Este vorba despre ”Gazeta Matematica”, revistă de specialitate a iubitorilor de matematică, apărută în 1895 la București la inițiativa unui grup de matematicieni și ingineri. Cei cinci fondatori au fost inginerii Victor Balaban, Vasile Cristescu, Ion Ionescu, Mihail Roco și Ioan Zottu.
După moartea prematură a lui Balaban, în grup este cooptată matematiciana Constanța Pompilian. Curând, în acest prim grup intră și inginerii Tancred Constantinescu, Emanoil Davidescu, Mauriciu Kinbaum și Nicolae Niculescu și matematicienii Andrei Ioachimescu și Gheorghe Țițeica.
În cei 129 de ani de apariție continuă, ”Gazeta Matematica” a fost agora în care s-au exprimat cei mai buni matematicieni români, cercetători, profesori, ingineri, economiști, studenți și elevi și alți iubitori ai domeniului.
De asemenea, în paginile revistei se regăsesc și nume de matematicieni străini. ”Gazeta Matematica” a educat generații de pasionați și a organizat concursuri. La început, revista a apărut în 16 pagini și cu un tiraj de 144 de exemplare care se vindeau pe baza abonamentelor. Apoi, numărul cumpărătorilor crește, cel mai mare tiraj fiind înregistrat în anii 1980 când un număr apărea în 120.000 de exemplare.
Cu o asemenea tradiție, ”Gazeta Matematica” este și o sursă de cercetare a evoluției educației în România. Matematicianul și scriitorul Bogdan Suceavă a remarcat bogăția pe care o oferă ”Gazeta” în acest sens.
”Faptul că există o bază de date în care sunt foarte multe probleme, timp de 129 de ani, înseamnă că se poate privi la diverse straturi istorice, la diverse feluri de a gândi educația, de a găsi probleme potrivite pentru un anumit interval de vârstă.
Aceste modele sunt în Gazetă. Timp de mai bine de un secol, există suficient de multe exemple, s-au încercat suficient de multe strategii și, în felul acesta, s-a văzut cum răspunde o populație interesantă.
Faptul că avem atât de multe de exemple, atât de multe feluri de a gândi Gazeta, ne va permite să vedem cum anume experiența aceasta interesează într-un cadru mai larg.”
În lunga ei istorie care continuă și azi, ”Gazeta Matematica” a avut standarde ridicate și a încurajat permanent gândirea creativă. Bogdan Suceavă a rememorat un asemenea episod de gândire originală.
”Un caz interesant a fost Sebastian Kaufman care a uitat niște formule de trigonometrie la examenul oral. A fost criticat în editorial, nu putea fi lăsat. Nicio problemă, Kaufman învață trigonometrie și ajunge să facă cercetare folosind tehnici care au de-a face cu coordonatele polare. Lucrarea lui apare cu câteva luni înainte ca România să intre în primul război mondial.
Despre ce era vorba? Așa cum avem puterea punctului față de cerc, este un concept introdus de Jakob Steiner în 1826, putem să avem puterea punctului față de o curbă algebrică plană. El propune să fie scrisă cu coordonate polare și să vedem ce se întâmplă. A fost o lucrare extraordinară scrisă de un elev de liceu remarcabil. Aceasta era mediul Gazetei. El se pregătește pentru competiție, pentru concursul Gazetei, se întâlnește cu evaluatorii, este departe de a fi perfect.
Este criticat și el se îmbunătățește și pe baza acestui mediu apare ceva creativ. Aceeași problemă a lui Kaufman avea să fie studiată după al doilea război mondial, iar în alte referințe nu cred că găsim altceva publicat înainte de 1956. Faptul că un elev de liceu făcea la București așa ceva e remarcabil.”
De numele ”Gazetei Matematice” se leagă și apariția Olimpiadei internaționale de matematică, un concurs de prestigiu. România a participat la toate edițiile de până acum și a câștigat 78 de medalii de aur, 146 de argint, 45 de bronz și 6 mențiuni. Ea ocupă astfel locul 6 în clasamentul din toate timpurile. România a găzduit 6 ediții, în anii 1959, 1960, 1969, 1978, 1999 și 2018.
Bogdan Suceavă: ”Inițiativa Olimpiadelor internaționale a aparținut Societății de Științe Matematice și Fizice din România, discuțiile au avut loc între 1956 și 1959. Prima ediție a fost în ‘59. Atunci, președintele societății era Grigore Moisil, vicepreședinți erau Caius Iacob și Nicolae Teodorescu. Aceasta s-a întâmplat în perioada respectivă și, din punct de vedere politic, nu era ușor de organizat un eveniment internațional atunci, era vorba de mai multe constrângeri.
Prima dintre ele era să se obțină toate aprobările necesare. A doua era cea a contactelor internaționale și a nivelului de prestigiu pentru a demara un proiect internațional de o asemenea, amplitudine. Generația lor avea ca model concursul Gazetei și dacă vom compara formatul, inițial aceasta era ideea: nu se dădeau foarte multe probleme de rezolvat într-un timp foarte scurt ci probleme care necesită mult timp de gândire, cam o oră și jumătate de problemă. Aceasta a fost ideea inițială și semăna foarte mult cu ce se încercase înainte de primul război mondial în România. Acești inițiatori ai ideii aveau sentimentul ca modelul Gazetei poate interesa pe plan internațional, Acest lucru trebuie remarcat și trebuie comparat cu alte competiții care au existat la vremea respectivă.”
”Gazeta Matematica” este publicația de referință a matematicienilor români, a școlii române de matematică. Acolo este matematică, însă este și educație, este și istorie, este și mental colectiv, este și schimbare generațională. Și, mai ales, este o tradiție care continuă.
