Un
veteran de război, Gheorghe Enache din Câmpina, astăzi centenar, își amintește
lungul drum al armatei române de la Bucuresti la Odesa, de la Odesa la
Stalingrad și de la Stalingrad în Slovacia. Cel de-al Doilea Război Mondial, cu
ororile sale, ar fi trebuit să fie o lecție istorică pentru umanitate.
Proiectul Descoperă identitatea românească, adresat românilor din regiunea ucraineană Odesa şi finanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, s-a încheiat. Acesta a fost derulat în lunile august-septembrie de Asociaţia Entrropia şi a avut drept scop dobândirea de cunoştinţe privind identitatea românească de către românii de Ucraina. Proiectul s-a desfăşurat în colaborare cu şcolile satelor Frumuşica Veche şi Manjiu, din Raionul Cetatea Albă, regiunea Odesa. 15 elevi şi cadre didactice din regiune au vizitat Palatul Parlamentului din Bucureşti, Muzeul Naţional Cotroceni, Muzeul Naţional de Istorie a României şi Centrul Istoric al capitalei României. Aceştia au fost primiţi la sediul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, unde au discutat cu reprezentanţii guvernului despre accesul la învăţământul în limba maternă, situaţia burselor şcolare şi alte teme specifice comunităţilor istorice româneşti. Totodată, a fost organizat un concurs în care participanţii au exprimat idei şi impresii privind vizita pe care au efectuat-o la Bucureşti, cu scopul de a îmbunătăţii cunoştinţele de limbă română şi de cunoaştere a istoriei României. La finalul excursiei, elevii au primit rechizite, iar şcolile participante, materiale şcolare.
Ministrul apărării din Germania, Christine Lambrecht, a promis să sporească ajutorul militar acordat de ţara sa Republicii Moldova. După o întrevedere cu omologul său Anatolie Nosatîi, Lambrecht a spus că Germania va ajuta şi la distrugerea în siguranţă a muniţiilor rămase din epoca sovietică. Cu Republica Moldova avem o cooperare bună în diferite domenii, inclusiv în cel al instruirilor militarilor pe care dorim să o intensificăm. De asemenea, avem o colaborare bună şi în domeniul furnizării echipamentelor militare. Nu este un secret dacă voi spune că vom ajuta Republica Moldova să achiziţioneze drone militare, precum şi alte echipamente, a declarat Christine Lambrecht, citată de Radio Chişinău. Negocierile cu privire la detaliile sprijinului oferit vor avea loc în această săptămână. Uniunea Europeană s-a angajat să aloce 40 de milioane de euro pentru modernizarea armatei Republicii Moldova. Banii urmează să fie utilizaţi pentru dezvoltarea sistemului de apărare împotriva atacurilor cibernetice, achiziţia de drone şi de echipament militar nonletal.
Mircea Tiberian Trio participă la a 7-a ediție a Festivalului My Unique Jazz, care are loc la Berlin. până pe 4 octombrie. Organizat de rețeaua institutelor culturale EUNIC, festivalul reunește artiști din peste 20 de țări şi are drept scop prezentarea diversității jazzului european în diferitele sale dialecte, rădăcini și evoluții. Trio-ul este compus din pianistul Mircea Tiberian, contrabasistul Oliver Portratz şi toboșarul Tilo Weber. Născut în 1955, Mircea Tiberian este o figură emblematică a jazz-ului românesc, cu o prestigioasă carieră muzicală și academică. De-a lungul anilor, a cântat cu muzicieni de jazz români de prim rang și cu numeroși muzicieni occidentali. Printre lansările sale recente se numără Both Sides Of The River, în trio cu Chris Dahlgren și John Betsch, Dance Around The Dragon Tree, un duet cu percuționistul Maurice de Martin și albumul solo de pian Looking Forward To The Past. Muzicienii români au participat an de an la Festivalul My Unique Jazz. Între aceştia, saxofoniștii Liviu Butoi și Nicolas Simion, percuționistul Claudiu Purcarin și cântăreața Teodora Enache, violonistul și chitaristul George Dumitriu şi pianistul Sorin Zlat.
Institutul Cultural Român a lansat apeluri la candidaturi pentru 10 burse ce urmează să fie le acordate traducătorilor în 2023. Cinci dintre acestea sunt puse la dispoziţie în cadrul programului pentru Traducători Profesioniști, care îşi propune creșterea numărului de traduceri din autorii români în limbi străine. Beneficiarii vor avea posibilitatea de a traduce în România şi de a interacționa în mod direct atât cu scriitorii, cât și cu editorii și traducătorii români. Durata unei burse este de una sau două luni, iar valoarea acesteia, de 1.500 euro pe lună. Celelelte 5 burse vor fi acordate în cadrul programului Rezidenţe pentru traducători în formare, care îşi propune modelarea unei noi generaţii de traducători ai literaturii române într-un număr cât mai mare de limbi străine, precum şi o colaborare mai strânsă cu traducătorii profesionişti. Beneficiarii vor putea petrece 6 săptămâni în România, pentru un contact direct cu literatura română şi cu mediul care o defineşte. Valoarea unei burse este de 2.000 de euro de persoană. Cei interesaţi pot depune dosarele de candidatură, până pe 4 noiembrie, la sediul Institutului Cultural Român sau prin e-mail la adresa burse@icr.ro.
Tax — Part of the amendments made to the Fiscal Code, which were approved in mid-July by the Romanian Government, came into force on Monday. Among them – the increase in excise duties for cigarettes and tobacco, as well as for alcohol and alcoholic products, higher taxes on gambling winnings and lower ceilings for granting tax exemptions for salaries in constructions, agriculture and the food industry. Other changes to the Fiscal Code, most of which have already been adopted, will be applied as of January 1, 2023.
