Tag: obiective istorice

  • Claudiu Târziu, Viorel Badea şi Boris Volosatîi, vizită în Rep. Macedonia de Nord

    Claudiu Târziu, Viorel Badea şi Boris Volosatîi, vizită în Rep. Macedonia de Nord

    La împlinirea a 116 ani de la emiterea Iradelei de recunoaştere a drepturilor egale ale românilor (aromâni şi meglenoromâni) din Imperiul Otoman, senatorul Claudiu Târziu, preşedinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni, împreună cu senatorul Viorel Badea, membru al Comisiei şi deputatul Boris Volosatîi, membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, au întreprins o vizită de lucru în Republica Macedonia de Nord pentru a se documenta asupra situaţiei şi problematicii minorităţilor înrudite aromână şi meglenoromână şi a aduce un omagiu personalităţilor aromâne şi meglenoromâne din această ţară, se arată într-un comunicat de presă al Senatului României.

    Membrii delegaţiei au vizitat Ambasada României la Skopje, unde au purtat discuţii cu E.S. ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Macedonia de Nord, Adela-Monica Axinte şi cu Gabriel Nicola, prim colaborator al misiunii, ministru plenipotenţiar.

    Senatorul Claudiu Târziu, a subliniat că, la 31 de ani de la căderea comunismului, România nu are încă o strategie bine articulată pentru sprijinirea eficientă a românilor de pretutindeni.

    ‘Ca stat înrudit, România manifestă timiditate şi nu trece mai departe de declaraţii de bune intenţii. Interesul nostru de sprijinire a românilor din Macedonia de Nord şi Balcani nu-l poate servi nimeni în locul nostru. Este foarte important să manifestăm iniţiativă şi să fim activi, aşa cum am fost până în anul 1948, acţionând în beneficiul cultural-identitar al fraţilor aromâni şi meglenoromâni din Balcani. Considerăm că o bună conlucrare a Comisiei pentru românii de pretutindeni cu Executivul, în speţă cu Ministerul Afacerilor Externe al României, este esenţială pentru succesul demersului nostru. Principalele aspecte pe care le-am identificat şi pentru care vom încerca să găsim soluţiile adecvate sunt: extinderea învăţământului în dialectele aromân şi meglenoromân, acordarea de burse identitare copiilor români din Macedonia de Nord care studiază dialectul istoric aromân al limbii române comune; acordarea de burse universitare studenţilor aromâni şi meglenoromâni care doresc să studieze în Universităţile din România; acordarea cetăţeniei române în regim simplificat membrilor celor două minorităţi înrudite şi recuperarea proprietăţilor comunităţii şi bisericii aromâne confiscate abuziv de statul comunist iugoslav şi moştenite de guvernul Republicii Macedonia de Nord sau de către Biserica Ortodoxă Macedoneană, nerecunoscută canonic de ansamblul lumii ortodoxe’.

    Senatorul Claudiu Târziu: ‘Între România şi R. Macedonia de Nord există un vast teren de cooperare în vederea recunoaşterii şi respectării de către aceasta a statutului firesc al României de stat înrudit al aromânilor şi meglenoromânilor. Prietenii noştri macedoneni înţeleg că aşa cum şi România, înainte de integrarea în Uniunea Europeană a trebuit să acorde drepturile fireşti minorităţilor de pe teritoriul său, inclusiv minorităţii macedo-slave, în aceeaşi măsură şi Macedonia de Nord trebuie să acorde aceleaşi drepturi românilor (aromâni şi meglenoromâni) de pe teritoriul său, înainte de integrarea în Uniune. Este chiar o condiţie sine qua non a integrării.’

    Conform sursei citate, delegația a vizitat mai apoi orașul Bitola din sudul țării, important centru aromân, unde au avut întrevederi și discuții de lucru cu domnul Alexandru Mamakis, Consul onorific al României, și cu domnul Hristu Ciolacu, președinte al Comunei aromâne și epitrop al bisericii Sfinții Împărați Constantin și Elena din localitate.

