Radio România Internațional

Tag: Olivér Várhelyi

  • CE recomandă statutul de țară candidată pentru Bosnia și Herțegovina

    CE recomandă statutul de țară candidată pentru Bosnia și Herțegovina

    Începutul anului
    2022 a fost marcat de războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al
    Rusiei împotriva Ucrainei, o trezire dură la o nouă realitate geopolitică.
    Acest lucru a pus din nou extinderea Uniunii Europene în prim-planul agendei
    europene. Prin urmare, Comisia Europeană recomandă ca Bosnia și Herțegovina să
    fie candidată. Statul cu o populație de trei milioane și jumătate de locuitori
    va trebui să parcurgă 14 reforme obligatorii. Acestea privesc domeniul
    justiției, al prevenirii conflictelor de interese și corupției. Bosnia și Herțegovina
    va trebui, de asemenea, să lucreze pentru întărirea frontierelor, pentru
    asigurarea sistemului de azil, dar și pentru asigurarea libertății de exprimare
    și a presei și protecția jurnaliștilor, în special prin asigurarea urmăririi
    judiciare adecvate a cazurilor de amenințări și violențe împotriva angajaților
    și colaboratorilor din mass-media. Comisia
    Europeană este pregătită să sprijine în continuare eforturile Bosniei și
    Herțegovinei și prin instituirea unei organizații la nivel înalt pentru a
    monitoriza implementarea reformelor și raportarea progreselor.


    Olivér Várhelyi, comisarul
    pentru vecinătate și extindere, a declarat: Ne așteptăm din
    partea conducerii Bosniei și Herțegovinei să profite la maximum de această
    șansă și să implementeze reformele cât mai curând posibil. Politica de
    extindere a Uniunii Europene este o investiție geostrategică în pacea,
    stabilitatea, securitatea și creșterea socioeconomică a continentului nostru
    european. Rapoartele noastre oferă o evaluare obiectivă și echitabilă, dar și
    orientări clare pentru a le permite partenerilor noștri să identifice domeniile
    în care trebuie să accelereze reformele pentru a realiza progrese. Nu există
    nicio alternativă și este în interesul nostru comun să accelerăm procesul de
    integrare, începând cu țările din Balcanii de Vest, unde investim de mulți ani
    pentru a le aduce mai aproape de UE. Recomandarea de a acorda statutul de țară
    candidată este un moment istoric pentru cetățenii Bosniei și Herțegovinei. Vor
    fi relansate, astfel, eforturile privind reformele și îndeplinirea celor 14
    priorități-cheie stabilite în avizul Comisiei, care rămân esențiale pentru
    deschiderea negocierilor de aderare.


    Consiliul European
    și-a exprimat disponibilitatea de a acorda Bosniei și Herțegovinei statutul de
    țară candidată și a invitat Comisia Europeană să raporteze cu privire la punerea
    în aplicare a celor 14 priorități-cheie, acordând o atenție deosebită celor
    care constituie un set substanțial de reforme. În pofida tulburărilor politice
    și a alegerilor generale din 2 octombrie, liderii partidelor politice
    reprezentate în Adunarea Parlamentară a Bosniei și Herțegovinei, în iunie 2022,
    s-au angajat să respecte principiile pentru asigurarea unui stat funcțional,
    care să avanseze pe calea europeană. Îndeplinirea celor 14 priorități-cheie din
    avizul Comisiei privind cererea țării de aderare la Uniunea Europeană va
    permite recomandarea deschiderii negocierilor de aderare.