Exercise — The city port of Constanţa (south-east) is hosting as of Monday a multinational exercise organized by the Romanian Naval Forces. The exercise takes place in maritime districts off the Romanian Black Sea Coast and in the military port of Constanţa. 240 Romanian soldiers and 60 foreign soldiers from Azerbaijan, Bulgaria, France, Georgia, the United States and Turkey are participating in the exercise. The exercise contributes to increasing the level of training in the combat against makeshift bombs and against mines, as well as to strengthening interoperability between the participating forces.
Customs — The Romanian citizens who return home or go abroad for the holidays have to wait a long time at the customs points for document control. In recent days, in Vama Nădlac 2 (west), long queues have formed both on the entry and exit lanes. During the weekend, in 24 hours, almost half a million people crossed Romanias borders in both directions. According to the Border Police, almost 262 thousand people entered the country, most of them, namely 152 thousand, crossing the border to Hungary. The Border Police announces that it has taken measures, so that the control of documents should be faster.
Airport — Băneasa Airport, in the north of Bucharest, reopens as of Monday. For nine years, the airport was closed to commercial flights and underwent a program of modernization of buildings and equipment. On Băneasa airport, the time required for the formalities will be less than an hour, unlike Otopeni Airport, where passengers must go at least two hours before boarding. Băneasa Airport was inaugurated in 1920, but its history begins on August 1, 1912, when the Romanian Aviation League, led by Prince George Valentin Bibescu, establishes, in Băneasa, a flight school for military pilots.
Cereals – A first ship carrying Ukrainian cereals on Monday left from the Ukrainian port of Odesa, according to the international agreement concluded with Russia on July 22, in Istanbul, the Turkish Defense Ministry announced. In Kyiv, the Ukrainian president, Volodymyr Zelensky, estimated that, following the Russian invasion, this year, the cereals crops in Ukraine could be diminished by half. Before the launch of the Russian invasion on February 24, Ukraine held 46% of the worlds sunflower exports, 9% of the wheat exports, 17% of the barley exports and 12% of the corn exports, according to the US Department of Agriculture. We remind you that the Joint Coordination Center, in charge of controlling Ukrainian cereals exports through the Black Sea, was officially inaugurated on Wednesday in Istanbul, according to the agreement signed by Ukraine and Russia, with the mediation of Turkey and the United Nations.
Census – In Romania, the population census process has come to an end. Sunday was the last day, after the National Institute of Statistics (INS) had already extended the population counting period twice, to give additional time to those who could not do it for various reasons. According to the communication director of the INS, Cătălin Raiu, more than 90% of the Romanian population had been counted. The capital and the big cities had the lowest counting percentages. (LS)
Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, aflat într-o vizită în Statele Unite ale Americii, s-a întâlnit cu preşedintele Camerei Reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, cu care a discutat despre importanţa României în NATO, consolidarea capabilităţilor de apărare şi programul Visa Waiver. Întrevederea a avut loc la 29 martie, dată la care, în urmă cu 18 ani, România adera la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, cea mai importantă alianţă politico-militară de după cel de-al Doilea Război Mondial. Şeful Senatului a precizat că, împreună cu oficialul american, a căutat noi oportunităţi de dezvoltare economică pentru prosperitatea ambelor state şi care să ţină cont de dinamica regională actuală. O delegaţie a Parlamentului României, condusă de Florin Cîţu, şi din care fac parte senatori şi deputaţi social-democraţi, liberali, ai Uniunii Salvaţi România şi ai minorităţii maghiare a efectuat o vizită de lucru la Washington, în perioada 24-30 martie, şi a avut întâlniri cu reprezentanţi ai Congresului, ai Departamentului de Stat, ai mediului de afaceri american şi ai comunităţii româneşti din zonă.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a prelungit, până la 15 aprilie, perioada de depunere a cererilor de granturi de către mediul asociativ românesc din Ucraina. Decizia le-a fost comunicată părţilor interesate în cadrul unei noi întâlniri online pe care Departamentul a avut-o cu membrii comunităţilor româneşti din statul vecin şi cu reprezentanţii misiunilor diplomatice ale României în regiune. Ne dorim ca un număr cât mai mare de asociații românești din Ucraina să răspundă apelului nostru și, astfel, să ne unim forțele în slujba binelui, a transmis şeful DRP, secretarul de stat Florin Cârciu. Este a patra întrevedere pe care Departamentul o organizează cu reprezentanţii românilor din Ucraina, iar potrivit conducerii DRP, astfel de întâlniri vor conitunua să aibă loc la intervale regulate de timp. Informaţii despre granturile oferite de statul român comunităţilor româneşti din Ucraina se găsesc pe site-ul dprp.gov.ro.
Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa transmite că 10 camioane cu ajutoare ajung, în această săptămână, în Ucraina, în zonele Cernăuţi şi Odesa. Ajutoarele, strânse în Spania de la cetăţeni spanioli şi români, sunt distribuite cu sprijinul International Cultural Exchange. Preşedintele FADERE, Daniel Ţecu, arată că organizaţia a militat întotdeauna pentru apărarea drepturilor diasporei româneşti, in special a celei din teritoriile limitrofe graniţei României, cu importantă tradiţie istorică. În acest sens, Federaţia a salutat declaraţia preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelensky, conform căreia îşi doreşte să semneze un acord cu România pentru protejarea limbii române în Ucraina, în semn de respect faţă de minoritatea română. Ţecu a precizat că, în ultimele săptămâni, FADERE a trimis 23 de convoaie umanitare în Ucraina, în zonele locuite de români. Aproximativ 410.000 de etnici români trăiesc în statul vecin, concentraţi în regiunile Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa.
