Radio România Internațional

Tag: obtinere

  • Obţinerea cazierului, mai uşoară din 2016

    Obţinerea cazierului, mai uşoară din 2016

    Românii stabiliţi în afara ţării vor putea obține documente cu valoarea juridică a unui certificat de cazier judiciar într-o perioadă de timp mai scurtă și parcurgând o procedură mai simplă după ce Guvernul a modificat legislația în acest sens, conform unei ordonanțe adoptată marţi. Astfel, românii din diaspora vor avea la dispoziție o procedură informatizată de obținere a cazierului judiciar, ca parte a Sistemul Informatic pentru Managementul Integrat al Serviciilor pentru Cetăţeni (SIMISC).



    De asemenea, Guvernul a adoptat modificarea și completarea Legii nr.290/2004 privind cazierul judiciar. Noile reglementări prevăd ca misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României să aibă competența de a elibereza adeverințe cu valoarea juridică a unor certificate de cazier judiciar, pe baza verificărilor efectuate în evidențele autorităților române competente. Adeverințele se vor elibera în maximum 10 zile de la data solicitării, vor fi valabile 6 luni de la data eliberării (perioadă identică cu cea a certificatelor de cazier judiciar eliberate în țară) și se vor utiliza exclusiv în străinătate.



    Sursa: Guvernul României

  • Obţinerea dreptului de şedere

    Obţinerea dreptului de şedere

    Potrivit legislaţiei româneşti, cetăţenii străini
    aflaţi temporar în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până
    la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau, după caz,
    prin permisul de şedere. Amintim că prevederile pe care le vom prezenta în
    continuare nu se aplică cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi
    Spaţiului Economic European. Precizăm, totodată, că lista completă a statelor
    ai căror cetăţeni pot călători în România fără viză, în funcţie şi de natura
    paşaportului pe care-l posedă, poate fi consultată pe site-ul Internet al
    Ministerului român de Externe, cu adresa www.mae.ro.
    Şederea în România poate fi prelungită succesiv, pe perioade de până la un an,
    în urma prezentării la sediile Inspectoratului General pentru Imigrări din
    subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Solicitanţii, atât cei cărora nu le
    este necesară viza pentru intrarea în România, cât şi cei cărora le este
    necesară, trebuie să depună cererile de prelungire a dreptului de şedere
    temporară cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului iniţial.
    Cererea va fi însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, în
    original şi în copie, de un certificat medical, de dovada spaţiului de locuit,
    a asigurării medicale şi a mijloacelor de întreţinere în ţara noastră. Dovada
    mijloacelor de întreţinere poate fi făcută, în
    funcţie de caz, cu adeverinţa de salariu, talonul de pensie, declaraţia privind
    impozitul pe venitul global sau extrasul de cont bancar. În situaţia în care
    solicitantul desfăşoară activităţi comerciale în România, trebuie prezentate
    documente care atestă investiţia realizată în conformitate cu planul de
    afaceri, precum şi o dovadă a fondurilor necesare funcţionării societăţii
    comerciale. Aceste acte privind îndeplinirea condiţiilor financiare pot fi
    procurate de la Ministerul Finanţelor. La cerere, reprezentanţii ministerului pot
    elibera certificate referitoare la cifra de afaceri, investiţii totale, contul
    de profit şi pierdere, dividende calculate şi plătite asociaţilor sau
    reinvestite conform datelor din situaţiile financiare.

    De asemenea, la sediile
    Inspectoratului General pentru Imigrări, trebuie prezentată o dovadă a
    deţinerii legale a spaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea. În cazul
    salariaţilor cetăţeni străini, dreptul de şedere în România este prelungit pe
    baza avizului de angajare eliberat de către acelaşi Inspectorat General pentru
    Imigrări. Totodată, trebuie prezentat contractul individual de muncă, vizat de
    către inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază îşi are sediul
    angajatorul. Iar salariul înscris în contractul individual de muncă trebuie să
    fie cel puţin la nivelul salariului mediu brut pe economie. Cetăţenilor cărora
    li s-a acordat sau prelungit dreptul de şedere în România li se eliberează, de
    către Inspectoratul General pentru Imigrări, un document de identitate
    intitulat permis unic. Să amintim, în final, că preţul permiselor este de 260
    de lei (aproape 60 de euro). La această sumă se adaugă contravaloarea în lei a
    120 de euro, reprezentând taxa consulară şi 4 lei (aproape 1 euro) reprezentând
    taxa extrajudiciară de timbru.



    De curând, Inspectoratul
    General pentru Imigrări a lansat şi serviciul de depunere a cererilor online,
    inclusiv a documentelor justificative, înainte de prezentarea la ghişeul de
    lucru cu publicul. Prin această metodă, se urmăresc scurtarea timpului de
    aşteptare în faţa ghişeului şi eficientizarea procesului de preluare a
    cererilor. Site-ul internet al Inspectoratului General pentru Imigrări este
    editat în engleză şi română şi are adresa http://igi.mai.gov.ro/.

