Radio România Internațional

Tag: obligatiuni

  • Pariu pe gazele naturale

    Pariu pe gazele naturale

    La Bursa de Valori Bucureşti a fost lansată, marți, prima emisiune de obligaţiuni de pe piaţa locală, în valoare de 500 de milioane de euro, a companiei Romgaz, cel mai mare producător şi principalul furnizor de gaze naturale din România, al cărui acționar majoritar, cu 70%, este Statul român, prin Ministerul Energiei. Romgaz participă, alături de OMV Petrom, la proiectul strategic naţional Neptun Deep din Marea Neagră, care prevede investiţii totale de 4 miliarde de euro din care compania românească trebuie să asigure 50%. Producţia totală este estimată la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

    Recent, Transocean Barents, uriaşa platformă de foraj contractată pentru proiectul Neptun Deep, a ajuns pe litoral, la Constanţa. Forarea va începe în 2025, iar primele gaze vor fi exploatate în anul 2027. Între timp, din banii obținuți în urma lansării de obligațiuni, Romgaz va finanţa Neptun Deep, dar şi celelalte obiective din programul de investiţii al companiei: de spus, aici, că Romgaz aspiră să intre şi pe piaţa de furnizare a energiei electrice. În egală măsură, compania urmărește să facă tranziţia către o entitate economică cu emisii scăzute de carbon.

    Obligațiunile, listate şi la Bursa de Valori din Luxemburg de la începutul lunii octombrie, reprezintă doar prima tranşă dintr-un program pe termen mediu al Romgaz care îi va permite să emită obligaţiuni cu o valoare totală de până la 1,5 miliarde de euro. Deja, interesul investitorilor internaţionali pentru aceste instrumente financiare este major – declară directorul general al companiei, Răzvan Popescu.

    De spus, însă, că, pe lângă importanţi investitori de peste hotare, în emisiunea de obligaţiuni a Romgaz au investit în proporţie de aproximativ 20% şi fonduri de pensii şi alte entităţi care activează în România. Emisiunea a fost supra-subscrisă de aproximativ 12 ori, fiind depuse ordine de circa 6 miliarde de euro, succes punctat de secretarul de stat în cadrul Cancelariei premierului, Mihai Precup:

    ʺEu nu ştiu să mai fie o emisiune de obligaţiuni mai mare emisă la nivelul Europei de Est de către o companie de Stat. Iată că, în ultimii doi ani, după Hidroelectrica, şi Romgazul, astăzi, ne pune în faţa unei zile istorice – cea mai mare listare de obligaţiuni din istoria Europei de Est de către o companie de Stat.ʺ

    La rândul său, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, spune că emisiunea de obligaţiuni a Romgaz contribuie la realizarea obiectivelor strategice ale Statului român în domeniul energiei:

    ʺNu e vorba doar de un alt instrument cu venituri fixe. Cred că este un mesaj – că facem, ca ţară, un pas important în ceea ce înseamnă rezilienţa sectorului energetic, cu un impact pozitiv nu doar asupra României, ci asupra geografiei central-est-europene.ʺ

    Obligaţiunile au o maturitate de 5 ani şi o dobândă fixă de 4,75% pe an.

     

  • Jurnal românesc – 22.10.2014

    Jurnal românesc – 22.10.2014

    Premierul român, Victor Ponta, a avut, marţi, o discuţie telefonică cu vice-preşedintele american Joseph Biden, la iniţiativa oficialului de la Washington, privind parteneriatul strategic dintre cele două ţări şi teme actuale de pe agenda de securitate internaţională. Potrivit unui comunicat al Guvernului de la Bucureşti, Ponta şi Biden au abordat chestiuni legate de situaţia din Afganistan şi pregătirea Misiunii Resolute Support a NATO care va înlocui Misiunea ISAF începând cu anul 2015. Premierul Ponta a reafirmat că România este şi va rămâne un partener strategic de încredere al SUA şi a subliniat determinarea Bucureştiului in consolidarea şi dezvoltarea Parteneriatului Strategic bilateral.



    România a emis, pentru prima dată, obligaţiuni în euro pe piaţa externă de capital la o rată a dobânzii sub 3%, informează Biroul de presă al Guvernului. România a atras, marţi, 1,5 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale, prin vânzarea de obligaţiuni denominate în euro scadente peste 10 ani, la un randament de 2,97% pe an. Prin această tranzacţie România prefinanţează parţial necesităţile de finanţare externe aferente anului 2015, consolidând nivelul rezervei financiare în valută. În ceea ce priveşte alocarea obligaţiunilor, acestea au mers, in principal, către investitori din Germania /Austria (23%), Marea Britanie (18%), Europa Centrală şi de Est (12%), Italia (10%), România (10%), SUA nerezidenti (9%), restul Europei (9%), Benelux (5%) şi Asia si Orientul Mijlociu (4%).



    Românii cu venituri reduse vor primi, din 2016, o nouă formă de ajutor social, care va comasa alte ajutoare sociale. Este vorba despre venitul minim de inserţie. Ministrul Muncii, Rovana Plumb, estimează că introducerea acestui beneficiu social va creşte veniturile unei familii cu circa 30%. Venitul minim de inserţie presupune combinarea a trei tipuri de ajutoare: venitul minim garantat, alocaţia de susţinere a familiei şi ajutoarele de încălzire.