Criticul de teatru Georges Banu, regizorul Gábor Tompa, directorul Teatrului Național din Luxemburg Frank Hoffmann, scenograful Dragoş Bughiar şi actorii Oana Pellea și Patrick Le Mauff au participat la masa rotundă Teatru și așteptare – De ieri până azi, care a avut loc la 29 martie, la Luxemburg. Evenimentul, iniţiat de ICR Bruxelles în parteneriat cu Ambasadele României şi Franţei în Marele Ducat, a precedat premiera spectacolului Scaunele de Eugène Ionesco şi le-a oferit participanţilor ocazia de a face o analiză a locului și rolului teatrului în societatea actuală. Spectacolul Scaunele, regizat de Gábor Tompa, scenografia semnată de Dragoș Buhagiar, dramaturgia de Florian Hirsch, cu actori Patrick Le Mauff și Oana Pellea în rolurile principale, va fi jucat şi în perioada următoare pe scena Teatrului Național din Luxemburg. Reprezentaţii vor avea loc până la finele lunii martie, la 1, 3 şi 6 aprilie. ICR Bruxelles precizează că evenimentele sunt parte integrantă a programului Luna Francofoniei la Luxemburg și a Zilei Mondiale a Teatrului, marcată la 27 martie.
Cei 124 de
mii de români din regiunea Odesa, în sudul Basarabiei, au fost afectaţi de
războiul din Ucraina, a declarat preşedintele Comisiei pentru Românii de
Pretutindeni din Senatul României, Claudiu Târziu. Acesta a efectuat o vizită
de lucru în oraşele ucrainene Ismail şi Hagi-Curda, unde s-a întâlnit cu
reprezentanţi ai bisericii, ai şcolilor cu predarea în limba română, precum şi
cu membri ai comunităţii româneşti. În aceste momente de grea cumpănă,
urmărim îndeaproape, zi de zi, oră de oră, evoluţia evenimentelor din Ucraina
şi suntem puternic îngrijoraţi pentru soarta românilor din comunităţile noastre
istorice. (…) Românii din România şi Republica Moldova s-au mobilizat
exemplar pentru a le oferi ajutor cetăţenilor ucraineni, indiferent de
apartenenţa etnică, a spus senatorul. El a anunţat că loturi de ajutoare
umanitare, constând în alimente neperisabile, medicamente, articole de igienă
şi îmbrăcăminte, destinate comunităţilor româneşti din raioanele Ismail şi
Cetatea Albă au fost colectate în România şi centralizate în localităţile
dobrogene în vederea transportării ulterioare în sudul Basarabiei. Claudiu
Tîrziu şi-a exprimat speranţa că, după încheierea războiului pornit de Rusia în
Ucraina, la Ismail va fi înfiinţat un Consulat General al României care să-i
poată sprijini pe românii din zonă. Aproximativ 410.000 de etnici români
trăiesc în Ucraina concentraţi în regiunile Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa.
Sprijinirea
persoanelor refugiate din Ucraina în România şi ajutorul acordat autorităţilor
române au reprezentat subiectele principale ale întâlnirilor pe care
ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, le-a avut în timpul vizitei
desfăşurate în statul american Utah. Diplomatul a avut o serie de discuţii cu
oficiali ai statului Utah, cu reprezentanţi ai instituţiilor de cult şi lideri
ai mediilor de afaceri şi academic. În cadrul întrevederilor, au fost analizate
modalităţi de coordonare a donaţiilor acordate refugiaţilor din Ucraina, precum
şi posibilitatea de a oferi expertiză în gestionarea crizei umanitare. Andrei
Muraru a subliniat faptul că România a făcut şi face eforturi concrete în
gestionarea fluxului masiv de refugiaţi din statul vecin. El a arătat că, de la
începutul invaziei, în România au intrat peste 500.000 de refugiaţi,
majoritatea mame însoţite de copii, o parte dintre aceştia alegând să rămână pe
teritoriul românesc. Ambasadorul s-a întâlnit şi cu membri ai comunităţii
româneşti, cărora le-a prezentat priorităţile mandatului său, între care
accederea României la Programul Visa Waiver. Andrei Muraru a subliniat faptul
că are nevoie şi de sprijinul comunităţilor de români din Statele Unite pentru
ca acest obiectiv să devină realitate. Vizita ambasadorul României face parte
din turneul 50 States, One Community, în cadrul căruia diplomatul
s-a întâlnit deja cu comunităţile de români din statele Ohio, Illinois, New
Jersey, Arizona şi Texas.
Scurtmetrajul
Prin oraş circulă scurte poveşti de dragoste, în regia Carinei
Gabriela Daşoveanu, este prezentat la Stockholm şi Oslo în cadrul Festivalului
Francofoniei. Mai multe ambasade din capitalele Suediei şi Norvegiei prezintă
scurtmetraje care au ca temă diversitatea cu prilejul Zilei Internaţionale a
Francofoniei, marcată la 21 martie. Sunt proiectate filme din Grecia, România,
Canada, Polonia, Mexic, Tunisia, Maroc şi Elveţia. Pelicula românească a fost
realizată în cadrul Universităţii Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică
I.L. Caragiale din București şi este a 6-a producţie regizată de
Gabriela Daşoveanu. În 2021, Prin oraş circulă scurte poveşti de
dragoste a obținut premiul al 3-lea în secţiunea Cinéfondation a
Festivalului de la Cannes.
