Au mai rămas trei luni până la Jocurile Olimpice de la Paris. Noi am ajuns la o nouă ediţie a Legendelor Olympiei, rubrică dedicată legendelor sportului românesc, cu fragmente din interviuri de colecţie difuzate, de-a lungul vremii, la Radio România Internaţional.
Vorbim astăzi despre Constantina Diţă, prima şi singura româncă medaliată cu aur în cursa olimpică de maraton, la ediţia de la Beijing, din 2008.
Au mai rămas cinci luni până la Jocurile Olimpice de la Paris. Noi am ajuns la al doilea episod al podcastului lunar “Legendele Olympiei”, dedicată legendelor sportului românesc, cu fragmente din interviuri de colecţie difuzate, de-a lungul vremii, la Radio România Internaţional.
Vorbim astăzi despre Leon Rotman, primul român care a câştigat două medalii de aur la aceeaşi ediţie a Jocurilor Olimpice, în 1956, la Melbourne, astăzi decanul de vârstă al campionilor olimpici români.
Bugetul României în 2024
Guvernul de coaliție PSD-PNL de la București a aprobat, joi, târziu în noapte, proiectele de lege privind bugetul de Stat şi cel al asigurărilor sociale pe 2024 , înainte de a le trimite Parlamentului pentru dezbatere şi adoptare până de Crăciun. Bugetul de anul viitor este construit pe o creştere economică de 3,4%, o inflaţie medie anuală de 6% şi un deficit de 5% din PIB. Bugetul este axat, de asemenea, pe investiţii de aproximativ 7% din PIB. Educaţia va primi cele mai multe fonduri din istorie. De creşteri de bugete vor beneficia și Transporturile şi Sănătatea. De asemenea, Ministerului de Interne i-a fost alocat 1 miliard de lei în plus (200 de milioane de euro) pentru lupta împotriva consumului de droguri. De la 1 iunie, salariul minim pe economie va fi de 3.700 lei (740 euro).
Potrivit premierului Marcel Ciolacu, pensiile vor fi mărite, de la 1 ianuarie, cu rata inflaţiei de 13,8%, urmând ca, de la 1 septembrie, să fie recalculate în favoarea beneficiarilor. Vor fi majorate și salariile profesorilor şi există necesarul pentru o mărire de 5% în întreg sistemul bugetar, excepție făcând demnitarii. Nu vor exista creşteri de taxe în 2024, majorarea de venituri fiind exclusiv efectul investiţiilor şi al luptei contra evaziunii – a mai spus premierul, al cărui Guvern nu a ținut, însă, cont de avizul negativ – consultativ, dar obligatoriu – al Consiliului Economic şi Social.
Bugetul pe 2024 este o mostră colosală de cinism: Titanicul se scufundă şi ei dau cu artificii – a reacționat, într-un comunicat, și formațiunea parlamentară de opoziție AUR.
Tot joi, Guvernul a adoptat și o nouă ordonanţă de urgență care prevede, în sectorul bugetar, eliminarea bonurilor valorice, îngheţarea sporurilor şi primelor şi compensarea orelor suplimentare doar cu zile libere. Noua ordonanţă vine în completarea celei pentru care Executivul şi-a asumat răspunderea în toamnă, cu scopul de a ţine deficitul sub control. Sindicatele au anunţat că se aşteaptă la proteste sociale de amploare.
În Schengen, pe etape?
Bucureştiul aşteaptă un calendar precis în privinţa aderării României la spaţiul de liberă circulaţie Schengen, mai întâi cu aeroporturile din martie 2024, apoi și cu frontierele terestre de la finalul aceluiași an. Aceasta, după ce Austria a anunţat oficial, săptămâna aceasta, că ar fi de acord ca România şi Bulgaria să intre în Schengen, într-o primă fază, doar cu frontierele aeriene, deși ambele îndeplinesc de mulți ani toate criteriile tehnice de aderare impuse.
