Tag: olimpiade

  • Alexandru Muraru acuză AUR de negarea Holocaustului

    Alexandru Muraru acuză AUR de negarea Holocaustului

    Reprezentantul Special al Guvernului pentru Combaterea Xenofobiei și Antisemitismului, deputatul PNL Alexandru Muraru, acuză Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) de negarea Holocaustului. Într-o declaraţie de presă în urma unui comunicat de presă al AUR privind introducerea disciplinei Istoria evreilor şi a Holocaustului în programa şcolară, Muraru declară că «AUR continuă să nege şi să relativizeze Holocaustul sub diverse forme. Declaraţia de astăzi a partidului extremist AUR, prin reprezentanţii săi, promotori ai ideilor şi concepţiilor neo-legionarismului şi ai revizionismului naţionalist, demonstrează fără echivoc că această formaţiune a depăşit demult cadrul legal în care funcţionează”.



    O lege adoptată de Parlamentul României cu o largă majoritate de voturi pentru introducerea unei discipline esenţiale în formarea civică a viitorilor adulţi despre Holocaust şi istoria minorităţii evreieşti este contestată sub forma unei negări a Holocaustului, ceea ce este infracţiune, consideră Muraru, care adaugă că AUR a elogiat criminali de război de la tribuna Parlamentului, a ultragiat prin simboluri memoria victimelor Holocaustului, iar reprezentanţii săi produc frecvent în mediul online şi public declaraţii cu tentă antisemită sau care neagă sau distorsionează Holocaustul.



    La atacul asupra Parlamentului, de acum două săptămâni, reprezentanţii şi adepţii AUR au desenat zvastica pe steagul UE în curtea Parlamentului, un atac la simbolurile democraţiei. Toate acestea sunt monitorizate şi transmise autorităţilor care adună probe împotriva unui partid extremist. România are datoria de a apăra memoria victimelor Holocaustului, avem instrumente, instituţii şi voinţă politică pentru a duce la bun sfârşit această misiune, mai spune Alexandru Muraru.



    Alianţa pentru Unirea Românilor solicitase ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, includerea limbii române, a pstoriei şi a limbii engleze în lista disciplinelor pentru care se vor organiza concursuri naţionale (olimpiade) în anul şcolar 2021-2022 şi următorii. «Solicit ministrului Sorin Cîmpeanu şi tuturor funcţionarilor din Ministerul Educaţiei din România să-şi facă datoria faţă de poporul român. Misiunea acestui minister este să se asigure că sistemul de învăţământ din România formează viitori cetăţeni ai ţării, conştienţi de identitatea, cultura şi spiritualitatea noastră naţională», a declarat senatorul Claudiu Târziu, copreşedinte AUR.



    În comunicatul AUR incriminat de către Alexandru Muraru se mai afirmă că, în ultimii ani, se constată o acţiune sistematică de subminare a calităţii învăţământului din România prin ridicarea la rangul de «materii» a unor «teme minore sau care pot face obiectul unor simple lecţii în cadrul materiilor existente (de exemplu educaţie sexuală, istoria Holocaustului, etc.), în paralel cu reducerea importanţei acordate materiilor fundamentale pentru formarea noilor generaţii: ştiinţele exacte, Limba şi literatura română, Istoria naţională».

  • Cum se va încheia anul şcolar?

    Cum se va încheia anul şcolar?

    Pandemia de coronavirus a dus la închiderea temporară,
    începând cu 11 martie, a unităților de invățământ din România, unde a fost
    instituită, până la jumătatea lunii aprilie, stare de urgență, măsură anunțată
    de autorități pentru a limita răspândirea noului virus. Dascăli, părinți și
    elevi deopotrivă și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu soarta anului
    școlar, întrucât nu se anunțase o dată la care elevii și studenții se pot
    reîntoarce în bănci. Pentru că se vehiculase chiar ideea înghețării anului
    școlar, ministrul Educației și Cercetării, Monica Anisie, a subliniat că acest lucru nu se va întâmpla,
    ci dimpotrivă, ministerul lucrează
    pentru ca toată activitatea care presupune reluarea cursurilor şi toate
    calendarele care trebuie realizate să fie puse în practică după reînceperea
    activității în unitățile de învățământ.