Pianista Adela
Liculescu susţine un concert la Viena, pe 22 martie, alături de Ansamblul
Philharmonic Five. Spectacolul face parte dintr-un proiect muzical mai amplu,
început la 18 martie, care a inclus un recital împreună cu Filarmonica Alma
Mahler. Stabilită în capitala Austriei, tânăra pianistă a absolvit
Universitatea de Muzică şi Artele Spectacolului din Viena, iar în prezent
urmează un al doilea master în muzică de cameră la aceeaşi universitate şi este
studentă la doctorat la Universitatea de Muzică din Graz. Este câștigătoarea
mai multor concursuri internaţionale de interpretare, iar anul trecut s-a
clasat pe locul al 2-lea în finala Concursului Internaţional George
Enescu, desfăşurată la Bucureşti.
Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, secretarul de stat Gheorghe-Florin Cârciu, a participat la o întâlnire online cu reprezentanții mediului asociativ românesc și cu profesorii de limba română din regiunile Transcarpatia, Cernăuți și Odesa. “Ne dorim să aflăm permanent care sunt nevoile acestora în contextul războiului, cu scopul de a le putea oferi sprijinul material de care au nevoie”, a spus Cârciu. Departamentul transmite că, în prezent, lucrează la un program propriu de susținere a românilor din regiune la elaborarea căruia are nevoie și de sprijinul asociațiilor românești din străinătate. Aproximativ 410.000 de etnici români trăiesc în Ucraina concentraţi în regiunile Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa.
Preşedintele Asociaţiei “Basarabia” a românilor din regiunea ucraineană Odessa, Anatol Popescu, le propune autorităţilor române înfiinţarea unei direcţii speciale în cadrul Guvernului de la Bucureşti pentru tinerii etnici români din Ucraina şi operaţionalizarea unei celule de criză care să plaseze copii de etnie română din Ucraina în sistemul de învăţământ românesc. El le-a mulţumit românilor pentru solidaritatea de care dau dovadă în sprijinirea refugiaţilor ucraineni, care fug din calea războiului. “Mulţumesc România, mulţumesc poporului român că ne sprijiniţi, pentru că găzduiţi români din Ucraina, pentru că găzduiţi etnici ucraineni, etnici ruşi, etnici bulgari, etnici găgăuzi fugiţi din faţa tancurilor ruseşti şi care au nevoie pentru o perioadă nedeterminată de un acoperiş deasupra capului, de un pat pentru dormit, de o bancă şcolară, o rugăciune şi o masa caldă”, a mai spus Anatol Popescu.
Scriitoarea Raluca Nagy cu romanul “Teo de la 16 la 18”, apărut anul trecut la Editura Nemira, a fost selectată drept candidatul României la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură. Juriul naţional, alcătuit din Ruxandra Cesereanu, Bogdan Crețu și Radu Vancu, a apreciat că romanul ar putea interesa și convinge juriul final prin faptul că este “un adevărat tur de forță”. Născută în 1979, Raluca Nagy a studiat antropologie și sociologie la București, Rabat și Bruxelles. “Teo de la 16 la 18” este e-al doilea roman al său. Primul roman “Un cal într-o mare de lebede” a obţinut premiile pentru debut “Sofia Nădejde” şi Observator cultural și a fost nominalizat la Festival du Premier Roman de Chambéry, din Franța. Câștigătorul Premiului Uniunii Europene pentru Literatură, ediţia 2022, va fi anunțat pe 21 aprilie, la ceremonia de deschidere a Festivalului Cărţii de la Paris. Înființat în 2009 la inițiativa Comisiei Europene și finanțat prin programul Europa Creativă, Premiul Uniunii Europene pentru Literatură urmărește să sprijine prozatoarele și prozatorii în curs de afirmare şi să atragă atenția asupra lor și asupra diversității culturale a UE.
Expoziția “Cu alte cuvinte”, a artistului grafic Adrian Barbu, este deschisă în spațiul exterior al Bibliotecii Publice Voievodale din Cracovia, în Polonia. Proiectul tratează, prin intermediul artei grafice, expresii populare și urbane în limbile română și poloneză. Institutul Cultural Român de la Varșovia, organizator al manifestării, transmite că textele sunt prezentate în traducere lexicală sau literară, cu unele exemple de imposibilitate a conectării lor formale, într-un registru cu mare potențial de amuzament pentru publicul larg. Fiecare planșă conține o pereche româno-poloneză de expresii, cu enunț și ilustrații bilingve. Expoziția va rămâne deschisă până la 17 aprilie.
Institutul Cultural Român de la Tel Aviv și principalele institute culturale străine organizează, în perioada 1-18 martie, o serie de evenimente menite să marcheze Ziua Francofoniei în Israel. Pe de o parte este vorba despre Festivalul de Film dedicat Francofoniei, care are loc, până pe 8 martie, la Cinematecile din Ierusalim și Holon. România este reprezentată de pelicula “Mikado” în regia lui Emanuel Pârvu. În cadrul manifestării vor fi proiectate şi filme din Franța, Canada, Elveția, Bulgaria, Irlanda, Belgia şi Grecia. Al doilea eveniment va avea loc, la 18 martie, la Institutul Francez din Tel Aviv şi va include standuri cu materiale informative de interes cultural, turistic și istoric aparținând țărilor participante. Standul românesc este organizat în colaborare cu Ambasada României în Israel.
Consiliul Național al Românilor din Ucraina aduce din nou în atenția autorităților de la Kiev, de la Chișinău și de la București situația școlilor moldovenești din regiunea Odesa.
Interviu cu dr. Marin Gherman, jurnalist și politolog, preşedinte fondator al Centrului Media BucPress – asociaţie a jurnaliştilor români din Ucraina.
Ministerul Afacerilor Externe a condamnat ferm orice act de violenţă
şi orice formă de xenofobie, rasism şi discriminare după ce doi români au fost
agresaţi în Franţa. Trei persoane, între care doi români, au fost atacate cu o armă
albă pe 12 decembrie în localitatea Antony. Unul dintre conaţionalii răniţi a
fost externat, iar celălalt primeşte în continuare îngrijiri medicale în
spital. MAE arată că reprezentanţii ambasadei României la Paris au luat
legătura cu cei doi şi se află în contact cu administraţia locală şi cu
spitalul unde este internat românul.