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, dorește, însă, mai multe progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe ale Uniunii Europene, Comisia să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a granițelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă, dar și ca România şi Bulgaria să preia solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni. Sofia consideră drept inacceptabile condiţiile, în timp ce Bucureștiul le interpretează ca un pas înainte, dar care trebuie privit cu prudenţă.
Dosarul Schengen nu a fost inclus pe agenda Consiliului European de la acest sfârșit de săptămână, însă nuanțarea poziţiei Austriei a permis discuţii în marja reuniunii de la Bruxelles, la care România a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis. Acesta a spus că negocierile rămân foarte complicate și că e posibil să fie organizat un Consiliu ministerial extraordinar spre sfârşitul acestei luni dedicat subiectului. România merită o aderare completă la spaţiul Schengen, nu un compromis umilitor – a reacționat USR, în opoziție parlamentară la București.
Decizie majoră la summitul Uniunii Europene
Liderii statelor Uniunii Europene au decis, la Bruxelles, să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova românofonă, după ce au reuşit să convingă Ungaria să nu se opună. Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre o decizie istorică ce vine după progresele remarcabile făcute de ambele state în privinţa reformelor solicitate de Comisia Europeană.
Vă sprijinim, fiţi curajoşi, faceţi reformele şi împreună mergem mai departe. – a declarat șeful Statului român. În schimb, aceiași lideri ai Uniunii au eşuat în a convinge Budapesta să-şi ridice veto-ul asupra unui nou ajutor de 50 de miliarde de euro acordat Ucrainei pe o perioadă de patru ani, începând de anul viitor.
Tot săptămâna aceasta, la Sinaia, stațiune românească din Carpații Meridionali, a avut loc conferinţa internaţională Reconstrucţia Ucrainei şi rolul strategic al României. S-a discutat despre rolul Dunării, provocările pentru libertatea de navigaţie, securitatea energetică, securitatea alimentară şi infrastructura critică.
În paralel, autoritățile române au condamnat ferm, din nou, atacurile ruseşti împotriva infrastructurii civile din Ucraina şi de-a lungul Dunării, după ce încă o dronă s-a prăbușit necontrolat, săptămâna aceasta, în zona localităţii românești Grindu, din zona de graniță cu Ucraina.
Elevi români la superlativ
Marți, la București a avut loc Gala anuală de premiere a olimpicilor internaţionali. Au fost recompensați 138 de elevi care au obţinut 164 de medalii, premii şi menţiuni la 28 de olimpiade internaţionale şi concursuri regionale, dar şi profesorii care i-au pregătit şi unităţile de învăţământ în care aceştia studiază. Performanţa sistemului de învăţământ este un element obligatoriu pentru ca România să se dezvolte – a declarat, cu acest prilej, premierul Marcel Ciolacu.
Elevii olimpici trebuie sprijiniţi pentru a putea să-şi dezvolte o carieră în ţară cu performanţele de care sunt capabili, a declarat ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, vineri seara, la Suceava, după festivitatea de premiere a câştigătorilor Olimpiadei Naţionale de Informatică.
Ecaterina Andronescu: ‘‘După evenimentul din seara aceasta am o stare a bucuriei. Suntem chiar sub semnul lui Gaudeamus. Asta înseamnă să ne bucurăm de ce-au făcut copiii aceştia minunaţi. Fără îndoială că mi-aş dori ca ei să rămână în ţară, dacă s-ar putea, pentru că într-adevăr performanţele pe care ei le-au atins şi le-au dovedit cu acest prilej ne arată că ne dorim să nu mai plece, să-i sprijinim aici, să-şi dezvolte o carieră cu performanţele de care sunt în stare într-o universitate.”
Ecaterina Andronescu a mulţumit cu această ocazie şi profesorilor care au avut o contribuţie importantă în realizarea acestor performanţe ale elevilor, dar şi părinţilor, pentru susţinerea fără de care copiii lor nu puteau să aibă astfel de realizări de excepţie.
