Tag: oieri

  • Preparate cu brânză de burduf

    Preparate cu brânză de burduf

    Unul dintre produsele tradiţionale ale crescătoirior de oi este brânza de burduf. Face parte din categoria brânzeturilor sărate, frământate şi lăsate la maturat şi poartă această denumire de la învelişul în care se maturează. În mod tradiţional, burduful este confecţionat din două piei de oaie suprapuse, de pe care au fost îndepărtate firele de lână. Aceste piei sunt cusute pe margine astfel încât să se obţină un sac, adică burduful, în interiorul căruia să poată fi pusă brânza la maturat. Acest burduf trebuie perforat din loc în loc pentru a permite scurgerea eventualului zer din caşul proaspăt.

    În mod tradiţional, se obţinea în stânile de la munte, din caş de oaie sau dintr-un amestec de caş de oaie şi caş de vacă. Acest caş era sfârâmat şi amestecat cu sare, pasta rezultată fiind introdusă în burduf şi lăsată la maturat timp de două săptămâni. Depozitată într-un loc răcoros, brânza de burduf poate fi păstrată timp de câteva luni. Există şi o legendă legată de brâna de burduf. Potrivit acesteia, acest tip de brânză ar fi apărut atunci când oamenii fugeau în păduri din calea năvălitorilor şi lăsau burduful cu brânza atârnat de o creangă şi, totodată, ascuns privirilor, pentru a fi recuperat mai târziu.

    Brânza de burduf are o culoare gălbuie şi, fiind mai grasă, poate fi tăiată în felii, ca un caşcaval, fără a se sfărâma şi fără a se lipi de cuţit. În fabricile de industrializare a laptelui, învelişul tradiţional a fost înlocuit cu o folie protectoare de plastic. Brânza de burduf în înveliş de coajă de brad, care îi dă o aromă tipică, este o altă variantă de ambalare.

    Brânza de burduf poate fi consumată ca atare, tăiată în felii şi prezentată pe un platou cu aperitive. Brânza de burduf poate înlocui caşcavalul atunci când dorim să facem bulete, bile din aluat, prăjite în ulei. Avem nevoie du un sfert de kg de brânză de burduf, de un un ou, de câteva linguri de făină şi de puţin praf de copt. Din acest aluat se formează bilute care se pun într-un vas cu ulei încins în care se ţin foarte puţin, până se rumenesc, după care le adunăm cu o spumieră. Se servesc imediat, ca aperitiv.

    Brânza de burduf poate fi combinată şi cu ciuperci, pentru a obţine un alt aperitiv cald. În pălăriile unor ciuperci de tip champignon cărora le îndepărtăm piciorul, punem brânză de burduf frământată cu puţin mărar. Le aranjăm pe o tavă şi le ţinem circa 20 de minute în cuptorul încins, până se topeşte brânza de pe ciuperci.

    Brânza de burduf poate fi folosită şi pentru a obtine bulzul, un preparat specific românesc. Se face o mămăligă care se pune într-un vas, în straturi alternative cu brânza de burduf. Mai putem adăuga cârnaţi şi bucăti de costită de porc afumată, ultimul strat fiind de mămăligă. Lăsăm vasul în cuptor, la foc mediu spre mic circa 20 de minute, până când mămăliga începe să prindă crustă. Se porţionează şi se serveşte imediat.

    Brânza de burduf poate fi folosită la multe alte preparate din categoria aperitivelor reci sau calde sau, de exemplu, în combinaţie cu cartofii pentru a obţine o garnitură pentru felul principal.

