Tag: odihna

  • Sărbători fericite sau sărbători depresive?

    Sărbători fericite sau sărbători depresive?

    5% din populația globului are depresie, iar
    această cifră probabil că este mult mai mare, pentru că nu toată lumea are un
    diagnostic oficial de depresie, a scris, anul acesta, revista americană de
    business Forbes, care a înaintat și alte date extrem de interesante despre
    această boală mintală silențioasă și extrem de periculoasă. Potrivit Forbes, se
    pare că depresia afectează oamenii într-un fel disproporționat – de exemplu,
    femeile și comunitățile de culoare și latino sunt mai înclinate spre depresie
    față de alte categorii.


    În lume, potrivit Organizației Mondiale a
    Sănătății, 280 de milioane de oameni trăiesc cu depresie. Se pare că depresia
    poate fi ereditară. Dintr-un studiu al Universității Stanford a reieșit că
    persoanele care au rude apropiate cu depresie prezintă un risc de două sau trei
    ori mai mare să dezvolte această afecțiune. Femeile adulte sunt mai
    înclinate spre un episod depresiv. Ele duc greul în multe aspecte ale familiei,
    cum ar fi creșterea copiilor, îngrijirea bătrânilor, treburile cotidiene,
    carieră, lucruri care nu le mai permit acestora să mai aibă grijă și de
    sine. Și mai îngrijorător este că vârsta la care se instalează
    primele episoade depresive scade până pe la 12 ani.


    De sărbători, chiar și cei mai puternici
    oameni pot să aibă o cădere psihică, din cauza unei presiuni sociale. Am vorbit
    despre depresia de sezon cu psihoterapeutul Adina China-Birta, care ne învață
    cum să identificăm și cum să-i contracarăm simptomele:




    «Depresia de sărbători, așa-numitul
    holiday blues, este o problemă comună, de care oricine se poate lovi la un
    moment dat și care se manifestă printr-o stare de disconfort emoțional sau
    tristețe care apare în timpul perioadelor de sărbători, cum ar fi Crăciunul,
    Anul Nou, sărbătorile de iarnă, chiar perioada imediată de după sărbători. Simptomele
    pot include tristețe, anxietate, stress sau izolare socială. Depresia de
    sărbători poate fi cauzată de diferiți factori, printre care stressul asociat
    cu pregătirile de sărbători, presiunea socială, singurătatea sau amintirile
    triste asociate cu această perioadă. Ce putem face ca să prevenim instalarea
    depresiei de sărbători? Am putea începe prin a ne stabili așteptări realiste.
    Ar fi foarte bine să încercăm să nu ne lăsăm prinși în ideea că sărbătorile
    trebuie să fie perfecte sau că trebuie să ne simțim fericiți în mod constant.
    Filmele de Crăciun prezintă o realitate care cu greu se poate trăi în viața de
    zi cu zi.

    De asemenea, ce mai putem face este să ne planificăm cu grijă. Dacă
    știm că un anumit aspect al sărbătorilor ne afectează, cum ar fi, de exemplu,
    cumpărăturile, putem să planificăm cu atenție și să ne stabilim niște granițe
    (adică ne putem stabili un buget și o perioadă de cumpărături și să stăm în
    granițele pe care ni le-am stabilit). Mai putem face voluntariat. Asta ne poate
    aduce un sentiment de satisfacție și să ne ajute să ne găsim un sens mai
    profund în sărbători. Un alt lucru care ne poate ridica tonusul psihic este să
    facem sport, să facem exerciții și să ne îngrijim. Activitatea fizică regulată
    ne poate îmbunătăți starea de spirit, prin eliberarea de endorfine. Trebuie să
    ne asigurăm că avem grijă de noi, că avem odihnă și nutriție adecvate».