Autorităţile franceze îl anchetează pe
atacator sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de omor comisă din
motive de rasă, etnie sau religie. În acest context, Bucureştiul reiterează
importanţa continuării eforturilor susţinute la nivelul Uniunii Europene pentru
combaterea xenofobiei, a discriminării de orice natură şi a discursului
instigator la ură. MAE le reaminteşte cetăţenilor români că pot solicita
asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Paris +33
0147 052 966, +33 0147 052 755, +33 0145 503 997 şi +33 0147 051 040. Pentru situaţii de urgenţă există numărul
de telefon al misiunii diplomatice +33 0680 713 729.
Administrația Regională de Stat Cernăuți le-a
solicitat Administrațiilor raionale Herța, Hliboca și Noua Suliță să faciliteze
anularea de către consiliile locale și raionale a deciziilor prin care limba
română obținea statut de limbă regională și putea fi folosită în unitățile administrativ-teritoriale,
transmite Agenția BucPress. Adjunctul guvernatorului regiunii Cernăuți, Natalia
Gusak, a trimis o scrisoare prin care arată că Legea privind bazele politicii
lingvistice, adoptată în timpul mandatului președintelui Viktor Ianukovici, a
fost anulată de Curtea Constituţională de la Kiev şi înlocuită cu Legea privind
funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat. Oficialul a atras atenţia
consiliilor locale ale românilor din regiunea Cernăuți că încă nu au anulat
deciziile prin care limba română obține statut special la nivel local şi le
cere acestora să respecte normele
legislației în vigoare.
De la Bucureşti, membrii Partidului Alianţa
pentru Unirea Românilor solicită intervenţia de urgenţă a autorităţilor
competente pentru menţinerea statutului
de limbă regională al limbii române. Aceştia atrag atenţia că dispoziţia
Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi nu corespunde prevederilor
Constituţiei şi angajamentelor internaţionale ale Ucrainei şi afectează
identitatea comunităţii româneşti. Românii din statul vecin reprezintă a treia
etnie ca pondere şi sunt concentraţi în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi
Odesa.
Albumul bilingv Azur de Lisabona,
realizat de Ambasada României în Portugalia și Institutul Cultural Român de la
Lisabona, cu sprijinul Fundației Bonte, va fi prezentat oficial pe 18
decembrie. Lansarea va avea loc pe paginile de Facebook ale reprezentanţei
Institutului Cultural Român și Ambasadei României la Lisabona în prezenţa
ambasadorului Ioana Bivolaru, şefului ICR Lisabona Daniel Nicolescu,
scriitorului Radu Paraschivescu și directorului Editurii Guerra e Paz, Manuel
Fonseca. Cartea reunește texte ale unor diplomați români, scriitori, artiști,
oameni de teatru sau de film care au avut prilejul să viziteze în decursul
vremii Portugalia. Ilustraţia este asigurată de fotograful Cosmin Bumbuț, iar
textele au fost traduse în portugheză de Corneliu Popa. Volumul, care a apărut în noiembrie, se află deja în cele mai
importante librării din Portugalia.
119 volume semnate de autori români, între care Ana Blandiana,
Gabriela Adameșteanu, Matei Vișniec, Tatiana Țîbuleac și Aura Christi, vor fi
traduse şi publicate în 2021 în spațiul european și internațional, cu sprijinul
Institutului Cultural Român şi al celor 18 reprezentanţe ale sale din lume.
Iniţiativa se va desfăşura prin Translation and Publication Support Programme
și Publishing Romania, din cadrul direcției Centrul Cărții a ICR. Instituţia
arată că numărul cărților traduse aproape că s-a dublat comparativ cu anii
precedenţi. Translation and Publication Support Programme, programul de
finanţare a editorilor străini pentru traducerea autorilor români, a fost
lansat în 2006 şi îşi propune să înlesnească accesul publicului străin la
cultura română şi să sprijine prezenţa autorilor români pe piaţa internaţională
de carte, prin finanţarea costurilor de traducere şi editare.
Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Odesa, Ucraina. Profil de asociație. Interviu cu prof. Mihail Mecineanu, președinte al organizației.
Compania nationala TAROM a
reluat din această lună
cursele directe București-Baia Mare întrerupte în urma cu 3 ani odată cu
închiderea Aeroportului Maramureș pentru modernizare. Zborurile vor fi
efectuate pentru început de două ori pe săptămână.
Operatorul aerian TAROM pregătește
si inaugurarea zborurilor directe către Odesa în Ucraina, Tbilisi în Georgia și
Baku în Azerbaidjan. Toate aceste destinații vor fi operate cu zboruri de
noapte menite să asigure pasagerilor din aceste regiuni conectarea la toată
rețeaua de zboruri TAROM din București. Astfel zborurile spre Odesa si Tbilisi
vor fi operate, începând din septembrie, de 3, respectiv 2 ori pe săptămână,
iar zborurile spre Baku vor fi adăugate în rețeaua TAROM de la finalul lui
octombrie, de asemenea de 2 ori pe săptămână.
Compania Ryanair a anunțat introducerea unei noi rute din octombrie 2018
din București. Este vorba despre o nouă destinație către Pescara, în Italia. Orașul de la Marea
Adriatică va fi legat de București prin două zboruri pe săptămână, în zilele de
marți și sâmbătă. Primul zbor va debuta în 30 octombrie 2018 iar biletele deja
au fost puse în vânzare.