  • Preparate păstoreşti

    Preparate păstoreşti

    În zonele în care oieritul este o ocupaţie tradiţională s-a dezvoltat în
    timp o gastronomie specifică, cu preparate din carne, din lapte şi derivate ale
    acestuia. Cele mai întâlnite preparate din carne sunt pastrama, sloiul, tocana
    sau, în zona Gorjului, tocanul. Din laptele de oaie se obţin mai multe
    sortimente de brânzeturi, folosite în preparate specifice. Cel mai întâlnit,
    care figurează și în meniul mulor restaurante este bulzul, un amestec de brânză
    și de mămăligă. Există mai
    multe tipuri de bulz, cu sau fără cârnaţi, cu sau fără ou, în straturi sau sub forma unor găluşti de dimensiuni mai mari. Pentru prepararea bulzului în straturi avem nevoie de un kg de mălai şi de jumătate de kg de brânză de burduf. După ce obținem o mămăligă mai vârtoasă, o întindem într-un vas
    în straturi, alternaliv cu straturi de brânză de burduf, care poate fi
    amestecată cu mărar sau cu frunze tocate de pătrunjel. Între straturile de brânză şi mămăligă putem adăuga cârnați,
    tăiați rondele sau bucăţi mici de şuncă. Înainte de a introduce cratiţa la cuptor, putem
    sparge câteva ouă pe care le punem deasupra ultimului strat de mămăligă. După jumătate de oră la foc potrivit, scoatem cratiţa din cuptor, iar bulzul, porţionat, poate fi servit imediat.


    După ce se obţine brânza, zerul rămas poate fi
    valorificat obţinându-se balmoș şi jintiță. Pentru balmoș, acest zer provenit
    din lapte de oaie se pune într-un vas împreună cu brânză, unt, smântână și
    puțină sare. Se lasă la foc mic până când la suprafață se face o spumă după
    care se presară mălai și se amestecă repede ca să nu se formeze cocoloașe. După
    ce se îngroașă, se mai lasă la fiert circa un sfert de oră, amestecând mai rar,
    după care se servește imediat.


    Jintița se obține tot din zer, pe care îl lăsăm să
    fiarbă la foc mic. La suprafață se formează un strat ceva mai gros, având
    consistența smântânii, care se ia cu o spumieră și se pune într-un vas. Se
    consumă caldă sau rece, iar dacă este lăsată în vas câteva zile, poate fi
    precum un iaurt.


    În satele din Apuseni, pe Valea Sebeşului, există o
    mâncare specifică, denumită înturnatul. Este preparată din smântână, caș
    maturat de oaie și pâine. Se pune smântâna la fiert, cu puțină sare. După ce a
    ajuns să fiarbă, se adaugă pâinea, tăiată în cubulețe, care absoarbe smântâna.
    Apoi se ia vasul de pe foc, se pune caș sau cașcaval, în bucățele mici, se
    omogenizează și astfel se obține înturnatul, care se consumă imediat.

  • Preparate păstoreşti

    Preparate păstoreşti

    În zonele în care oieritul este o ocupaţie tradiţională s-a dezvoltat în
    timp o gastronomie specifică, cu preparate din carne, din lapte şi derivate ale
    acestuia. Cele mai întâlnite preparate din carne sunt pastrama, sloiul, tocana
    sau, în zona Gorjului, tocanul. Din laptele de oaie se obţin mai multe
    sortimente de brânzeturi, folosite în preparate specifice. Cel mai întâlnit,
    care figurează și în meniul mulor restaurante este bulzul, un amestec de brânză
    și de mămăligă. Există mai
    multe tipuri de bulz, cu sau fără cârnaţi, cu sau fără ou, în straturi sau sub forma unor găluşti de dimensiuni mai mari. Pentru prepararea bulzului în straturi avem nevoie de un kg de mălai şi de jumătate de kg de brânză de burduf. După ce obținem o mămăligă mai vârtoasă, o întindem într-un vas
    în straturi, alternaliv cu straturi de brânză de burduf, care poate fi
    amestecată cu mărar sau cu frunze tocate de pătrunjel. Între straturile de brânză şi mămăligă putem adăuga cârnați,
    tăiați rondele sau bucăţi mici de şuncă. Înainte de a introduce cratiţa la cuptor, putem
    sparge câteva ouă pe care le punem deasupra ultimului strat de mămăligă. După jumătate de oră la foc potrivit, scoatem cratiţa din cuptor, iar bulzul, porţionat, poate fi servit imediat.


    După ce se obţine brânza, zerul rămas poate fi
    valorificat obţinându-se balmoș şi jintiță. Pentru balmoș, acest zer provenit
    din lapte de oaie se pune într-un vas împreună cu brânză, unt, smântână și
    puțină sare. Se lasă la foc mic până când la suprafață se face o spumă după
    care se presară mălai și se amestecă repede ca să nu se formeze cocoloașe. După
    ce se îngroașă, se mai lasă la fiert circa un sfert de oră, amestecând mai rar,
    după care se servește imediat.