    Cursurile se vor relua după încetarea
    stării de urgenţă, care se va prelungi cu o lună, până la jumătatea lunii mai, şi
    asigurarea tuturor măsurilor pentru ca elevii şi cadrele didactice să fie în
    siguranţă, a mai declarat, marţi, ministrul Educaţiei. Monica Anisie a adăugat
    că data exactă la care se vor relua cursurile se va stabili în funcţie de
    evoluţia pandemiei de coronavirus, precum şi de măsurile comunicate de
    Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă. Deocamdată, scenariul
    de lucru prevede reluarea cursurilor în învăţământul preuniversitar şi
    universitar în decursul lunii iunie.

    Ministrul Educației a menționat şi un posibil
    calendar al examenelor naţionale: Probele scrise ale evaluării naţionale şi examenului de bacalaureat ar putea fi organizate în luna iulie. Programa
    de examen pentru evaluarea naţională şi examenul de bacalaureat nu vor cuprinde
    materia aferentă semestrului al doilea. Am anulat simulările
    examenelor naţionale, evaluările pentru clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, dar
    şi olimpiadele şi concursurile şcolare. Sesiunea specială a evaluării naţionale
    şi a examenului de bacalaureat pentru olimpici va fi, de asemenea, anulată.
    Situaţia şcolară a elevilor se va încheia cu minimum două note, la care se
    adaugă nota din teză, acolo unde este cazul.

    Calendarele pentru înscrierea în clasa
    pregătitoare, grădiniţă şi cel de mobilitate a personalului didactic vor fi
    decalate, a mai anunțat ministerul Educației, care a adăugat că datele vor fi făcute cunoscute imediat ce va fi
    stabilită data reînceperii cursurilor. În ceea ce privește învăţământul
    superior, activităţile se desfăşoară în mediul online, iar cele care impun
    interacţiunea ‘faţă în faţă’ vor fi recuperate intensiv, după încetarea stării
    de urgenţă. De altfel, la cursuri online participă, în această perioadă, și
    elevii, dar nu toți. Potrivit unei consultări făcute de Consiliul Naţional al
    Elevilor, 36% dintre elevii din România spun că şcolile lor nu ţin
    cursuri online, iar acolo unde se organizează astfel de ore prezenţa este,
    în general, mică. Potrivit raportului, principalele materii la care se
    organizează cursuri online sunt limba şi literatura română, matematica şi
    limbile străine.

  • Mentorii şcolii româneşti

    Mentorii şcolii româneşti

    Între numărul mare de elevi
    premiaţi anual la olimpiadele internaţionale şi procentele alarmante de
    analfabetism funcţional în rândul copiilor de 15 ani, învăţământul românesc stă
    sub semnul contrastelor. Dacă motivele de nemulţumire sunt dezbătute des în
    spaţiul public – şi pe bună dreptate -, motivele de mulţumire intră, uneori,
    într-un con de umbră. Pentru a-i scoate din acest con de umbră pe elevii
    performanţi, dar mai ales pe cei care-i pregătesc, Fundaţia pentru Comunitate
    şi MOL România acordă anual Premiul Mentor. În 2017, pentru al şaptelea an
    consecutiv, distincţia a fost acordată unui număr de 10 profesori şi antrenori
    din toată România, selectaţi din cele 250 de propuneri strânse anul trecut.


    Unii dintre aceştia
    sunt de mult timp obişnuiţi cu obţinerea de trofee. Un exemplu este Petre
    Arnăutu, antrenor de tenis de masă la Clubul Sportiv Şcolar Slatina şi
    coordonatorul loturilor naţionale de cadeţi şi juniori în ultimii 20 de ani.
    Dintre reuşitele sale recente amintim locul III obţinut de jucătoarea Adina
    Diaconu la proba de simplu fete şi locul I obţinut de Adina Diaconu şi Andreea
    Dragoman la proba de dublu fete la Campionatul Mondial de Juniori organizat la
    Cape Town în 2016. Iar în 2017, aceeaşi pereche a obţinut medaliile de bronz în proba feminină de la
    Campionatele Europene de tenis de masă de la Soci din luna februarie. Pe lângă devotament faţă de
    profesie, o condiţie a succesului unui antrenor este capacitate de a depista
    talentul unui copil, consideră Petre Arnăutu. Ca să ajungi să faci mare performanţă trebuie ca, în
    primul rând, să ştii să-i selecţionezi pe acei sportivi care au calităţi reale,
    calităţile specifice şi generale care sunt necesare pentru a practica acest
    sport la nivel înalt. Este foarte important să ai materia primă adecvată pentru
    marea performanţă, dar e la fel de important ca sportivul de mic să aibă
    dorinţa şi voinţa de a practica acest sport la nivel înalt. Căci să nu uităm că
    performanţa înseamnă cam 95% muncă, după aceea intervin celelalte calităţi.