Compania
aeriană low-cost Ryanair a anunțat şi deschiderea unui baze operaționale pe
Aeroportul Amman din Iordania. Printre zborurile pe care le va oferi de la
această bază aeriană se numără și un zbor pe ruta București – Amman, plănuit spre
a fi lansat cu ocazia orarului de iarnă. Zborurile pe relația București – Amman
(Iordania) vor debuta la sfârșitul lunii octombrie 2018 și vor avea o frecvență
de două ori pe săptămână.In prezent, singura companie aeriană care asigură
zboruri pe această rută este TAROM, care oferă 3 zboruri săptămânale către
orașul din Orientul Mijlociu.
Si transportatorul aerian maghiar Wizz Air a anunțat lansarea unui nou zbor
direct cu plecare de pe Aeroportul Craiova (sudul României). Astfel, începând
din iarnă, compania low-cost va lega capitala Olteniei cu aeroportul Bruxelles
Charleroi. Noua cursă va fi operată de două ori pe săptămână, marțea și
sâmbăta, începând cu data de 15 decembrie.
Guvernul a
adoptat, joi, o hotărâre privind rechemarea consulului general la Toronto
(Canada), Mugurel Ioan Stănescu, la solicitarea acestuia. El îşi va încheia
misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la intrarea în vigoare a acestei
hotărâri. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, a declarat că în
şedinţa de Guvern nu a fost numit un alt consul general la Toronto.
Peste 95% dintre
cetăţenii români erau, în 2016, proprietarii caselor în care locuiau, acesta
fiind cel mai mare procent de proprietari de case din rândul statelor membre
UE, în timp ce în Germania mai puţin de jumătate dintre cetăţeni deţineau
propria lor locuinţă, arată datele publicate de Eurostat. Pe lângă România,
alte state unde procentul cetăţenilor care deţin propria lor casă este unul
ridicat sunt: Croaţia, Lituania şi Slovacia. La polul opus, cel mai mic procent
de cetăţeni care deţin propria locuinţă
se regăseşte în Germania, Danemarca, Austria şi Franţa.
Un contribuabil
poate beneficia de o reducere de 5% a contribuţiilor plătite către stat dacă
plăteşte anticipat până la finalul anului şi încă 5% dacă depune declaraţia
unică online, reducerea totală fiind de 10%. Cei care sunt şi salariaţi vor fi
scutiţi de contribuţiile la sănătate şi asigurări sociale, a declarat ministrul
Finanţelor, Eugen Teodorovici. Pe de altă parte, persoanele fizice care obţin
venituri din alte surse decât salariul vor depune o declaraţie unică pentru
stabilirea contribuţiilor datorate statului, o singură dată pe an, a decis joi
Guvernul, prin Ordonanţă de Urgenţă. Anul acesta, formularul va putea fi depus
până la 15 iulie, iar anul viitor termenul este 15 martie.
Asociaţia
Naţional-Culturală Basarabia a Românilor din regiunea Odesa organizează cea
de-a II-a ediţie a Forumului Cadrelor
Didactice de Limbă Română din Regiunea Odesa, cu tema Educaţia în limba
maternă: realizări, realităţi şi perspective, în incinta Centrului de
Informare al României din cadrul Universităţii Umaniste de Stat din Ismail.
Forumul, în formatul unei conferinţe pedagogice, găzduieşte cadre didactice
care predau în limba română în instituţiile de învăţământ preşcolar, şcolar şi
universitar din regiunea Odesa. Sunt invitaţi la lucrările celei de-a doua
ediţii a Forumului educatori, învăţători de clase primare şi profesori de limbă
şi literatură română, dar şi de alte discipline şcolare care se predau în limba
română.
Institutul
‘Eudoxiu Hurmuzachi’ pentru românii de pretutindeni, alături de Universităţi şi Facultăţi din
România şi Republica Moldova, organizează la Iaşi, în perioada 22-24 martie,
conferinţa internaţională cu tema ‘Marea Unire a Românilor (1918) – Istorie şi
Actualitate’. La eveniment vor participa aproximativ o sută de cercetători şi
profesori din România, Republica Moldova, Austria, Elveţia, Franţa, Germania,
Italia şi SUA. Evenimentul se înscrie printre acţiunile consacrate Centenarului
Marii Uniri. Ceremonia de deschidere a
Conferinţei va avea loc în Sala Senat a Universităţii ‘Alexandru Ioan Cuza’ din
Iaşi, pe 22 martie.
La Bucureşti şi în alte mari oraşe din ţară au
avut loc, pe 27 martie, manifestări consacrate implinirii a 99 de ani de la
Unirea Basarabiei cu România, zi declarată recent sărbătoare naţională de
Camera Deputaţilor de la Bucureşti. Si în Republica Moldova, la Ulmu, Raionul Ialoveni, a avut loc luni,
ceremonia de dezvelire a bustului poetului Mihai Eminescu. Lucrarea este
amplasată în faţa Gimnaziului Mihai Eminescu care aniversează, în 2017, 50 de
ani de activitate, şi a fost realizată prin efortul locuitorilor localităţii
Ulmu şi al Societăţii Cultural-Istorice Mihai Viteazul din judeţul
Prahova. Duminică,la Chişinău, sute de oameni au participat la un Marş al
Tricolorului, unde au desfăşurat un drapel de 100 de metri lungime şi au
scandat lozinci unioniste. Pe 27 martie 1918, pe fondul disoluţiei Imperiului
Tarist, Sfatul Ţării de la Chişinău (organul legislativ reprezentativ),
întrunit în şedinţă solemnă, hotăra, unirea Basarabiei cu Regatul României,
după 106 ani de ocupaţie rusească. In 1940, în urma unui ultimatum, Moscova sovietică a anexat atât Basarabia,
cât şi nordul Bucovinei, teritorii care aparţin, în prezent, fostelor republici
sovietice Moldova şi Ucraina.
