Fiecare nouă
generaţie este menită să le depăşească pe cele care au precedat-o. Ori de câte
ori ne raportăm la lexicul din domeniul tehnologiei, de pildă, sintagma de
ultimă generaţie denumeşte – şi, astfel, complimentează – performanţele noilor
modele ale unui anumit produs. Când vorbim despre oameni, însă, lucrurile sunt
cu mult mai interesant de analizat.
Cei născuţi
imediat înaintea sau imediat după Revoluţia din decembrie 1989 reprezintă prima
generaţie liberă a României, după decenii de represiune. Ei sunt astăzi tineri
responsabili şi asumaţi, iar mulţi dintre ei se remarcă prin performanţele
ştiinţifice sau prin afacerile de succes pe care le-au dezvoltat. Această
generaţie este identificată ca generaţia Y sau, după cum sunt numiţi în
Occident, ca generaţia Millennials. Ei sunt tineri sofisticaţi, adaptaţi la
nou şi oarecum imuni la strategiile de marketing, fiindcă au crescut în plină
eră a publicităţii. Dispuşi să îşi facă vocea auzită, dar şi să rişte pentru
a-şi atinge idealurile personale şi profesionale, stăpânesc tehnologiile noi şi
participă activ la avântul tehnologic al ultimelor decenii. Din urmă vine însă,
cu putere, generaţia Z, considerată o generaţie a tinerilor excepţionali,
născuţi pentru a fi lideri. Conform statisticilor, 60% dintre aceşti tineri vor
să schimbe lumea. Reprezentanţii generaţiei Z sunt retincenţi la orice formă
de înregimentare, se simt liberi şi independenţi.
Tinerii României
de astăzi se remarcă prin performanţele şcolare de neimaginat pentru sistemele
vechi de învăţământ. Au la degetul mic lumea digitală fiindcă s-au născut odată
cu iPad-urile sau cu alte gadget-uri a căror apariţie era, cel mult, intuită
vag în cele mai importante ecranizări science
fiction ale secolului trecut. Şi, poate cel mai important, sunt tineri care
mizează pe educaţie şi sunt interesaţi să se perfecţioneze mai mult decât cei
dinaintea lor. Posibilitatea de a putea călători liber oriunde în lume face,
din mulţi dintre ei, nişte tineri competitivi pe plan internaţional.
Olimpicii români uimesc lumea, consolidându-şi poziţiile de vârf la nivel
european şi mondial. Podiumurile olimpiadelor internaţionale de ştiinţe sunt
ocupate anual de elevii români, iar bilanţul din ultimii ani este unul
impresionant. În sfera IT, România se remarcă prin performanţe uluitoare ale
tinerilor pasionaţi de informatică. În calitatea de stat membru al Uniunii
Europene, România îşi consolidează anual poziţia în domeniul securităţii
cibernerice, unul dintre subiectele importante de pe agenda europeană. La
ediţiile din 2016 şi 2017, România a fost vicecampioană europeană la
Campionatul European de Securitate Cibernetică, iar toamna aceasta ne-ar putea
aduce un nou titlu.
Succesul tinerilor români depăşeşte însă graniţele continentului european.
Patru români au fost incluşi în prima ediţie a clasamentului celor mai de
succes tineri sub 30 de ani din Europa realizat de publicaţia americană Forbes.
În top sunt incluşi 300 de tineri din zece domenii de activitate, de la media
şi tehnologie la entertainment, finanţe, marketing sau industrie. Nu mai puţin
cunoscute sunt şi poveştile de antreprenoriat ale tinerilor români, care au
reuşit să clădească adevărate imperii la vârste ce depăşeau cu puţin 20 de ani.
Pragmatici sau
boemi, aceşti tineri ai noii generaţii pot schimba, prin exemplul personal,
felul în care este percepută România atât în Europa, cât şi în întreaga lume.
Tinerii actualei generaţii realizează, singuri sau datorită unor întâlniri care
le-au marcat destinul, lucruri excepţionale, despre care aflăm, poate, prea
puţin. Generaţia 3.0 este, cu siguranţă, o generaţie care merită cunoscută
fiindcă, prin prospeţimea şi încrederea ei în viitor, poate transforma în bine
România şi – de ce nu? – întreaga lume.