34 de ani de la Revoluția anticomunistă din decembrie 1989
Miercuri, 20 decembrie, s-au
împlinit 34 de ani de la
momentul în care Timişoara (vest) s-a declarat primul oraş liber de comunism
din Romania. Pentru sărbătorirea zilei victoriei împotriva comunismului, au avut loc o serie de manifestări, printre care proiecţii de filme
de scurt metraj şi documentare. În urmă cu 34 de ani, după reprimarea
sângeroasă a revoltei începute pe 17 decembrie, marile fabrici au intrat în
grevă, iar muncitorii s-au încolonat şi s-au adunat în centrul oraşului. În
faţa mulţimii, armata s-a retras în cazărmi, arestaţii au fost eliberaţi şi s-a
constituit Frontul Democratic Român. Izbucnită la Timişoara, revolta populară
împotriva regimului condus de dictatorul Nicolae Ceauşescu s-a extins în mai
multe orașe ale țării, printre care și capitala București.
În seara zilei de 21 decembrie 1989, în centrul
capitalei au murit primii bucureşteni care au avut curajul să iasă în stradă şi
să ceară înlăturarea regimului dictatorial. Primele victime au fost la Baricada
de la Intercontinental şi la Sala Dalles. Revoluţia a culminat, pe 22
decembrie, cu fuga lui Ceuşescu din sediul comitetului central al Partidului
Comunist. Capturaţi şi judecaţi sumar, Ceauşescu şi soţia sa, Elena, au fost
executaţi pe 25 decembrie. România a fost singura ţară comunistă din Europa în
care schimbarea de regim s-a făcut cu vărsare de sânge. În violențele care au
avut loc, și-au pierdut viața peste 1.000 de oameni şi circa 3 mii au fost
răniţi. Tinerii trebuie să ştie că libertatea pe care
o au, astăzi, a fost plătită cu vieţile a mii de eroi, a transmis, printr-un
mesaj, prim-ministrul Marcel Ciolacu. El a subliniat că Revoluţia Română din
Decembrie 1989 a fost momentul în care idealul libertăţii a învins teroarea
puternic instaurată în rândul populaţiei.
Parlamentul de la București a adoptat
legea bugetului de stat şi pe cea a asigurărilor sociale pentru 2024
Parlamentul României a adoptat
legea bugetului de stat şi pe cea a asigurărilor sociale pentru anul
viitor. Bugetul pe 2024 e axat pe o creştere economică de 3,4%. Premierul
social-democrat Marcel Ciolacu a declarat, după adoptare, că acesta este
un buget construit pentru români, şi nu pentru politicieni, şi a adăugat
că documentul este axat pe dezvoltare şi investiţii. De la 1 ianuarie 2024,
cresc pensiile cu 13,8%, iar, din septembrie, unele dintre acestea se majorează
în urma recalculării. Bugetele alocate educaţiei şi sănătăţii au prevăzute
creşteri record, iar investiţiile vor reprezenta 7% din PIB anul viitor. După trei zile de dezbateri-maraton în
Parlament, bugetele principalilor ordonatori de credite au fost aprobate
în forma prevăzută de Guvern. Au fost acceptate şi câteva amendamente propuse
atât de putere, cât şi de opoziţie, amendamente care vor fi finanţate prin
redistribuire de fonduri. Din opoziţie, USR a criticat documentul şi a arătat
că bugetul pentru anul viitor este construit pe minciuni, cu venituri
supraestimate şi cheltuieli subestimate.
Măsuri
pentru combaterea evaziunii fiscale
Camera Deputaţilor de la București a adoptat, marţi,
proiectul iniţiat de liderii PSD şi PNL, Marcel Ciolacu, respectiv, Nicolae
Ciucă, privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii
fiscale. Potrivit noilor prevederi, va constitui infracţiune şi se va pedepsi
cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă nereţinerea impozitelor şi/sau
contribuţiilor. De asemenea, vor constitui infracţiuni
de evaziune fiscală şi se vor pedepsi cu închisoare de la 3 la 10 ani
şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă alterarea, distrugerea sau
ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat
electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice.
Există posibilitatea ca fapta să nu fie pedepsită, de exemplu, în cazul în care
prejudiciul nu depăşeşte un milion de euro şi este plătită efectiv şi integral
valoarea lui majorată cu 15%, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi. Din
opoziție, USR și Forța Dreptei au depus o sesizare la CCR privind
neconstituționalitatea acestui proiect de lege, care potrivit deputatului USR,
Stelian Ion, nu face altceva decât să-I ajute pe marii evazioniști din
Româniaˮ. Cortină
Tragedie la Odorheiu Secuiesc
România a fost marcată, în acest an, de o serie de tragedii
care au stârnit reacţii în rândul opiniei publice. Printre acestea se numără și
cea de la Odorheiu Secuiesc
(centru), unde un elev de 17 ani a murit și trei au fost răniți, după ce
peretele unui internat la fundația căruia se efectuau lucrări s-a prăbușit.
Administratorul firmei de execuție este cercetat pentru săvârşirea
infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă. El este acuzat că ar fi făcut săpături chiar lângă zidul
clădirii, lucrare care nu era autorizată şi care ar fi dus la prăbuşirea
acesteia. Judecătoria Târgu Mureş
a dispus controlul judiciar pentru 60 de zile faţă de acesta. La rândul lor, Prefectura şi Ministerul Educaţiei au dispus începerea
mai multor anchete în cazul clădirii care adăpostea aproape 100 de elevi,
aflată în proprietatea Arhiepiscopiei Romano-Catolice Alba Iulia şi închiriată
de autoritatea publică locală.
Cetăţeni români şi membri de familie ai
acestora, evacuaţi din Fâşia Gaza, au ajuns în România
14 cetăţeni români şi membri de familie
ai acestora, evacuaţi din Fâşia Gaza, au ajuns în România, luni dimineaţă,
a anunțat Ministerul de Externe de la Bucureşti. Ei intraseră pe teritoriul
Egiptului prin punctul de frontieră Rafah, de unde au fost preluați de către
reprezentanţii Ambasadei României în ţara arabă. Până în prezent, peste 300 de
persoane, cetăţeni români şi membri de familie ai acestora, au fost evacuate
din Fâşia Gaza. Pe de altă parte, printre persoanele ţinute ostatice
de teroriști în Fâşia Gaza se mai află un singur român cu dublă cetăţenie.
Ambasada României la Tel Aviv menţine contactul pe această temă cu autorităţile
israeliene