    Reprezentanţa diplomatică a României în Siria va proteja şi interesele cetăţenilor canadieni aflaţi în această ţară. Executivul de la Bucureşti a aprobat, marţi, un Memorandum de Înţelegere între ministerele de Externe din cele două ţări care se referă la asigurarea de către România a protecţiei intereselor cetăţenilor canadieni aflaţi în Siria. Canada nu are misiune diplomatică în Siria.



    România a intrat în topul primelor zece destinaţii turistice pentru anul viitor, realizat de editorii celui mai important ghid de călătorii din lume – Lonely Planet. Ţara noastră ocupă locul al nouălea, prin prisma raportului dintre tarife şi ofertă, primul loc revenindu-i Tunisiei.



    Lotul olimpic de astronomie al României a obţinut şase medalii — una de aur, două de argint şi trei de bronz – la cea de-a XIX-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Astronomie, din Kîrghizstan. Aurul a fost cucerit de Tudor Costel Creţu, elev la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti. Medaliile de argint au fost adjudecate de Andrei Radu de la Colegiul Naţional “Nicolae Bălcescu” din Brăila şi Andrei Cătălin Răduc de Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, laureat cu argint şi la ediţia precedentă.Medaliile de bronz au fost obţinute de elevii Mălina Roşca ( Colegiul Naţional “Horea, Cloşca şi Crişan” din Alba Iulia), Andra Gabriela Jitaru(Colegiul Naţional “Petru Rareş” din Piatra Neamţ) şi Cosmin Andrei,(Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti). Ediţia din acest an s-a desfăşurat în perioada 12 – 21 octombrie, la Bishkek – Cholpon-Ata şi a reunit 80 de concurenţi din 16 ţări.

  • Jurnal românesc – 14.10.2014

    Jurnal românesc – 14.10.2014

    Ministerul Afacerilor Externe a anunţat lansarea Ghidului alegătorului român din străinătate” pentru alegerea preşedintelui României în anul 2014, menit a asigura informarea corectă a cetăţenilor români din afara ţării cu privire la condiţiile în care îşi vor putea exercita dreptul la vot. Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate au luat toate măsurile necesare pentru a asigura difuzarea cât mai largă a ghidului. Cei interesaţi pot consulta Ghidul alegătorului român din străinătate” pe site-ul MAE, www.mae.ro, în cadrul secţiunii dedicate alegerilor. MAE reaminteşte că la alegerile prezidenţiale cetăţenii români aflaţi în străinătate în ziua scrutinului vor putea să voteze la orice secţie de votare, în baza actelor de identitate prevăzute de Biroul Electoral Central.



    Majoritatea românilor sunt de acord cu reducerea mandatului preşedintelui la patru ani, relevă un barometru INSCOP dat, marţi, publicităţii. 69,9% dintre respondenţi cred că reducerea mandatului la 4 ani este o idee bună, în timp ce 17,4% susţin că aceasta este o idee proastă. Potrivit directorului INSCOP, Remus Ştefureac, chiar dacă ratele de prezenţă la vot s-au diminuat mult în ultimii ani, mai ales la alegerile parlamentare, românii îşi doresc alegeri mai rare în primul rând din cauza asocierii momentelor electorale cu tensiuni, instabilitate şi crize politice care diminuează energia alocată efortului de guvernare. Numai în ultimii 7 ani românii au venit deja de 10 ori la urne pentru alegeri prezidenţiale, parlamentare, europene plus două referendumuri separate, la care se adaugă şi al unsprezecelea moment electoral prilejuit de alegerile prezidenţiale din acest an.



    Investitorii achiziţionează masiv obligaţiuni ungureşti şi româneşti, deoarece se aşteaptă la scăderi ale randamentelor bondurilor în regiune, încurajaţi de decizia Poloniei de a reduce rata dobânzii la un nivel record, transmite Bloomberg. Randamentele obligaţiunilor guvernamentale româneşti pe zece ani au înregistrat, săptămâna trecută, cel mai semnificativ declin din ultimele şapte săptămâni, în timp ce randamentul bondurilor ungureşti pe zece ani a ajuns la cel mai redus nivel din ultimul an. Banca Centrală a Poloniei a anunţat, pe 8 octombrie, reducerea ratei dobânzii de referinţă de la 2,5% la nivelul minim record de 2%. În timp ce Ungaria a anunţat că nu va mai reduce rata dobânzii, în 30 septembrie, Consiliul de Administraţie al BNR a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la 3% pe an, de la 3,25%, începând cu data de 1 octombrie 2014.



    România deţine prima poziţie în Europa în ceea ce priveşte creşterea procentului de transplant, atât ca proceduri efectuate, cât şi ca număr de donatori, a declarat ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu. Potrivit acestuia, în 2014 au fost acreditate 39 spitale capabile să identifice şi să declare donatori în moarte cerebrală (dintre care 33 sunt centre noi), două centre pentru transplant hepatic, patru centre pentru transplant renal şi trei centre pentru transplant de cord. Progresul României în ceea ce priveşte activitatea de transplant a fost evidenţiat şi de un studiu realizat de Comisia Europeană în perioada 2007 — 2013.