    Jintița se obține tot din zer, pe care îl lăsăm să
    fiarbă la foc mic. La suprafață se formează un strat ceva mai gros, având
    consistența smântânii, care se ia cu o spumieră și se pune într-un vas. Se
    consumă caldă sau rece, iar dacă este lăsată în vas câteva zile, poate fi
    precum un iaurt.


    În satele din Apuseni, pe Valea Sebeşului, există o
    mâncare specifică, denumită înturnatul. Este preparată din smântână, caș
    maturat de oaie și pâine. Se pune smântâna la fiert, cu puțină sare. După ce a
    ajuns să fiarbă, se adaugă pâinea, tăiată în cubulețe, care absoarbe smântâna.
    Apoi se ia vasul de pe foc, se pune caș sau cașcaval, în bucățele mici, se
    omogenizează și astfel se obține înturnatul, care se consumă imediat.

  • Retrospectiva săptămânii 13.12 – 19.12.2015

    Retrospectiva săptămânii 13.12 – 19.12.2015

    Preşedintele Klaus
    Iohannis, un an de mandat



    Preşedintele României,
    Klaus Iohannis, a făcut, miercuri, în Parlament, un bilanţ al primului an de
    mandat în fruntea ţării. În opinia sa, 2015 a demonstrat că se poate obţine un
    acord larg pe subiecte publice, menţionând bugetul pe 2016 şi acordul politic
    pentru creşterea bugetului pentru apărare la 2% din PIB până în 2017. De o
    largă susţinere s-a bucurat şi strategia naţională de apărare în care au fost
    incluse, pentru prima dată, aspecte ce ţin de educaţie şi sănătate, de
    păstrarea identităţii naţionale sau de protejarea patrimoniului. Referindu-se
    la politica externă, Klaus Iohannis a declarat că, în 2015, obiectivele
    României au fost consolidarea parteneriatului cu SUA, întărirea parteneriatelor
    strategice cu ţări precum Franţa, Polonia, Germania, Spania, Marea Britanie şi
    Turcia, precum şi consolidarea raporturilor cu statele din vecinătate precum
    Ucraina, Serbia şi Bulgaria. Relaţia privilegiată cu Republica Moldova,
    majoritar românofonă, a fost şi va rămâne o constantă a politicii externe – a
    mai spus Klaus Iohannis.


    Bugetul României pe 2016 a fost aprobat



    Legislativul român a
    adoptat, în această săptămână, bugetul de stat şi pe cel al asigurărilor
    sociale pe 2016. Referindu-se la veniturile bugetare prognozate – cu 3,6
    miliarde de lei (800 milioane euro) mai mari decât în acest an – premierul
    Dacian Cioloş a declarat, în faţa plenului reunit al Parlamentului, că
    Executivul îşi propune să simplifice procesul de colectare, păstrând respectul
    pentru cetăţeni şi pentru agenţii economici. Pe partea de cheltuieli – majorate
    cu aproximativ 13 miliarde de lei (2,9 mld euro) – Guvernul intenţionează să
    reducă risipa, prin transparentizarea şi eficientizarea achiziţiilor publice,
    prin reformarea şi reducerea pierderilor companiilor de stat şi prin creşterea
    eficienţei administraţiei publice. Construcţia bugetară porneşte de la un
    nivel maxim de deficit de 3% din PIB, admis de UE, şi o
    creştere economică de 4,1%.



    Manifestări
    comemorative la 26 de ani de la revoluţia anticomunistă



    În
    România au loc, în aceste zile, manifestări prilejuite de implinirea a 26 de
    ani de la victoria revoluţiei anticomuniste, dar şi de comemorare a celor peste
    o mie de victime ale represiunii din decembrie 1989. Declanşată la Timişoara de o măsură abuzivă a autorităţilor locale, Revoluţia s-a extins rapid
    în toată în România şi a culminat, pe 22 decembrie, cu fuga de la putere a lui
    Nicolae Ceauşescu. Peste 1.000 de oameni au murit şi aproape 3.400 au fost
    răniţi între 16 şi 25 decembrie 1989. România a fost singura ţară din Blocul
    Estic unde schimbarea regimului s-a făcut violent şi în care conducătorii
    comunişti au fost executaţi, după o judecată sumară.