”Le mulţumesc în faţa dumneavoastră şi profesorilor care s-au ocupat de ei, pentru că o asemenea performanţă nu se naşte din spuma mării, se naşte cu eforturi foarte susţinute şi cu munca extrem de migăloasă şi de perseverentă a dascălilor lor. Le mulţumesc şi părinţilor, pentru că fără susţinerea părinţilor n-ar fi putut atinge această performanţă. Şi dacă noi vorbim de şcoli cu performanţe şi şcoli cu performanţe mai slabe, să ştiţi că cei care fac diferenţa sunt tocmai părinţii, părinţii care-şi susţin copiii şi care, iată, ajung să obţină rezultate absolut excepţionale”, a subliniat ministrul Educaţiei.
Ministrul Educaţiei şi-a exprimat intenţia de a majora recompensa financiară a elevilor olimpici cu performanţe deosebite, precum şi de a găsi soluţii pentru ca aceştia, după terminarea facultăţii, să poată profesa în mediul academic.
În cadrul vizitei de lucru a fost prezentată și dezbătută viziunea Educația ne unește, discuțiile fiind purtate cu directorii unităților de învățământ preuniversitar din județul Suceava, cu reprezentanții Consiliului Județean al Elevilor, reprezentanții asociațiilor părinților, conducerea și inspectorii școlari din cadrul I.S.J. Suceava.
Departamentul
Politici pentru Relaţia cu
Românii de Pretutindeni a dat
publicităţii proiectul de Hotărâre de Guvern privind normele de aplicare a Legii nr. 86/2016
privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate. Organizaţiile românilor din diaspora sunt invitate să
trimită până pe 17 decembrie contribuţii şi sugestii privind acest proiect prin
poştă – pe adresa
Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni sau pe
e-mail. Centrele comunitare româneşti au drept scop asigurarea coeziunii
comunităţilor de români din afara graniţelor ţării, reprezentativitatea
acestora, organizarea de proiecte şi programe cu caracter cultural, educativ şi
artistic, în scopul promovării realităţilor istorice, a tradiţiilor, a
obiceiurilor, a valorilor naţionale şi a identităţii lingvistice. Centrele
comunitare româneşti din străinătate funcţionează pe lângă oficiile diplomatice şi consulare
ale României şi nu au
personalitate juridică. În cadrul centrelor comunitare româneşti din
străinătate pot fi organizate acţiuni cu scop de informare, educativ, cultural
sau de promovare a României şi
a comunităţilor din zonele de
referinţă.
Persoanele
care nu îşi plătesc facturile de căldură şi salubritate pot fi executate silit
mai uşor, începând din 25 noiembrie, potrivit unui act normativ care modifică
Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice. Noile prevederi, care au
fost publicate, deja, în Monitorul Oficial de la Bucureşti, stabilesc că
factura emisă pentru serviciile de utilităţi publice constituie titlu
executoriu. Astfel, cei care nu achită la timp facturile vor putea fi executaţi
silit, fără să mai fie necesară acţionarea lor în justiţie. În plus, ei vor fi
nevoiţi să plătească şi onorariile executorilor judecătoreşti. O altă
modificare importantă este reducerea perioadei în care locatarii pot achita
aceste servicii publice: de la 15 zile lucrătoare de la primire, la cel mult 15
zile calendaristice de la emiterea facturii.
România se
situează pentru al treilea an consecutiv pe primul loc într-un top regional al
modificărilor legislative, cu 299 de legi din totalul de 1.098 adoptate între 1
august 2015 – 1 august 2016 în şase ţări din Europa Centrală şi de Est. Pe
locul doi se află Polonia (227 de legi), urmată de Ungaria (186 de legi),
indică raportul Grayling AcTrend 2016. Aproape jumătate din totalul de peste o
mie de legi adoptate au un impact direct asupra afacerilor, în timp ce mai mult
de o treime afectează mediul de afaceri în general. În România, cele mai
afectate de schimbările legislative sunt sectoarele financiar şi al
serviciilor. Potrivit studiului, dintre legile care au un impact direct asupra
afacerilor, 19% au fost adoptate prin procedură extraordinară. În 2015, aceasta
a fost cea mai comună procedură în România, unde peste jumătate din
iniţiativele legislative au fost adoptate de guvern prin intermediul
ordonanţelor de urgenţă. Aceeaşi situaţie s-a repetat şi în 2016, când
ordonanţele de urgenţă au avut, din nou, o pondere mare (37%) în totalul
iniţiativelor legislative.