  • Obţinerea cetăţeniei române

    Obţinerea cetăţeniei române

    Potrivit
    legislaţiei româneşti, cetăţenii străini şi apatrizii care doresc să obţină
    cetăţenia română trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul României de cel puţin
    8 ani. În cazul în care sunt căsătoriţi cu un cetăţean român, cetăţenii străini
    sau apatrizii pot obţine cetăţenia română după cel puţin 5 ani de la data
    căsătoriei. Termenele prezentate pot fi reduse până la
    jumătate dacă solicitantul
    este o personalitate recunoscută pe plan internaţional, dacă este cetăţeanul
    unui stat membru al Uniunii Europene, dacă a dobândit statutul de refugiat în
    România sau dacă a investit în ţara noastră sume care depăşesc un milion de
    euro. Conform unui recent act normativ, cetăţenii străini care activează în domeniile artei, culturii şi
    sportului şi care aduc beneficii României pot obţine cetăţenia română la
    propunerea unui membru al Executivului de la Bucureşti. Acordarea cetăţeniei
    române nu este condiţionată de renunţarea la cetăţenia anterioară.

    Cererile
    pentru acordarea cetăţeniei trebuie înaintate personal Autorităţii Naţionale de
    resort. În afară de sediul central de la Bucureşti, Autoritatea Naţională
    pentru Cetăţenie are şi patru unităţi teritoriale, la
    Iaşi, Galaţi, Suceava şi Timişoara. La birourile teritoriale depun cereri doar
    cetăţenii care şi-au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau
    le-a fost retrasă fără voia lor.Cererile trebuie
    însoţite de paşaport, pe care trebuie să fie aplicată viza de reşedinţă în
    România, de o copie după paşaport, de certificatul de naştere împreună cu o
    traducere legalizată în limba română. De asemenea, sunt necesare cazierul
    judiciar eliberat de către Ministerul român de Interne şi cazierul din ţara de
    origine, însoţit, de asemenea, de o traducere legalizată în limba română.

    La
    cerere trebuie anexate şi contractul de închiriere sau cel care atestă că
    solicitantul este proprietar al unei locuinţe în România, dar şi o dovadă a
    sursei legale de existenţă în ţara noastră în ultimii trei ani. Este prevazută şi obligaţia depunerii unei declaraţii autentificate la
    notar din care să rezulte că solicitantul nu a întreprins sau sprijinit acţiuni
    împotriva ordinii de drept sau a siguranţei naţionale a României. Înainte de depunerea
    cererii, este necesară achitarea unei taxe consulare de 191 de lei (cca. 43 de
    euro), a unei taxe de înregistrare a cererii de 3 lei (70 de eurocenţi) şi a
    timbrului judiciar de 1,5 lei (35 de eurocenţi). Ar fi de menţionat că
    persoanele care solicită acordarea cetăţeniei trebuie să cunoască limba română,
    Constituţia, Imnul Naţional şi să aibă noţiuni
    elementare de cultură şi civilizaţie românească, anume istoria şi geografia
    României, artă şi literatură română. Informaţii suplimentare pot fi obţinute de
    pe site-ul Internet al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, cu adresa
    cetatenie.just.ro, dar şi de pe site-ul Ministerului român de Externe, cu
    adresa www.mae.ro.

  • Obţinerea dreptului de şedere pe termen lung

    Obţinerea dreptului de şedere pe termen lung

    De la început, amintim că formalităţile pe care le vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor statelor Uniunii Europene şi ai Spaţiului Economic European. Astfel, cetăţenii străini non-UE îşi pot stabili domiciliul în România dacă îndeplinesc cumulativ o serie de condiţii. Prima este aceea a unei şederi temporare continue şi legale de 5 ani înaintea depunerii cererii, apoi dovada mijloacelor de întreţinere, a asigurării sociale de sănătate şi a spaţiului de locuit. Potrivit unui act normativ al Executivului de la Bucureşti, cetăţenii străini care efectuează în România investiţii de cel puţin un milion de euro sau care au creat peste 100 de locuri de muncă îşi pot stabili domiciliul în ţara noastră fără să fi îndeplinit condiţia de şedere temporară în ţară în ultimii 5 ani. De asemenea, dreptul de şedere pe termen lung poate fi acordat posesorilor de Carte albastră a Uniunii Europene, care au avut un drept de şedere continuă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii sau ale Spaţiului Economic European în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii.