  • UE începe negocierile de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord

    UE începe negocierile de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord

    Albania și Macedonia de Nord au primit undă verde
    pentru a începe negocierile de aderare cu Uniunea Europeană. Macedonia de Nord
    este candidată începând din 2005, iar Albania din2014.
    Timp de mai mulți ani, Macedonia de Nord
    nu a putut începe negocierile din cauza opoziției Greciei șia fost nevoită,
    în 2018, să își modifice numele pentru a depăși veto-ul din partea Atenei, care
    a îngreunat progresele în vederea aderării la UE și NATO. În 2020, Alianța a
    primit această țară din Balcanii de Vest cu brațele deschise, Macedonia de Nord
    devenind al 30-lea membru al familiei NATO. În ceea ce privește UE, următorul
    obstacol a fost veto-ul Bulgariei din 2020, din cauza unei probleme între Sofia
    și Skopje pe fondul unor dispute
    istorice şi lingvistice. Demararea negocierilor de aderare a fost posibilă prin
    semnarea de către Bulgaria şi Macedonia de Nord a unui protocol bilateral,
    iniţiat de Franţa, care a deţinut preşedinţia rotativă a UE în prima jumătate a
    anului. Poziţia Sofiei a împiedicat, de asemenea, lansarea negocierilor cu
    Albania, a cărei candidatura este legată de cea a Macedoniei de Nord.


    Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a vorbit despre importanța aderării:

    Mesajul nostru de
    astăzi către cetățenii Macedoniei de Nord este foarte clar. Vă vrem în UE. Nu există nicio îndoială că astăzi trimitem un mesaj foarte puternic
    întregii regiuni și chiar și dincolo de aceasta. Din partea Comisiei, vom continua
    să facem tot ce ne stă în putință pentru a accelera ritmul negocierilor și
    procesului de aderare pentru Macedonia de Nord. Sunt foarte încrezător că va
    exista un impact pozitiv imediat asupra societății, economiei și acest lucru va
    aduce beneficii imediate cetățenilor din țară. Pe de altă parte, sunt convins
    că Albania este hotărâtă să adere la Uniunea Europeană și să muncească din greu
    pentru aceasta, așa cum a făcut deja și așa cum a făcut și după decizia din
    2020 de a crea oportunitatea de a deschide negocierile de aderare.


    Ritmul negocierilor depinde de
    viteza reformelor și alinierii la legislația UE din fiecare țară, iar durata
    acestora poatevaria. Comisia Europeană evidențiază progresul
    țărilor candidate în rapoarteanuale. În evaluarea de anul trecut
    vizând Macedonia de Nord și Albania, executivul UE a menționat că ambele țări
    sunt moderat pregătite și au înregistrat uneleprogrese. Negocierile de aderare pot dura mai mulţi ani şi
    statele membre UE încă pot bloca acest proces. Muntenegrul a început
    negocierile în 2012, Serbia în 2014, în timp ce Turcia a primit statutul de
    candidat oficial la aderare in 1999, dar negocierile sunt practic îngheţate. Recent,
    Uniunea Europeană a acordat statutul de candidat oficial la aderare Republicii
    Moldova şi Ucrainei. Cele mai rapide negocieri au fost cele pentru aderarea
    Austriei, Finlandei și Suediei – ceva mai puțin de doi ani, în timp ce Croația
    a avut nevoie de aproape opt ani de la începutul negocierilor pentru a deveni
    membru cu drepturi depline alblocului. Importanța strategică a Balcanilor de Vest
    pentru UE a crescut după invadarea Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie,
    existând temeri privind influența Moscovei în regiune.




  • CE confirmă perspectiva de aderare a Ucrainei, Moldovei și Georgiei la Uniunea Europeană

    CE confirmă perspectiva de aderare a Ucrainei, Moldovei și Georgiei la Uniunea Europeană

    Ca răspuns la
    invitația Consiliului European, Comisia Europeană și-a prezentat avizele pozitive
    privind cererile de aderare la Uniunea Europeană, depuse de Ucraina, Georgia și
    Republica Moldova. Avizele se bazează pe evaluarea Comisiei din perspectiva a
    trei seturi de criterii de aderare la UE convenite de Consiliul European:
    politice, economice și capacitatea fiecărei țări de a-și asuma obligațiile care
    decurg din calitatea de membru al UE.