202 elevi
medaliaţi la olimpiadele şi concursurile internaţionale au fost premiaţi, luni,
de ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, în cadrul unei festivităţi care s-a
desfăşurat la Palatul Naţional al Copiilor. Ei sunt câştigători a 227 de distincţii: 3 premii I
absolute, 48 de medalii de aur/premii I, 82 de medalii de argint/premii II, 53
de medalii de bronz/premii III şi 41 de menţiuni. De asemenea, au fost premiaţi
cei 215 profesori care i-au pregătit pe tineri, precum şi cele 100 de şcoli din
care provin laureaţii.
Ministerul român de Externe, prin Departamentul Consular, a organizat în perioada 30 iunie – 3 iulie, la Londra, ultima etapă a programului Dialog cu Diaspora pe teme consulare, dedicat informării cetăţenilor români din Marea Britanie cu privire la proiectele de modernizare a serviciilor consulare. Potrivit unui comunicat al MAE, în capitala britanică a avut loc, totodată, o reuniune regională de lucru cu reprezentanţii secţiilor consulare ale Ambasadelor României de la Londra, Helsinki, Oslo şi Stockholm. Au fost discutate probleme de natură consulară şi problematici legate de procedurile consulare, aspecte legate de cooperarea interinstituţională, precum si cadrul juridic din ţările de reşedinţă.
Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni în Guvernul de la Bucureşti, Dan Stoenescu, a participat la lansarea programului de tabere pentru românii de pretutindeni ARC de la Oglinzi, judeţul Neamţ (nord-est). El a subliniat că programul reprezintă un loc de întâlnire pentru tinerii etnici români veniţi din toate colţurile lumii. Taberele sunt organizate pe toată perioada vacanţei de vară, la Oglinzi si la Sulina, judetul Tulcea (sud-est, in Delta Dunarii), şi se adresează elevilor, studenţilor şi profesorilor români din ţările aflate în jurul graniţelor României şi in Balcani, precum şi celor din Italia, Spania, Grecia, Canada sau Orientul Mijlociu. Participă peste 2.000 de tineri, care au, astfel, acces la realităţile României şi la valorile patrimoniului său cultural.
Elevii din lotul olimpic de informatică al României s-au întors cu patru medalii – două de aur şi două de argint – de la cea de-a XXIV-a ediţie a Olimpiadei Balcanice de Informatică, desfăşurată la Nicosia, în Cipru, în perioada 27 iunie – 2 iulie. Echipa României s-a clasat, astfel, pe locul 2, după Bulgaria, din 11 ţări participante. Iniţiativa organizării Olimpiadei Balcanice de Informatică a aparţinut României, care a şi găzduit în 1993, la Constanţa, prima ediţie a competiţiei. De atunci, Balcaniada de Informatică s-a mai desfăşurat în România de două ori: în 2003 la Iaşi şi în 2011 la Bistriţa.
Poliţiştii români şi partenerii de pe teritoriul celor 26 de state membre Schengen au depistat, în ultima săptămână, aproape 700 de persoane, 136 de autovehicule, 14 documente şi 10 plăcuţe de înmatriculare auto, care făceau obiectul unor semnalări introduse în Sistemul Informatic Schengen (SIS). Autorităţile române sunt conectate la SIS din octombrie 2010, iar din aprilie 2013, la cel de a doua generaţie – SIS II. În ultima săptămână, au fost localizate, pe teritoriul României, peste 500 de persoane care fac obiectul unor semnalări în Sistemul Informatic Schengen. Totodată, 172 de persoane căutate de autorităţile române au fost identificate de partenerii străini pe teritoriul lor, în urma schimbului de informaţii prin intermediul Biroului SIRENE din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională – Inspectoratul General al Poliţiei Române.