    În mod concret, persoanele care doresc să-şi stabilească domiciliul în România trebuie să depună mai multe acte la sediul Inspectoratului General pentru Imigrări, instituţie aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Mai întâi, este vorba de documentul de trecere a frontierei de stat (paşaport), în original şi în copie, apoi de copiile legalizate ale actelor de stare civilă, dacă este cazul. Sunt necesare şi actele privind deţinerea legală a spaţiului de locuit, în original şi în copie, dar şi cele doveditoare privind mijloacele de întreţinere în România. Acestea din urmă pot fi un extras de cont personal, un contract individual de muncă pentru cei angajaţi, iar cei care desfăşoară activităţi comerciale pot prezenta bilanţul anual cu profitul din activitatea realizată pe teritoriul României. De asemenea, este necesară dovada asigurării sociale de sănătate. Pentru eliberarea permisului de şedere permanentă trebuie achitate o taxă de cerere de 3 lei (70 de eurocenţi), 5 lei (puţin peste un euro) reprezentând taxa extrajudiciară de timbru, o taxă de 128 de lei (29 de euro) reprezentând contravaloarea aprobării cererii de acordare a dreptului de şedere pe termen lung în Romania, dar şi 260 de lei (aproape 60 de euro), reprezentând contravaloarea permisului de şedere pe termen lung. Permisul de şedere pe termen lung are o valabilitate de 5 ani. Permisul are, însă, o valabilitate de 10 ani în cazul membrilor de familie ai unui cetăţean român. În acest din urmă caz, trebuie achitate doar taxa extrajudiciară de timbru de 5 lei şi contravaloarea permisului de şedere pe termen lung de 260 de lei.



    Cererile pentru acordarea dreptului de şedere pe termen lung sunt soluţionate în cel mult 6 luni, iar pentru motive obiective acest termen poate fi prelungit cu încă 3 luni, cu înştiinţarea solicitantului. Răspunsul în scris din partea autorităţilor va fi primit în cel mult 15 zile lucrătoare. Dacă răspunsul este pozitiv, în 30 de zile de la primirea comunicării solicitanţii trebuie să depună documentele necesare eliberării permisului de şedere pe termen lung la formaţiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări la care a fost înregistrată cererea.

  • Obţinerea dreptului de şedere

    Obţinerea dreptului de şedere

    Potrivit legislaţiei româneşti, cetăţenii străini aflaţi temporar în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de şedere. Amintim că prevederile pe care le vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European.



    Precizăm, totodată, că lista completă a statelor ai căror cetăţeni pot călători în România fără viză, în funcţie şi de natura paşaportului pe care-l posedă, poate fi consultată pe site-ul Internet al Ministerului român de Externe, cu adresa www.mae.ro.



    Şederea în România poate fi prelungită succesiv, pe perioade de până la un an, în urma prezentării la sediile Inspectoratului General pentru Imigrări din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Solicitanţii, atât cei cărora nu le este necesară viza pentru intrarea în România, cât şi cei cărora le este necesară, trebuie să depună cererile de prelungire a dreptului de şedere temporară cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului iniţial. Cererea va fi însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie, de un certificat medical, de dovada spaţiului de locuit, a asigurării medicale şi a mijloacelor de întreţinere în ţara noastră. Dovada mijloacelor de întreţinere poate fi făcută, în funcţie de caz, cu adeverinţa de salariu, talonul de pensie, declaraţia privind impozitul pe venitul global sau extrasul de cont bancar.



    În situaţia în care solicitantul desfăşoară activităţi comerciale în România, trebuie prezentate documente care atestă investiţia realizată în conformitate cu planul de afaceri, precum şi o dovadă a fondurilor necesare funcţionării societăţii comerciale. Aceste acte privind îndeplinirea condiţiilor financiare pot fi procurate de la Ministerul Finanţelor. La cerere, reprezentanţii ministerului pot elibera certificate referitoare la cifra de afaceri, investiţii totale, contul de profit şi pierdere, dividende calculate şi plătite asociaţilor sau reinvestite conform datelor din situaţiile financiare. De asemenea, la sediile Inspectoratului General pentru Imigrări, trebuie prezentată o dovadă a deţinerii legale a spaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea.



    În cazul salariaţilor cetăţeni străini, dreptul de şedere în România este prelungit pe baza avizului de angajare eliberat de către acelaşi Inspectorat General pentru Imigrări. Totodată, trebuie prezentat contractul individual de muncă, vizat de către inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază îşi are sediul angajatorul. Iar salariul înscris în contractul individual de muncă trebuie să fie cel puţin la nivelul salariului mediu brut pe economie. Cetăţenilor cărora li s-a acordat sau prelungit dreptul de şedere în România li se eliberează, de către Inspectoratul General pentru Imigrări, un document de identitate intitulat “permis unic”. Să amintim, în final, că preţul permiselor este de 260 de lei (aproape 60 de euro). La această sumă se adaugă contravaloarea în lei a 120 de euro, reprezentând taxa consulară şi 4 lei (aproape 1 euro) reprezentând taxa extrajudiciară de timbru.


    De curând, Inspectoratul General pentru Imigrări a lansat şi serviciul de depunere a cererilor online, inclusiv a documentelor justificative, înainte de prezentarea la ghişeul de lucru cu publicul. Prin această metodă, se urmăresc scurtarea timpului de aşteptare în faţa ghişeului şi eficientizarea procesului de preluare a cererilor. Site-ul internet al Inspectoratului General pentru Imigrări este editat în engleză şi română şi are adresa http://igi.mai.gov.ro/.