    În cadrul discuțiilor, delegația parlamentară din România a fost informată despre demersurile făcute de către cei doi interlocutori către Ministerul Afacerilor Externe de la București, demersuri legate de proprietățile comunității românești din zonă, dar și despre discuțiile purtate de către domnul Alexandru Mamakis, Consul onorific al României cu ministrul de externe al guvernului de la Skopie în încercarea de soluționare a acestor problemelor legate de aceleași proprietăți, încă neretrocedate.

    Senatorul Claudiu Târziu şi deputatul Boris Volosatîi au vizitat în Bitola patru obiective istorice de importanţă deosebită pentru statul român şi minoritatea aromână înrudită: clădirea fostului Consulat al României care a funcţionat până în 1948, clădirea fostului liceu comercial românesc din Bitola, biserica aromână ‘Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena’ şi cimitirul românesc, unde delegaţia a adus un pios omagiu importantelor personalităţi aromâne: profesorul Apostol Mărgărit, fost inspector al şcolilor româneşti din Balcani şi poetul Constantin Belimace, autorul imnului românilor sud-dunăreni ‘Dimândarea părintească’.

    Aromânii și meglenoromânii sunt recunoscuți prin Constituția Macedoniei de Nord, sub denumirea slavă de vlahi, drept grup etnic cofondator al acestui stat. Numărul persoanelor de origine română din această țară nu este cunoscut cu exactitate, estimările variind între 10 mii și 150 de mii. Dialectul istoric aromân este studiat ca materie facultativă în unele școli publice, existând unele emisiuni de radio și televiziune în dialect la posturile naționale.

    Vizita parlamentarilor români continuă în zilele următoare în Albania, țară în care comunitatea istorică aromână deține o pondere importantă.

  • Orșova și Cazanele Dunării

    Orșova și Cazanele Dunării

    În unele locuri, fluviul este mărginit
    de pereți verticali, stâncoși, iar peisajul este unul de excepție. Pe lângă
    bogăția naturii, există monumente importante, dar și locuri de cazare care
    permit distanțarea fizică, necesară în această perioadă.



    Stoica Marius
    Simion, primarul municipiului Orșova, din județul Mehedinți, spune că punctul
    de plecare spre Cazanele Dunării, trebuie să fie municipiul Orșova. Acesta se
    află în arealul Parcului Natural Porțile de Fier, întins pe suprafața a două
    județe, Mehedinți și Caraș Severin, având peste 115.000 de hectare. Astfel, din
    acest punct de vedere, este al doilea parc protejat de lege din România:

    Turistul care ajunge la noi este îndrumat cu drag să se oprească la
    catedrala romano-catolică din Orșova, cu o formă neconformistă, singura
    biserică catolică ridicată în timpul regimului comunist, în perioada 1972-1976.
    Biserica are forma unui colț, cu un acoperiș în formă de cruce, dacă este
    privit de sus. Este un locaș de cult pentru toți credincioșii din Orșova, fie
    ei germani, cehi, români sau maghiari. Pictura murală din această catedrală
    este una deosebită.

    Pictorul Gabriel Popa, când a reprezentat prin penel Drumul
    Crucii, a trezit dispute serioase. Acesta a pictat figuri contemporane pentru
    ilustrarea scenelor biblice. În pictura sa, Gabriel Popa l-a așezat lângă Pilat
    pe nimeni altul decât Lenin, care instigă oamenii împotriva lui Iisus. Puțin
    mai încolo, John Lenon simbolizează bucuria Înverii. Printre cei reprezentați
    se mai regăsesc gimnasta Nadia Comăneci, actorii Florin Piersic și Ana Szeles.
    Catedrala este chiar la intrarea în Orșova. La această catedrală, prin 2005, a
    fost dezvelită placa referitoare la povestea coroanei reginei Maria, ascunsă la
    Orșova, în perioada 1849-1853. În locul găsirii coroanei, în cimitirul de
    atunci, a fost ridicată Capela Coroanei, care a dispărut odată cu realizarea
    zidului centralei Porțile de Fier, în 1970-1971.