Europa trebuie să rămână unită şi să lase uşa deschisă pentru alte
state care doresc să adere la principiile acestei comunităţi, a declarat, la
Roma, preşedintele Klaus Iohannis, la o întâlnire cu studenţi şi profesori
români din Italia. In opinia şefului statului, faptul că recenta Declaraţie de
la Roma nu conţine referiri la o Europă cu mai multe viteze este un succes al
României şi al altor ţări care împărtăşesc aceleaşi idei. Iohannis susţine că după semnarea acestei Declaraţii impactul
economic pentru România, din punct de vedere al finanţărilor europene, va fi
cu certitudine unul pozitiv. Seful statului a mai spus că priveşte cu optimism viitorul UE şi crede că proiectul european
poate fi recredibilizat ca întreg, nu pe grupuri ori în cercuri restrânse sau
concentrice. Iohannis a reiterat obiectivul României, acela al unei Uniuni
puternice şi coezive.
Ministerul român de Interne a pus
în dezbatere publică un proiect de lege ce vizează combaterea terorismului,
potrivit căruia companiile aeriene ar urma să fie obligate să furnizeze
autorităţilor datele pasagerilor. Mai exact, ar fi vorba despre data emiterii
biletului, cea a călătoriei, datele de contact, itinerariul sau agenţia de
turism prin care a fost cumpărat biletul. Proiectul de lege interzice, însă,
prelucrarea informaţiilor cu privire la originea rasială sau etnică, opiniile
politice, religia, apartenenţa la un sindicat, starea de sănătate sau
orientarea sexuală. Proiectul mai prevede ca datele pasagerilor să fie păstrate
timp de cinci ani, după care să fie şterse automat.
La Centrul de Informare al României din
cadrul Universităţii Umaniste de Stat din Ismail, regiunea Odesa, din Ucraina,
au început cursurile de limbă română pentru studenţii şi profesorii din cadrul
acestei universităţi – anunţă Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, într-o
postare pe pagina oficială de Facebook a instituţiei. Cursurile sunt susţinute
de conf. univ. dr. Gina Nicula, prorector la Facultatea Transfrontalieră de
Stiinţe Umaniste, Economice şi Inginerelti de la Universitatea Dunărea de Jos
din Galaţi. Tot la Ismail, a fost înfiinţată recent Asociaţia Studenţească
Transfrontalieră Gaudeamus. Preşedinte al Asociaţiei a fost ales Dan Cepoi, student la Facultatea de
Limbi Străine a Universităţii Umaniste de Stat din acest oraş. Potrivit unei
postări pe contul de Facebook al Centrului de Informare al României din Ismail,
este pentru prima oară în Ucraina, când studenţii de etnie română din sudul
Basarabiei se unesc într-o astfel de organizaţie, care îşi propune să le ofere
şansa de a se integra în procesele de promovare a limbii române, a istoriei,
culturii, tradiţiilor naţionale, de a participa la proiecte şi programe
studenteşti pe plan cultural, ştiinţific, internaţional.
În data de 31 august 2016, Ziua
Limbii Române va fi sărbătorită la Ismail (Ucraina) de românii din regiunea
Odesa, printr-un concert susținut de Veta Biriș și taraful său.
Evenimentul va avea loc pe scena Palatului de Cultură Taras
Șevcenko din localitate, la ora 19.00 și este organizat de Institutul
Cultural Român, prin Direcția Români din Afara Granițelor. Intrarea este liberă.
Repertoriul Vetei Biriș cuprinde
o paletă largă de folclor, de la dramatismul și sobrietatea cântecelor populare
de jale, cătănie sau înstrăinare până la vioiciunea și dinamismul de pe Valea
Târnavelor, multe dintre cântece fiind culese chiar de interpretă din satul
unde locuiește și din satele din jur.
În 2004, solista a fost decorată de președintele Românei cu Ordinul
Meritul Cultural în grad de Comandor, categoria D – Arta Spectacolului, în semn de apreciere a întregii activități și pentru
dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a
spectacolului.
Iubesc
România, nu doar pentru că aici m-am născut şi mi-am împlinit viaţa şi cariera,
dar şi pentru că e singura ţara în care se cântă doina şi dorul. Aşa cum îi, bine rău în
ţara asta, niciodată nu m-am gândit să plec din ea. Sunt o patrioată ardeleancă
de modă veche, care-şi
iubeşte până la sacrificiu neamul şi obârşia. – Veta Biriș
Cu același
prilej, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni din
cadrul Ministerului Afacerilor Externe va oferi, cu titlu gratuit, 200 de
exemplare din volumul Albinuța
de Grigore Vieru și manuale elevilor a 16 școli din regiunea Odesa, în special
celor din clasele primare cu predare în limba română.
Partener în
organizarea manifestării este Asociația Național-Culturală a Românilor din
Regiunea Odesa Basarabia.
Miercuri, 19 august, s-a deschis al XXXVII-lea Congresul al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România şi al cadrelor didactice române de peste hotare, organizat cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din MAE. Congresul se desfăşoară în perioada 18-22 august în Cluj-Napoca. Obiectivul său este sprijinirea comunităţilor româneşti din afara graniţelor României pentru păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice româneşti, posibilă doar prin formarea unor elite din rândul cadrelor didactice şi a unei noi generaţii de lideri care să reprezinte interesele comunităţilor româneşti în statele de domiciliu. Totodată, evenimentul îşi propune identificarea soluţiilor pentru atragerea elevilor către şcoală sau la cursurile de limbă română în şcolile publice din Serbia de răsărit, în raioanele transnistrene şi în regiunea Odesa. Pentru aceasta se va organiza în data de 22 august o vizită la o şcoală românească din Maramureşul istoric, din Solotvino (Slatina), regiunea Transcarpatia, Ucraina.
