O
nouă lege a pensiilor a fost, alături de legea salarizării unitare în sistemul
public, un pariu major al majorităţii de stânga PSD – ALDE. Aceasta a afirmat mereu
că doreşte, ca şi în cazul legii salarizării, să facă ordine şi să elimine inechităţile
din sistem. Vor exista creşteri etapizate ale pensiilor, deoarece noua lege
prevede o creştere a punctului de pensie care va intra în vigoare treptat, de
la 1 septembrie anul acesta şi până în 2022. Documentul mai prevede că se
valorifică toate drepturile de natură salarială pentru care s-au plătit
contribuţii – sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare,
prime, premii şi alte bonusuri. Potrivit noului act normativ, femeile care au
realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut trei copii
beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Pensia de urmaş se menţine,
în plus apare ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din
pensia soţului decedat. Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru
bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar
stagiul complet de cotizare este de 35 de ani.
Fostul ministru al muncii,
Olguţa Vasilescu, iniţatoarea proiectului, a declarat că speră ca tergiversarea
legii, care a trebuit să treacă de filtrul Curţii Constituţionale, să nu
afecteze procesul de recalculare a pensiilor. Lia Olguţa Vasilescu: Sper
să nu existe niciun fel de întârziere. Este o presiune, într-adevăr, uriaşă şi
pe cei de la Casa Naţională de Pensii şi vor trebui probabil să se organizeze,
pentru că nu este foarte uşor ca într-un termen de un an şi jumătate în loc de
2 ani să te organizezi şi cu o licitaţie pentru soft, să faci şi o recalculare
pentru peste 5 milioane de pensii, dar aici sigur că depinde foarte mult şi de
cât de organizaţi sunt ei şi de cum va gândi Ministerul Muncii şi Justiţiei
Sociale această nouă arhitectura a Casei de pensii.
Opoziţia de
dreapta s-a arătat constant preocupată de sursa banilor pentru viitoarele
pensii majorate, în condiţiile în care nu crede în prognozele economice optimiste
ale guvernului. Indiferent, însă, de guvernul care va conduce ţara, acesta este,
acum, obligat prin lege să asigure resursele financiare pentru a putea plăti
pensiile, spune liderul PNL, Ludovic Orban: Ceea ce ne dorim este ca
mecanismul de creştere a pensiilor să fie un mecanism anual, aşa cum a fost
vechea lege a pensiilor, pe care am susţinut-o, iar creşterea pensiei să se bazeze pe date clare, realiste din zona
economică. Adică orice creştere a pensiei să se bazeze pe, aşa cum scrie în
lege, compensarea pensiei cu creşterea inflaţiei şi, de asemenea, pensia să
crească în funcţie de creşterea economică, care se reflectă în indicatorul
salariu mediu brut pe economie, şi anume să crească pensia anual în funcţie de
creşterea salariului mediu brut pe economie. De partea sa, ministrul
muncii, Marius Budăi, a dat asigurări că bugetul de pensii va intra pe excedent
până la sfârşitul anului.