    O altă atracție
    turistică este Mănăstirea Sf. Ana, situată pe coama Dealului Moșului. Stoica
    Marius Simion, primarul municipiului Orșova:

    Este o zonă mai înaltă,
    care domină orașul. Mănăstirea fost
    ctitorită de către ziaristul interbelic Pamfil Șeicaru, care a luptat în zona
    Orșovei ca sublocotenent al Regimentului XVII Infanterie. El a făcut o
    promisiune în timpul războiului. A zis că, dacă va scăpa cu viață, va ctitori o
    mănăstire în zona unde au fost luptele. În 1935 a fost construit un drum pietruit
    de 1,5 km pe deal. A fost numit la vremea respectivă Drumul Eroilor și era
    străjuit de șapte troițe, sculptate,din lemn de stejar masiv și erau închinate
    eroilor zonei. După 1960, aceste troițe au dispărut. Mănăstirea a fost
    construită între anii 1936-1939, când Șeicaru era director la ziarul Curentul
    și deputat în Parlamentul României. După 1945, odată cu venirea comuniștilor,
    clădirea a fost transformată în restaurant. Abia după anul 1990, mănăstirea Sf.
    Ana a fost preluată de Mitropolia Olteniei.


    Înainte de a
    pleca din Orșova, vă veți bucura, cu siguranță, de faleza frumoasă a orașului,
    pe care a fost amenajată și o pistă pentru biciclete. De-a lungul falezei, se
    află numeroase debarcadere de unde puteți lua vaporașe către Cazanele Dunării.

    Stoica
    Marius Simion, primarul municipiului Orșova: În zonă, întâlnim
    Ciucarul Mare, un deal care nu depășește 318 metri, dar și Ciucarul Mic, zone
    care sunt împânzite de trasee turistice și de pe vârful cărora putem contempla
    peisajul superb atât de pe malul românesc cât și de pe malul sârbesc. Dincolo
    de Dunăre, se află Serbia. La graniță, iată, putem observa un peisaj mirific,
    sunt trasee de drumeție, sunt forme spectaculoase de relief. Acestea se
    regăsesc și în peșterile din zonă.

    Recomand pentru vizitare Peștera Ponicova,
    cea mai lungă peșteră din Defileul Dunării, lângă localitatea Dubova, la 25 de
    km de Orșova. Are circa 1600 de metri și străbate masivul Ciucarul Mare și are
    ieșire la Dunăre. Este accesibilă atât de pe uscat cât și de pe Dunăre, cu
    barca. La intrarea în peșteră, pârul cu același nume creează niște chei scurte,
    sălbatice și un pod natural lung de circa 25 de metri și înalt de șase, șapte
    metri. Peștera e locuită de foarte mult timp de animale sălbatice.


    Nu departe de
    peștera Ponicova veți găsi o altă formațiune spectaculoasă: Grota Veterani, situată
    la 27 de km de Orșova.

    Stoica Marius Simion: Se spune că este prima
    de acest fel din România care a fost cartografiată. Mii și mii de vizitatori se
    opresc aici anual. Este una dintre cele mai mari atracții din Defileul Dunării.
    Reprezentanții Parcului Natural Porțile de Fier au comunicat că este cea mai
    vizitată destinație după litoralul românesc al Mării Negre. Nu departe de
    Dubova și de Orșova, se află chipul sculptat al regelui dac Decebal, un alt
    obiectiv turistic cunoscut al zonei . Este un basorelief înalt de circa 55 de
    metri, se află pe malul stâncos al Dunării, pe partea românească. Basorelieful
    e sculptat în stâncă și e cea mai mare sculptură
    de piatră din Europa. A fost finanțată de cel mai bogat om din România la
    vremea respectivă, omul de afaceri și istoricul Iosif Constantin Drăgan. Numai
    lungimea ochilor acestei sculpturi este de circa 4,3 metri , iar dacă ar fi să
    măsurăm nasul, am vedea că are șapte metri. Nu departe, pe cealaltă parte a
    Dunării, putem observa, la nivelul Dunării, Tabula Traiana. Este un edificiu
    vechi de aproape 2.000 de ani. A fost sculptată în stâncă de romani prin anul
    101.



    Iată așadar o
    zonă bogată atât în obiective naturale spectaculoase, cât și în obiective
    istorice, milenare.