    Dar de ce unii dintre noi «cad în butoiul cu
    melancolie» în această perioadă care ar trebui să fie una a bucuriei și a
    relaxării? Și cum să distingem un episod de depresie «clasică» de depresia de
    sezon? Psihoterapeutul Adina China-Birta:




    «Depresia de sărbători și depresia
    propriu-zisă reprezintă două concepte distincte. Depresia propriu-zisă, numită
    și depresie majoră, este o afecțiune mintală mai gravă, caracterizată de
    persistența unor simptome semnificative, cum ar fi stare de tristețe de lungă
    durată, pierderea interesului pentru activități obișnuite, schimbări în
    greutate și în somn, oboseală excesivă, dificultăți de concentrare și chiar
    gânduri de sinucidere. Este foarte puțin influențată de factori sezonieri sau
    evenimente specifice și afectează individul în orice moment al anului. Dacă
    observi aceste simptome la tine sau la cineva drag în perioada sărbătorilor
    este improtant să iei în serios aceste semnale și să cauți ajutor. Consultarea
    unui profesionist în sănătate mintală, precum un psiholog sau un psihiatru,
    poate fi crucială pentru primirea sprijinului și a tratamentului adecvat.

    Așadar, da, este posibil ca o persoană care nu suferă de depresie să se
    confrunte cu simptome de depresie în perioada sărbătorilor. Sărbătorile pot
    aduce cu ele un stress suplimentar, presiune socială, amintiri triste,
    singurătate, ceea ce poate declanșa sau agrava simptomele depresiei în cazul
    unor persoane. Este important să recunoaștem că depresia de sărbători poate
    afecta pe oricine, inclusiv pe cei care, de obicei, nu suferă de depresie
    majoră. De asemenea, este esențial să distingem într-o stare temporară de
    disconfort, asociată cu perioadele de sărbători, și depresia majoră, care
    necesită adesea intervenție pentru gestionare și tratament».




    Haideți să vedem ce putem face să ne mai
    îmbunătățim starea de spirit și, poate, cine știe, chiar să învățăm să ne bucurăm
    de perioada sărbătorilor. Adina China-Birta:




    «Dacă suferi de depresie de sezon,
    iată câteva sfaturi care te-ar putea ajuta. Începe de la a-ți respecta nevoile
    emoționale. Ascultă-ți corpul și mintea. Dacă simți nevoia de odihnă sau de
    timp pentru tine, oferă-ți aceste momente fără să te simți vinovat. Este
    important să îți recunoști și să-ți accepți sentimentele. Este ok să nu te simți
    fericit tot timpul. Înțelegerea și acceptarea emoțiilor pot fi primul pas către
    vindecare. Apoi, planifică activități în aer liber. Chiar și în zilele reci,
    sau mai ales în zilele reci, timpul petrecut afară poate aduce beneficii
    fantastice pentru starea de spirit. Încearcă să te bucuri de cât mai multă lumină
    naturală.

    Menține o rutină regulată, care să includă somn, alimentație
    sănătoasă și exerciții fizice. Consumă alimente bogate în nutrienți, cum ar fi
    fructe, legume, proteine slabe și cereale integrale. Activitatea fizică
    regulată poate ajuta la eliberarea de endorfine, îmbunătățind starea de
    spirit. Este foarte important să comunici. Vorbește cu prietenii sau
    membrii familiei despre ceea ce simți. Uneori, împărtășirea gândurilor poate
    aduce alinare și sprijin. Socializează fizic sau online cu persoane cu care-ți
    face plăcere să comunici. Fă o listă cu activități care-ți aduc bucurie și
    încearcă să le integrezi în rutina ta zilnică. Fie că este vorba de citit,
    ascultat muzică, gătit sau dans, dedică timp pentru activitățile care-ți plac.
    Atunci când gândurile negative te copleșesc, poți folosi tehnici de gândire
    pozitivă sau de mindfulness pentru a ajuta să le gestionezi și să le depășești.
    Dacă simptomele tale persistă sau chiar se agravează, este important să
    consulți un profesionist în sănătate mintală, un psiholog sau un psihiatru te
    poate sprijini în gestionarea depresiei de sezon»


  • Generația Z: Ce impact are privarea de somn din cauza divertismentului?

    Generația Z: Ce impact are privarea de somn din cauza divertismentului?

    Folosirea în exces de către adolescenți a dispozitivelor, accesul nelimitat la servicii și produse digitale de divertisment constituie o problemă de amploare, dar care nu are un răspuns clar din partea instituțiilor, a specialiștilor.



