Uniunea Europeană are un Pact pentru Migraţie şi Azil. Am discutat despre acest subiect cu vicepreşedintele Comitetului Economic şi Social European (CESE) Laurenţiu Plosceanu.
Am vorbit de asemenea despre necesitatea şi limitele migraţiei pentru muncă, dar şi despre refugiaţi şi solicitanţii de azil. Nu în ultimul rând, dl. Plosceanu a făcut un bilanţ al anului 2024 la CESE şi ne-a vorbit despre priorităţile pentru 2025.
Audio Player
Situația actuală a mass-media și locul ei în societate au fost punctul central al seminarului „Un bastion al democrației: ajutând jurnalismul să supraviețuiască și să prospere”, organizat de Comitetul Economic și Social European (CESE) la Bruxelles în a doua parte a lunii octombrie , în cadrul programului #ConnectingEU2024.
Şi cum în unele ţări, jurnaliştii se confruntă încă cu intimidare, hărţuire, atât online, cât şi offline, numai pentru că îşi respectă profesia, Oliver Röpke, președintele Comitetului Economic și Social European, a afirmat că 756 de cazuri de încălcare a libertății presei au fost raportate în UE și în țările candidate doar în prima jumătate a acestui an şi a adăugat:
“Aproape un sfert dintre aceste incidente au avut loc online, implicând hărțuire, hacking și creșterea tacticilor de discreditare. Trebuie să rămânem vigilenți și să ne angajăm să consolidăm protecția jurnaliștilor, în special a celor implicați în reportaje de investigație. O concluzie cheie din Raportul privind statul de drept este nevoia continuă de mecanisme mai puternice pentru a proteja jurnaliştii de interferenţe politice şi intimidare. Noi, ca Uniunea Europeană, trebuie să milităm pentru crearea și consolidarea unor astfel de mecanisme – nu doar în interiorul granițelor noastre, ci și în țările candidate. Libertatea presei nu respectă granițele și nici eforturile noastre de a o proteja”.
Eurobarometrul de anul trecut semnala că 38% dintre cetăţenii europeni consideră informaţiile false sau incorecte, drept cea mai mare ameninţare a democraţiei.
Oliver Röpke, Președintele Comitetului Economic și Social European, a subliniat: “Cetățenii europeni au dreptul de a face alegeri în cunoștință de cauză pe baza unor informații concrete. Este responsabilitatea noastră să creștem gradul de conștientizare, să consolidăm reziliența socială și să dăm putere cetățenilor noștri să evalueze critic informațiile pe care le consumă.
Statisticile vorbesc de la sine. Aproximativ jumătate dintre cetățenii UE consideră că accesul la informații corecte este unul dintre cele mai importante elemente ale alegerilor libere și corecte. În țări precum Grecia și Ungaria, 30% dintre cetățeni raportează că sunt expuși frecvent la dezinformare și la știri false.
Aceste cifre ar trebui să ne preocupe pe toți. Pe măsură ce ne confruntăm cu această provocare în creștere, trebuie să continuăm să milităm pentru jurnalism responsabil, alfabetizare digitală și cadre de reglementare care abordează răspândirea informațiilor false.”
Toate informațiile și dovezile prezentate la Seminarul „Un bastion al democrației: ajutând jurnalismul să supraviețuiască și să prospere”, organizat de Comitetul Economic și Social European (CESE) la Bruxelles se vor regăsi într-un nou Raport al instituției europene.
La 20 de ani de la cea mai mare extindere a UE de până acum, în Slovenia a fost organizată Conferința la nivel înalt a societății civile din Balcanii de Vest, care a reunit membri ai Comitetului Economic şi Social European (CESE), reprezentanți ai societății civile organizate din țările din Balcanii de Vest și membri ai societății civile organizate și oficiali din Slovenia. S-au împlinit şi 20 de ani de când Slovenia a aderat la Uniune.
Evenimentul a oferit participanților ocazia de a face schimb de opinii cu privire la reformele necesare în Balcanii de Vest și în UE pentru a menține politica de extindere ca una dintre cele mai importante povești de succes ale UE.
În faţa reprezentanţilor noilor ţări candidate la aderare, a reprezentanţilor Societăţii civile europene din Balcanii de Vest şi a mai multor oficiali europeni, Oliver Ropke, preşedintele CESE, prezent la eveniment, a declarat:
“E o plăcere să mă aflu aici, la Ljiublijana, pentru a marca, în cadrul acestei conferinţe importante, şi aniversarea a 20 de ani de la aderarea Sloveniei la UE. După cum se ştie şi am menţionat aici sunt multe realizări ca urmare a acestei aderări, multe aşteptări. Dar ceea ce cred că putem spune este că procesul de aderare reprezintă o poveste de succes, cu adevărat, atât pentru ţările care s-au alăturat Uniunii Europene, dar şi pentru Uniunea Europeană în sine.