    Deşi nu se bucură,
    poate, de celebritatea sportului, şi celelalte materii predate în şcoli sunt la
    fel de importante în alegerea profesiei şi în formarea personalităţii. Una dintre ele este filosofia, iar caracterul
    ei formativ este exact ce a atras-o pe Elvira Groza către exercitarea acestei
    profesii. La rândul ei, deţinătoare a Premiului Mentor, Elvira Groza predă
    filosofie la Liceul Teoretic Aurel Lazăr din Oradea. Pe lângă faptul că este
    coordonatoarea revistei acestei şcoli, revistă intitulată Lăzăriştii, Elvira
    Groza a pregătit medaliaţi cu argint şi bronz la fazele internaţionale ale
    olimpiadei de filosofie. Cheia reuşitei sale este felul non-conformist de a se
    raporta la materia sa: filosofia e un instrument prin care un tânăr se
    descoperă pe sine, descoperind şi lumea din jur altfel decât prin convenţiile
    sociale. Eu cred
    că astăzi trebuie să facem filozofie trecând dincolo de manualele de liceu care
    se opresc la mijlocul secolului XX şi sunt un fel de colecţii de citate şi cam
    atât. Deşi în contextul actual filosofia a devenit mai mult etică, politică şi
    comunicare structurată în marginea altor ştiinţe încerc, totuşi, să-i provoc pe
    elevi prin dialog. Ora de filozofie e şansa unei relaţii faţă către faţă în
    care poţi arăta unui om cum să se asume pe sine, să înţeleagă ce e cu el.


    Deşi este profesoară de 23 de ani, Elvira Groza nu se poate închipui pe
    sine făcând altceva în ciuda momentelor inevitabile de oboseală şi dezamăgire. Elevii sunt tot mai puţin receptivi. Ei învaţă să-şi
    asume doar şabloanele pentru bacalaureat, care sunt făcute pentru un elev
    mediu. E foarte greu să-i scoţi din această gândire pragmatică, de tip
    cauză-efect. Sunt situaţii şi zile în care nu reuşesc să-i provoc cu nimic. Sau
    în care dialogul nu are loc şi la capătul acelor zile mi-aş dori să citesc o
    carte de filozofie şi atât. Dar a doua zi o iau de la capăt şi uit de renunţările
    acestea de moment.


    Un
    alt dascăl recompensat cu Premiul Mentor şi îndrăgostit de profesia sa este
    Elena Teoteoi, profesoară de chimie la Colegiul Naţional Tudor Vladimirescu din
    Târgu Jiu. La rândul ei, a pregătit elevi care au obţinut de-a lungul anilor
    medalii de aur, de argint şi de bronz la olimpiada internaţională de chimie.
    Cum a reuşit Elena Teoteoi să le insufle elevilor pasiunea pentru chimie? În
    primul rând, punând accentul pe practică. Prin teorie, eu fac introducerea sau îi
    pregătesc pe elevi să înţeleagă toate aspectele unei substanţe sau ale unui
    fenomen, istoria descoperii substanţei sau fenomenului şi importanţa lor. Însă
    pentru elev contează ceea ce vede şi simte efectiv. Prin urmare, experimentul e
    cea mai importantă parte a activităţii mele. În învăţământ nu se pune accent doar pe teorie. Sunt materii unde
    predomină partea teoretică şi materii care se predau demult punându-se accent
    pe interdisciplinaritate. De pildă, nu poţi să înveţi sau să predai chimie fără
    să ai cunoştinţe din alte materii precum biologie, fizică, geografie şi
    istorie. Chimia se leagă de toate, de viaţa noastră de zi cu zi, de tot ceea ce
    ne înconjoară. Inclusiv, noi, oamenii, suntem determinaţi de o serie de procese
    chimice.


    Predând chimie n-ai
    cum să te plictiseşti. Chimia presupune o perpetuă schimbare ca şi viaţa.
    ,
    consideră Elena Teoteoi. Nici într-o clasă n-ai cum să te plictiseşti şi de
    aceea profesia de dascăl reprezintă o provocare continuă pentru profesoara de
    chimie. Nu există zi sau oră care să
    decurgă aşa cum ţi-ai dorit şi ţi-ai propus fără să apară vreo noutate în
    reacţia elevilor sau chiar în reacţia profesorilor. Ne schimbăm şi noi în
    fiecare moment după cum evoluează clasa şi după cum simţim elevii. Se predă, de asemenea, diferenţiat. N-ai cum
    să predai elevilor la fel. Prin urmare, n-ai cum să dai înapoi sau să baţi
    pasul pe loc. Tot timpul apare ceva nou care te atrage şi care te dezvoltă şi
    pe tine, profesorul.