Identitatea unui popor este ca un abecedar: un abecedar al sensurilor și al numelor, lucrurilor și locurilor care ne spun cine suntem. Și, ca orice abecedar, trebuie învățat literă cu literă, semn cu semn. Există niște oameni care ne conduc pe drumul acestei cunoașteri: ei sunt învățătorii noștri. Ei ne îndrumă mâna pe forma literelor, ei ne spun primele adevăruri despre noi, ei ne modelează ca părți ale neamului nostru. Prezența tuturor aici arată că există o preocupare comună pentru soarta românilor de pretutindeni și o dorință de a căuta împreună soluțiile potrivite pentru a ne duce la îndeplinire importanta misiune pe care o avem față de neamul din care facem cu toți parte”, a transmis ministrul delegat pentru relaţia cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, participanţilor la Congres.
Alături de 600 de cadre didactice din ţară sunt prezente şi 220 de cadre didactice române de peste hotare, membri ai Asociaţiei cadrelor didactice de etnie română din Ucraina – regiunea Transcarpatica, Cernăuţi şi Odesa, membri ai Asociaţiei generale a învăţătorilor din România — filiala Republica Moldova, membri ai Asociaţiei cadrelor didactice de etnie română din Serbia — Serbia de Răsărit şi Voivodina, din Bulgaria şi din Ungaria.
Preşedintele Traian Băsescu a decorat mai multe personalităţi pentru promovarea românismului, prin care profesori, jurnalişti, preşedinţi de partide, scriitori care trăiesc în Republica Moldova, Ucraina şi Serbia.
“Este întotdeauna o plăcere, o bucurie şi o onoare să mă întâlnesc cu cei care servesc românismul, păstrarea limbii române, a culturii în comunităţile de români din jurul frontierelor. Momentul mi se pare cu atât mai încărcat de greutate cu cât mulţi dintre cei pe care i-am decorat astăzi sunt din Ucraina, din Transnistria, din Republica Moldova, unde tensiunea, îngrijorarea pentru viitorul ţărilor în care trăiţi este legitimă urmare a unor acţiuni violente a Federaţiei Ruse în regiune”, a declarat preşedintele.
Şeful statului a adăugat că la fel de importantă este şi prezenţa printre cei decoraţi a unor personalităţi din Macedonia şi Serbia, care întreţin dragostea pentru tot ceea ce e românesc. “Ştiu că celor mai mulţi dintre dumneavoastră vă este greu, vă este greu şi să promovaţi limba română, vă este greu şi să menţineţi comunităţile de români unite şi să promovaţi cultura românească şi ştiu că aveţi şi resurse foarte puţine. România, deşi a alocat tot mai multe resurse în ultimii ani, încă are foarte multe de făcut pentru comunităţile de români din jurul frontierelor. Uneori, munca, dragostea dumneavoastră pentru românism este eroică şi noi o apreciem”.
Şeful statului a acordat Ordinul Naţional Steaua României – în grad de Cavaler lui Ion Iovcev, director al Liceului Lucian Blaga din Tiraspol, Ordinul Naţional Serviciul Credincios – în grad de Comandor Alexandrinei Cernov, profesor universitar, membru de onoare al Academiei Române, director al Editurii Alexandru cel Bun, Cernăuţi, Ucraina, şi Ordinul Naţional Serviciul Credincios – în grad de Ofiţer lui Predrag Balašević, medic, preşedinte al Partidului Neamul Românesc, Bor, Republica Serbia, şi lui Aleksandru Mamakis, consul onorific al României la Bitola, Republica Macedonia. De asemenea, Ordinul Naţional Serviciul Credincios – în grad de Cavaler i-a fost acordat Raisei Pădurean, director-adjunct al Liceului Lucian Blaga din Tiraspol, Ordinul Naţional Pentru Merit – în grad de Ofiţer – pentru Maria Bulat-Săhărneanu, jurnalist, director programe Vocea Basarabiei, Chişinău, Republica Moldova, lui Petru Grozavu, jurnalist, preşedinte al Societăţii Culturale Dunărea şi Marea, Chişinău, şi lui Lucian Marina, scriitor, jurnalist, redactor la Televiziunea Voivodinei, Novi Sad, Republica Serbia.
A fost conferit Ordinul Naţional Pentru Merit – în grad de Cavaler lui Nicolae Moşu, preşedinte al Asociaţiei Valul lui Traian, Tatarbunar, regiunea Odesa, Ucraina, lui Anatol Popescu, jurist, preşedinte al Asociaţiei Basarabia, regiunea Odesa, şi lui Petru Şchiopu, preşedinte al Alianţei Creştin-Democrate a Românilor din Ucraina, filiala regiunea Odesa.
Ordinul Meritul Cultural – în grad de Ofiţer, Categoria A – Literatură i-a fost acordat lui Vasile Tărâţeanu, poet, publicist, preşedinte al Societăţii Casa Limbii Române, Cernăuţi, Ordinul Meritul Cultural- în grad de Ofiţer, Categoria F – Promovarea culturii – lui Nicolae Avram, economist, fondator al Uniunii Culturale a Românilor Basarabeni, şi lui Ilie Luceac, istoric, profesor universitar, Cernăuţi, iar Ordinul Meritul pentru Învăţământ – în grad de Comandor, Zinaidei Pinteac, profesor, vicepreşedintă a Alianţei Creştin-Democrate a Românilor din Ucraina, filiala regiunea Odesa. (Foto: Octavian Bâlea)