Nu este vorba despre o stradă cu sens unic, ci întotdeauna, este o situaţie din care beneficiază toţi cei implicaţi. Cred că aceasta a fost nu numai o bornă de marcaj în evoluţia Sloveniei, dar şi o poveste de succes pentru Ue, şi acceptarea de noi state membre. Şi sunt fericit că ne aflăm aici, în Slovenia, pentru că anul trecut am sărbătorit 20 de ani la Summitul de la Thessalonik, când a fost un moment bun pentru noi să evidenţiem spiritul nou pe care fiecare extindere a UE o aduce după sine.Aşa că am decis atunci să ţinem această conferinţă anul următor, în 2024, în Slovenia.”
Şi cum ţările candidate au acces deja, prin reprezentanţi la lucrările CESE, tocmai pentru ca aderarea lor ulterioară să fie cât mai eficientă, Oliver Ropke, preşedintele CESE, a adăugat:
“De aceea eforturile noastre de extindere a UE trebuie continuate, trebuie ca ţările candidate să fie ajutate să avanseze pe calea lor europeană. Şi se poate vedea că există multe motive de optimism la 20 de ani de la aderare: dublarea produsului intern brut per capita, creşterea explozivă a exporturilor, o rată a angajărilor îmbunătăţită. Acestea sunt detalii care ar trebui să vă sporească încrederea că toate ţările europene vor avea acelaşi destin. Şi a mai fost menţionată îmbunătăţirea democraţiei. Şi cum ne apropiem de alegeri europene, trebuie să ne privim ca o familie de ţări ce împărtăşesc piaţa unică, dar şi valori comune, valori democratice.”
Oliver Ropke a mai subliniat faptul că o extindere şi integrare graduale presupun ca ţările candidate să se bucure mai din timp de avantaje pe care înainte le-ar fi avut doar ca ţări membre.
Între 6 şi 9 iunie 2024 au loc alegeri europarlamentare. Şi cum 200 de organizaţii, reprezentând 90 de milioane de cetăţeni sunt reunite în “casa societăţii civile europene”, adică la Comitetul Economic şi Social European, având sarcina să îmbunătăţească legislaţia europeană, Oliver Ropke, preşedintele CESE a evidenţiat în cadrul “Săptămânii Societăţii Civile”, eveniment organizat la Bruxelles în prima săptămână de martie, provocările perioadei:
“Una dintre provocările cele mai mari ale noastre, dar şi una dintre şanse pentru Europa este apropierea alegerilor: ne aflăm cu trei luni înainte de alegeri şi suntem cu toţii conştienţi că este un moment crucial pentru Europa, au fost momente întunecate şi de criză, COVID, războiul împotriva Ucrainei, situaţia terifiantă din Gaza, dar în acelaşi timp, ca în toate momentele de criză, Europa a dovedit că se poate reforma.
Am vrut de asemenea să deschid acest Comitet către ţările ce se află pe lista de lărgire a UE şi să îi invit alături de noi, pentru că CESE a jucat întotdeauna un rol important în privirea extinderii UE. Toate ţările care îşi negociază aderarea au posibilitatea ca societatea civilă să monitorizeze procesul, să îl influenţeze, să acţioneze pentru cazul în care ceva ce merge în direcţia greşită. Aşa că dacă vorbim despre domnia legii, despre politici agricole sau despre politica de coeziune , toate acesta aspecte politice atât de legate de lărgirea UE, să beneficieze de părerea reprezentanţilor din ţările candidate.”
O iniţiativă unică la nivel UE, dar care beneficiază de spijinul comisiei şi al Parlamentului European, după cum a precizat preşedintele CESE. Alte iniţiative prioritare ţin de crearea de locuinţe la preţuri accesibile pentru tineri, negocieri cu miniştri muncii, afacerilor sociale şi pentru politica de coeziune. Oliver Ropke, preşedinte CESE, a precizat:
“Când vine vorba despre alegeri, acest Comitet este implicat în campania PE, nu în campania partidelor politice, ci în aceea de creştere a nivelului de paricipare la alegeri, a numărului de votanţi, să ne asigurăm că frânăm dezinformarea. Iar în acestă privinţă chiar am avut succes, pentru că am considerat-o una dintre cele mai acute preocupări în multe dintre ţări, dacă nu chiar în toate ţările mai mult sau mai puţin, unde se simte interferenţa rusă. În această privinţă suntem hotărâţi să luptăm alături de jurnalişti şi de alte organizaţii.
De asemenea, libertatea presei este la risc chiar şi în UE, Centrul European pentru liberatea presei a raportat peste 6 sute de incidente în care presa a fost ameninţată, cu 150 mai multe decât în 2022, iar aici CESE poate juca un rol important în susţinerea libertăţii presei. Şi organizaţiile societăţii civile sunt constant sub ameninţare şi în afara UE, dar şi în interior.
Avem 40% dintre organizaţiile societăţii civile care raportează că au condiţii foarte proaste de supravieţuire în ţările de origine, cu 10 % mai mult decât anul trecut, şi aici putem observa o înrăutăţire a situaţiei. Iar acesta este un motiv în plus pentru care cred că e nevoie să avem o voce mai puternică a societăţii civile, iar eu sunt pe deplin angajat în a da această voce societăţii civile.”
Cei peste 700 de participanţi la Săptămâna Societăţii Civiel au conturat agenda pentru noua Comisie Europeană şi pentru noul Parlament European.