Prima serie de opt poliţişti români a plecat în misiune în Bulgaria, unde acordă sprijin şi consiliere românilor aflaţi în vacanţă în staţiunile din ţara vecină – informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române. În perioada 1 iulie – 31 august, poliţiştii români desfăşoară activităţi comune cu poliţiştii bulgari, în cadrul unor patrule de ordine şi siguranţă publică, pe raza staţiunilor turistice Nisipurile de Aur, Albena, Balcic şi Nessebar din Bulgaria. La 1 august va avea loc schimbul de serii, în fiecare serie acţionând patru echipe a câte doi poliţişti. Este al şaptelea an în care se organizează asemenea misiuni, activităţile anterioare bucurându-se de apreciere din partea turiştilor români.
Participarea elevilor români la Olimpiada Internaţională de Geografie, desfăşurată în Japonia, în perioada 30 iulie – 5 august, a îmbogăţit palmaresul României cu trei medalii de aur şi una de argint. Graţie acestei performanţe, elevii români şi-au surclasat contracandidaţii din 31 de ţări, situându-se pe prima poziţie a clasamentului, după ce anul trecut ocupaseră locul al doilea pe naţiuni.
O veste la fel de bună a anunţat Ministerul Educaţiei de la Bucureşti şi despre lotul elevilor români de la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică din Grecia, unde România a obţinut cel mai bun rezultat al său de până acum – cinci medalii – două de aur, două de argint şi una de bronz. Performanţele olimpicilor români sunt, de altfel, o constantă la competiţiile de profil, ori de câte ori participă ei revenind în ţară cu medalii.
Recent, la Olimpiada Internaţională de Lingvistică, desfăşurată la Manchester, competiţie la care România a participat oficial pentru prima dată, elevii români au câştigat locul al III-lea şi două menţiuni individuale. Olimpiada Internaţională de Lingvistică este una dintre cele douăsprezece competiţii internaţionale de ştiinţe, iar în acest an a reunit 138 de concurenţi din 26 de ţări, între care Australia, Brazilia, Bulgaria, China, Cehia, Estonia, Israel, Japonia, Singapore, SUA şi Emiratele Arabe Unite.
Subiectele solicită operarea cu analogii, prin aplicarea elementelor de logică gramaticală şi logică matematică în procesul de înţelegere a unor texte în limbi necunoscute, pornind de la premisa că lingvistica ordonează gândirea şi reglează procesul de comunicare prin construcţia de structuri care favorizează învăţarea cu uşurinţă a oricărei limbi.
Dacă Olimpiada de Lingvistică a reprezentat o premieră pentru români, cu totul altfel stau lucrurile în ceea ce priveşte Matematica, spre exemplu, unde elevii români participă şi câştigă demult. În acest an, la sfârşitul lui iulie, în localitatea columbiană Santa Monica, ei au cucerit trei medalii de argint şi trei de bronz.
De la Taşkent (Uzbekistan), unde în aprilie a fost organizată Olimpiada Internaţională de Chimie, lotul României a adus o medalie de aur, două de argint şi trei de bronz. La fel de buni sunt şi olimpicii la Fizică, valoare confirmată de cele cinci medalii — două de aur şi trei de argint — din acest an, dar şi cei de la Informatică, reveniţi în ţară din Australia cu patru medalii, între care două de aur.
Că anul 2013 este unul foarte bun pentru elevii români o confirmă, de altfel, şi performanţa recentă din Rusia. La Olimpiada Pluridisciplinară Tuymaada, ei au obţinut 13 medalii — cel mai bun rezultat din ultimii ani — nouă dintre acestea fiind de aur, la informatică, matematică, fizică şi chimie.