    alimentaţiei, ce ar trebui să consumâm cel mai mult, şi ce ar trebui să
    consumăm cel mai puţin, care sunt riscurile în momentul în care consumăm mult
    prea mult zahăr sau alimente procesate. Mai vorbim despre importanţa apei şi
    hidratarea, care este rolul apei, despre principii de viaţă sănătoasă,
    despre sport, despre grija pentru risipa alimentară…


    Modelul
    educațional al Asociaţiei ABC-ul Nutriţiei a fost conceput alături de
    medici și tehnicieni nutriționiști, de psihologi și de specialiști în
    educație. Lecțiile au un stil de predare interactiv și non formal, menit
    să acopere diverse tipuri de învățare, iar copiii sunt foarte receptivi la
    astfel de informații, ne mai spune Rucsandra Topoloiu:

    Proiectul
    se adrezează şcolilor gimnaziale, din calsa a V-a până la liceu, însă am lucrat
    şi cu copii din clase mai mici, în funcţie de dorinţele şcolilor şi disponibilitatea
    trainerilior implicaţi. De fiecare dată, noi îmbunătăţim şi adaptăm
    informaţiile şi venim cu informaţii practice, cu informaţii interactive, cu
    jocuri, cu sfaturi, astfel încât copiii să le poată pune şi în practică.
    Ii învăţăm asocieri alimentare corecte, să renunţe la cipsuri şi dulciuri, pe
    care le cumpără de la chioşcul şcolii, şi să consume pachetul de acasă. In
    cadrul programului, nu lucrăm doar cu copii, avem şi componenta de adulți,
    profesori de la clase, avem ore și cu ei pentru că considerăm că sunt un model
    pentru copii. De asemenea, organizăm, ședințe cu părinții în care le vorbim
    despre toate aceste principii de alimentație sănătoasă.


    Ministerul
    Educaţiei Naţionale în colaborare cu Ministerul Sănătaţii a anunţat
    introducerea unei materii noi în şcolile din România, începând din toamna
    anului 2020. Este vorba de opționalul Educaţie pentru sănătate şi
    nutriţie    . Prevederea face parte dintr-o serie de modificări aduse Legii
    educației de către parlamentari, modificări publicate în Monitorul Oficial. Insă
    nu se cunosc detalii în privința felului în care ar trebui să se facă educația
    pentru sănătate și nutriție în instituțiile de învățământ din România.



  • Jurnal românesc – 15.12.2015

    Jurnal românesc – 15.12.2015

    Şeful diplomaţiei române, Lazăr Comănescu, a participat, luni, la Bruxelles, la reuniunea miniştrilor de externe din statele Uniunii Europene. În contextul discuţiilor despre Parteneriatul Estic, el a vorbit despre necesitatea ca Republica Moldova să îşi accelereze eforturile pentru formarea unui guvern stabil pro-european, care să continue reformele începute. În viziunea ministrului român de externe, parcursul european al Republicii Moldova este singurul în măsură să răspundă adecvat solicitărilor societăţii moldovene de transparenţă, reformare şi prosperitate.



    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, l-a primit, luni, pe ambasadorului Palestinei în România, Fuad Karim Saliba Kokaly, într-o vizită de curtoazie. Oficialul român a apreciat rolul comunităţii româneşti din Palestina şi a familiilor mixte româno-palestiniene în societatea palestiniană, precum şi contribuţia acestora la consolidarea dialogului bilateral. Ministrul delegat a subliniat angajamentul instituţiilor din România pentru susţinerea comunităţii româneşti din Palestina prin proiecte care să sprijine asociaţiile românilor. A accentuat, în context, importanţa organizării unor cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească în Palestina, destinate tinerilor din comunitatea românească.



    9.000 de persoane au fost date în consemn la frontieră, iar numărul interviurilor de securitate – 80 – făcute la Aeroportul Otopeni din Bucureşti s-a triplat după atentatele de la Paris, din 13 noiembrie. Datele au fost furnizate de Serviciul Român de Informaţii, care a precizat că lista celor consemnaţi cuprinde şi persoane care nu au legătură directă cu România. Potrivit SRI, România a trecut de la gradul de risc general la risc specific.



    Aproape jumătate (46,4%) din populaţia României de 18 ani şi peste este supraponderală, iar 9,3% suferă de obezitate, această boală fiind mai frecventă în mediul urban – relevă datele Institutului Naţional de Statistică. 99,5% din români consumă fructe şi legume, consumul zilnic de fructe fiind menţionat de 30,4% din populaţie, iar cel de legume de 30,1%. Potrivit INS, din totalul populaţiei de 6 ani şi peste, doar 9,2% au declarat că fac săptămânal sport sau diverse activităţi fizice recreative în timpul liber. Peste trei sferturi din populaţia României consideră că au o stare de sănătate bună sau foarte bună, dar una din patru persoane suferă de cel puţin o boală cronică sau o problemă de sănătate de lungă durată.



    În aceste zile se lucrează intens la construirea celui de-al 11-lea hotel de gheaţă de la Bâlea Lac, cel mai mare lac glaciar din Munţii Făgăraş. Lucrările de la 2.034 de metri altitudine au început pe 2 decembrie şi au fost, deja, ridicaţi pereţii exteriori, urmând ca până la Crăciun să fie amenajate şi interioarele. Hotelul de Gheaţă de la Bâlea Lac, vizitat anual de aproape 8.000 de turişti, este realizat de o echipă din judeţul Mureş, care munceşte în condiţii foarte grele, înfruntând temperaturi sub zero grade, umiditate şi vânt care ajunge şi la 100 km/h. Tema din acest an a hotelului este “Europa”, iar cele 14 camere vor avea nume care să amintească de ţări ale Uniunii Europene. Pentru cei care vor dori să se cazeze în camere de gheaţă, dar vor mai multă intimitate, de câţiva ani se ridică, lângă hotelul propriu-zis, şi trei construcţii de tip iglu. Anul acesta construcţia lor va începe după Anul Nou. Primul Hotel de Gheaţă din România şi din Europa de sud-est a fost construit în iarna 2005-2006. În urma succesului de care s-a bucurat, s-a hotărât continuarea proiectului. În imediata apropiere a hotelului, anual, este construită şi o biserică de gheaţă.