    Proteste ale transportatorilor
    şi oierilor, la Bucureşti



    Mii de
    transportatori români au protestat, joi, în Bucureşti, nemultumiţi, în
    principal, de majorarea preţurilor poliţelor de asigurare auto obligatorie. Alte
    nemulţumiri ale transportatorilor ţin de menţinerea supraacizei la carburanţi
    şi după 1 ianuarie 2016 şi obligaţia operatorilor de transport de a plăti
    drepturile de autor pentru staţiile radio montate pe autovehicule, sumele fiind
    considerate prea mari. Nemulţumiţi
    de noile
    modificări la Legea vânătorii şi a protecţiei Fondului cinegetic, şi mii de crescători de animale au protestat în
    faţa Parlamentului de la Bucureşti. Controversata lege prevede limitarea
    numărului de căini de pază la stână. În plus, pentru
    gestionarea faunei cinegetice, legea interzice păşunatul din luna
    decembrie până în aprilie, ceea ce, spun oierii, le-ar aduce pagube însemnate.Ciobanii sunt revoltaţi şi
    susţin că nu pot păzi sute de oi cu doar
    doi-trei câini, în timp ce vânătorii se plâng că patrupedele acestora ucid iepuri şi caprioare.



    Scutul antirachetă de la
    Deveselu



    Din
    această săptămână, componenta de la Deveselu a scutului
    american antirachetă este capabilă să funcţioneze din punct de vedere tehnic şi
    urmează să fie integrată în structura NATO. Un comunicat al diplomaţiei de la
    Bucureşti precizează că activarea sistemului de apărare antirachetă de la
    Deveselu reprezintă un proiect de referinţă în consolidarea Parteneriatului
    strategic dintre România şi Statele Unite – ţări între care relaţiile
    diplomatice au fost stabilite în urmă cu 135 de ani. Sistemul de rachete
    interceptoare distruge rachetele ostile cu forţa cinetică fără un alt tip de
    încărcătură explozivă sau nucleară, a explicat la Radio România, Bogdan
    Aurescu, negociatorul şef al acordului privind amplasarea în România a
    sistemului american antirachetă. Şeful diplomaţiei române, Lazăr Comănescu, a
    reiterat că sistemul nu este îndreptat împotriva Rusiei – elementele scutului
    sunt folosite strict pentru protejarea teritoriului şi populaţiei României în
    faţa unor ameninţări concrete.



    Legea antifumat a trecut de Camera
    Deputaţilor, for decizional în aceste caz



    Camera
    Deputaţilor a adoptat legea care interzice fumatul în spaţiile publice închise,
    proiect care trecuse de Senat încă din 2011. Actul normativ interzice
    complet fumatul în toate spaţiile publice închise, în spaţiile închise de la
    locul de muncă, în unităţile sanitare şi de învăţământ, în mijloacele de
    transport în comun, dar şi la locurile de joacă, indiferent dacă sunt spaţii
    închise sau în aer liber. Deşi patronii din România se tem să
    nu-şi piardă clienţii, experienţa celorlalte ţări cu legi similare arată că
    fumătorii nu au renunţat să iasă în cluburi şi baruri. În plus, absenţa fumului
    în localuri va permite şi instalarea de senzori pentru fum ca metodă de
    siguranţă antiincendiu. Cele mai recente date ale INS arată că unul din cinci
    români fumează zilnic.



    Premierul
    Dacian Cioloş, la Consiliul European de la Bruxelles



    Criza
    imigraţiei, securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, combaterea
    terorismului, precum şi propunerile britanice de reformare a Uniunii au dominat
    summitul european, de joi şi vineri, de la Bruxelles, la care România a fost
    reprezentată de premierul Dacian Cioloş. Bucureştiul susţine
    aplicarea măsurilor care vizează securizarea frontierelor externe ale UE,
    pentru garantarea securităţii interne, menţinându-se, totodată, principiul
    libertăţii de circulaţie în interiorul forului comunitar.