    Nu există monotonie în învăţământ
    , concluzionează
    profesoara Elena Teoteoi. Şi nici nu are cum să existe atâta timp cât
    profesorii sunt şi mentori.

  • Evanghelie Zappa, precursor al renaşterii olimpice

    Evanghelie Zappa, precursor al renaşterii olimpice

    Izvoarele documentare nu ne oferă prea multe informaţii despre personalităţile care au promovat ideea Jocurilor Olimpice înaintea baronului Pierre de Coubertin. Cu toate acestea, nu au fost puţini cei care, inspirându‑se din izvoarele de civilizaţie ale antichităţii, au considerat că principiile olimpismului pot ajuta ca lumea să devina mai bună şi mai paşnică.



    Intre precursorii renaşterii olimpismului modern, una dintre cele mai importante figuri este cea a lui Evanghelie Zappa. De numele lui este legat, printre altele, unul dintre monumentele importante ale Atenei – Zapeionul.



    Cititorul nostru ar putea să se întrebe, pe bună dreptate, de ce postul românesc de radio îi acordă o atenţie deosebită lui Evanghelie Zappa, cunoscut mai degrabă ca o personalitate a Greciei secolului XIX. Răspunsul este simplu – Evanghelie Zappa a fost cetăţean al Ţării Româneşti, calitate pe care a dobândit-o în 1844, după 11 ani de la stabilirea sa aici.



    Zappa a venit în România pentru a se ocupa de comerţul cu cereale. S-a stabilit la Broşteni, în apropiere de Bucureşti, unde a avut şi o moşie. A acumulat, în scurt timp, o avere considerabilă. A fost iniţiatorul primei acţiuni olimpice de amploare din secolul 19. Intr-un memoriu adresat oficialităţilor elene, în 1858, Zappa propunea “restaurarea Jocurilor Olimpice, care să fie celebrate la fiecare patru ani, dupa învăţăturile vechilor greci, strămoşii noştri”. Un an mai târziu, în 1859 deci, are loc prima întrecere olimpică a epocii moderne, cu concurenţi din tot spaţiul elen. Urmatoarele ediţii ale Jocurilor au loc în 1870, apoi 1875, 1888 şi 1889, cuprinzând şi concursuri artistice sau diverse expoziţii. Totuşi, din cauza caracterului lor limitat teritorial şi a desfăşurării la intervale neregulate, aceste jocuri nu au fost luate în considerare la alcătuirea listei Olimpiadelor moderne. Cercetătorii fenomenului olimpic le-au denumit ulterior jocuri “panelenice” sau “preolimpice”, dar au recunoscut rolul determinant al lui Evanghelie Zappa în promovarea lor şi, implicit, în impulsionarea renaşterii Olimpiadelor moderne.



    Legaturile strânse ale lui Zappa cu România au dat naştere şi la exagerări. In 1936, un ziar sportiv bucureştean titra: “Olimpiadele moderne au fost iniţiate de un român”. Gazeta relua o informaţie difuzată de o revistă sportivă maghiară care afirma ca Jocurile Olimpice organizate la Atena, la iniţiativa lui Coubertin, în 1896 nu au reprezentat prima olimpiadă, ci prima olimpiadă internaţională. Acelaşi articol făcea referire la doi dintre campionii Jocurilor din 1859: Dimitrie Atanasiu, învingator la fugă, şi Constantin Hristu, câştigător la aruncări. “După nume, credem că amândoi erau români”, spunea articolul. Faptul nu a fost însă confirmat ulterior.



    Despre Evanghelie Zappa mai trebuie spus că a contribuit, prin donaţii, la fondarea Academiei Române. Totodată, a sprijinit redactarea uneia din primele gramatici române. In 1867, la fondarea Academiei, a avut loc dezvelirea unui bust al lui Evanghelie Zappa. “Iubirea lui de românism fie un exemplu care să afle mulţi imitatori”, spunea, cu acea ocazie, în discursul său, unul dintre membrii fondatori ai Academiei, V.A. Urechia.