    Potrivit celor care profesează în domeniul somnologiei, odihna este la fel de importantă ca respirația și alimentația. Astăzi, somnul adolescenților, pe lângă o predispoziție fiziologică specifică vârstei, este afectat și de orele în exces petrecute în fața ecranelor. Somnul prost duce la modificări de comportament, dar și la probleme de sănătate pe termen lung. Mai mult, consumul de produse digitale de divertisment determină și distorsionări ale vieții reale, ale relațiilor sociale.



    Fiind o problemă complexă de sănătate, dar și de educație, soluțiile sunt greu de formulat din partea instituțiilor europene.



    În podcastul despre calitatea somnului adolescenților au venit cu explicații Cristina Anghel – medic primar în psihiatrie pediatrică, competențe în somnologie, vicepreședinte al Asociației pentru Tulburări de Somn la Copii și Adolescenți și Simona Herb, doctor în psihologie și psihoterapeut de familie și cuplu. Despre ce pot face instituțiile europene în această problemă a vorbit eurodeputatul Marian Jean Marinescu, vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European.



  • Prevederi noi ale Codului Muncii

    Prevederi noi ale Codului Muncii

    Românii au, din 25 ianuarie, un nou Cod al Muncii, intrat în vigoare după promulgarea lui de către preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit documentului, concediile fără plată şi absenţele nemotivate nu vor mai reprezenta vechime în muncă. Excepţie vor face concediile fără plată pentru pregătire profesională. Cât despre concediile medicale, de maternitate sau pentru îngrijirea copilului bolnav, acestea nu vor mai afecta numărul de zile de concediu de odihnă la care are dreptul un salariat. Secretarul de stat în cadrul Ministerului Muncii, Codrin Scutaru, vine cu precizări:


    Dacă ai, spre exemplu, 21 de zile de concediu de odihnă, înainte erai penalizat cu trei zile, dacă lipseai două luni în concediu medical. Acum, nu vei mai fi penalizat, vei putea să ai parte de întreaga perioadă de concediu de odihnă.”



    Dacă din motive justificate, salariatul nu poate efectua concediul de odihnă integral sau parţial, atunci, angajatorul este obligat să îi acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni, începând cu anul următor, existând, în acest fel, şanse mai mici ca cineva să îşi piardă zilele libere. Nu în ultimul rând, important este că salariul unui angajat temporar nu poate fi mai mic decât al unuia permanent care face aceeaşi muncă.



    Este cât se poate de posibil, însă, ca şi acest Cod al Muncii revizuit să fie, din nou, cât de curând modificat printr-o iniţiativă cetăţenească cu şanse mari – în premieră pentru România – să devină lege. Zilele trecute, iniţiativa a primit avizul Curţii Constituţionale. Liderul BNS, Dumitru Costin, a declarat, pentru Radio România, că propunerile urmăresc să corecteze erori şi să ajute şi tinerii să se angajeze.


    Am lucrat un nou Cod al Muncii în adevăratul sens al cuvântului, care să vină să aducă echilibru şi respect în relaţiile dintre angajator şi angajat. Această iniţiativă a noastră pune la punct accesul pe piaţa muncii, eliminând o mulţime de abuzuri care există în momentul de faţă în lege şi care fragilizau şi atingeau în principal generaţia tânără. În egală măsură, vine să clarifice relaţii angajat-angajator şi nu în ultimul rând, să ducă la transparenţă şi clarificare pe piaţa muncii din România.”



    Conform prevederilor legale, o iniţiativă cetăţenească trebuie să aparţină unui număr de cel puţin 100.000 de persoane cu drept de vot din cel puţin un sfert din judeţele ţării şi din Bucureşti. Or, proiectul Blocului Naţional Sindical a adunat 150.000 de semnături şi a primit felicitările preşedintelui Curţii Constituţionale a României, Augustin Zegrean. Poporul — a spus acesta — a fost capabil să se organizeze, să adune atât de multe semnături şi să promoveze o iniţiativă legislativă de mare interes.