    Olivér
    Várhelyi, comisar european pentru vecinătate și extindere: Am
    văzut în aceste vremuri tulburi că trei dintre statele noastre partenere au
    hotărât să ne trimită un mesaj foarte clar. Ucraina, Moldova și Georgia vor să
    adere la Uniunea Europeană. Și-au exprimat foarte clar și răspicat dorința.
    Consideră că statutul de membru al Uniunii Europene este cel mai important și
    de încredere instrument pentru pace, stabilitate și prosperitate pe termen
    lung. Acum e rândul Europei să arate că aceasta e realitatea. E evident că în
    noul context geopolitic, Uniunea Europeană și-a reevaluat și ea propria unitate
    și importanța politicilor de extindere. Am tratat cu foarte multă seriozitate
    aceste candidaturi. Am lucrat din greu și am făcut tot posibilul pentru
    rezultate rapide și pentru a răspunde Consiliului, care ne-a consultat imediat
    după primirea candidaturilor. Am făcut o evaluare consistentă, robustă,
    folosind aceeași metodologie ca în cazurile precedente. Ne bazăm pe criteriile
    care sunt consacrate, așa-numitele criterii de la Copenhaga, completate în
    Madrid, în 1995. În primul rând sunt criterii politice: asigurarea democrației
    în statul candidat, respectarea statului de drept, protecția drepturilor omului
    și a minorităților. Al doilea criteriu este unul economic. Am evaluat dacă
    există o economie de piață funcțională capabilă să reziste presiunilor
    concurențiale în cadrul Uniunii Europene. Al treilea este criteriul aquis,
    adică măsura în care se va aplica legislația noastră în contextul local
    existent.


    Olivér Várhelyi,
    comisar european pentru vecinătate și extindere. În ceea ce privește Moldova,
    Comisia Europeană concluzionează că țara a stabilit o bază solidă pentru
    continuarea alinierii la acquis-ul UE și subliniază domeniile în care trebuie
    înregistrate progrese.

    În cazul Moldovei e foarte clar ceea ce
    trebuie făcut. Reforma administrației publice trebuie să continue și să fie finalizată. Avem nevoie și de un
    sistem de management al fondurilor publice și consolidarea sistemului de
    achiziții publice. Acestea sunt elemente cheie pentru funcționarea oricărei
    administrații publice. Moldova trebuie să-și îmbunătățească și sistemul
    judiciar, pentru a asigura independența, integritatea, eficiența,
    responsabilitatea și transparența sistemului judiciar prin verificarea
    activelor și monitorizare democratică eficientă. Al treilea mare domeniu la
    care statul va lucra este lupa împotriva corupției. Avem nevoie de anchete
    proactive și eficiente, avem nevoie de un bilanț. Al patrulea domeniu privește crima
    organizată. E nevoie de o colaborare mai strânsă cu Uniunea Europeană și cu
    partenerii regionali pentru recuperarea bunurilor mai ales după fraudele
    bancare pe care le-am sesizat. În ultimul rând, cel al drepturilor
    fundamentale, avem nevoie de o implicare mai serioasă a societății civile
    pentru protejarea drepturilor mai ales pentru grupurile vulnerabile și pentru
    lupta împotriva violenței asupra femeilor.



  • CE acorda 240 de milioane de euro pentru refugiaţii din statele vecine Siriei

    CE acorda 240 de milioane de euro pentru refugiaţii din statele vecine Siriei

    Acest nou pachet constiuie un sprijin deosebit de important în contextul actualei pandemii de coronavirus. Prin intermediul său, persoanele cele mai vulnerabile vor primi ajutor suplimentar, iar ţările gazdă vor putea astfel să facă față mai bine în special provocărilor de sănătate publică.

    Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a subliniat că, în cel de-al zecelea an al crizei siriene, care a dus la strămutarea a jumătate din populația țării, Uniunea Europeană continuă să fie alături de refugiații sirieni și de ţările vecine care îi găzduiesc. Ajutorul european vine nu numai pentru a face față celor mai imediate provocări, inclusiv pandemia de coronavirus, dar și pentru a-și dezvolta viitorul. Uniunea va continua să sprijine eforturile ONU pentru o soluție politică a conflictului sirian, va mobiliza ajutorul financiar necesar pentru Siria și țările vecine și va oferi o platformă unică pentru dialogul cu societatea civilă. În acest context, Uniunea Europeană va găzdui în acest an cea de-a patra Conferință de la Bruxelles privind susținerea viitorului Siriei și a regiunii – a mai spus Josep Borell.

    La rândul său, comisarul european pentru vecinătate și extindere Olivér Várhelyi a dat asigurări că Uniunea Europeană își intensifică asistența pentru țările care găzduiesc refugiați sirieni, în special pentru Iordania și Liban, dar și pentru alte state, ca un semnal de solidaritate cu populațiile cele mai vulnerabile în circumstanțe dificile, agravate acum de pandemia de coronavirus. Pachetul de aproape 240 de milioane de euro este destinat în special unor sectoare critice pentru populațiile vulnerabile, precum asistența socială, sănătatea, educația sau protecția copilului. Banii vor ajuta la întărirea rezistenței celor care se confruntă deja cu situații dificile pentru a face mai bine provocărilor multiple legate de coronavirus – a explicat Olivér Várhelyi.

    Pachetul de asistență a fost adoptat de Consiliul operațional al Fondului de încredere, care reunește Comisia Europeană, statele membre ale Uniunii, Regatul Unit și Turcia. Printre observatorii Comitetului operațional se numără membri Parlamentului European, reprezentanți din Irak, Iordania, Liban, Banca Mondială și Fondul de Recuperare pentru Siria. Cu acest pachet, Fondul de încredere a angajat peste 2 miliarde de euro în acțiuni concrete în regiune, ajutând, din 2015, deopotrivă refugiații și țările gazdă şi dublând ținta stabilită inițial.


  • Viitorul Parteneriatului Estic din perspectiva europeana

    Viitorul Parteneriatului Estic din perspectiva europeana

    Parteneriatul estic a fost lansat în 2009, în cadrul politicii de vecinătate a UE, și vizează apropierea de 6 state aflate la frontiera estică a UE: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Ideea era că parteneriatul va încuraja reformele în țările vizate, iar acestea aveau perspectiva unor asocieri cu Uniunea Europeană și chiar a unei viitoare integrări în aceasta.

    Bruxellesul a acceptat, în anii care au urmat, că nu toate țările din grupul celor 5 sunt interesate în egală măsură de consolidarea legăturilor cu UE. Limitele parteneriatului au devenit clare la summitul Parteneriatului de la Vilnius, din 2013, când, în urma unor uriașe presiuni ale Rusiei, Ucraina a decis să nu mai semneze Acordul de asociere la UE, ceea ce a pus în mișcare evenimentele care au dus la Maidan, invadarea Crimeei și războiul din Donbass. Republica Moldova a semnat un Acord de asociere la o dată ulterioară, însă deși la vremea respectivă țara era considerată un caz de success, în anii care au urmat i-a dezamăgit pe partenerii europeni.

    Obiectivele privind viitorul parteneriatului au fost stabilite după consultări demarate anul trecut, după cum a declarat comisarul european pentru extindere și politică de vecinătate, Oliver Varhelyi:

    În urma unor ample consultări publice, am stabilit cinci obiective concrete pentru viitor. Primul dintre ele este esențial: suntem împreună pentru economii robuste, durabile și integrate. Doar prin stimularea economiilor și investițiilor, crearea de locuri de muncă și oportunități economice, precum și cu o conectivitate mai puternică, putem construi o bază reală pentru succes. Lucrând la cel de-al doilea, împreună pentru instituții responsabile, statul de drept și securitatea, ar trebui să putem crea coloana vertebrală a statelor care răspund în fața propriilor cetățeni, a societăților deschise și a economiilor puternice.

    De asemenea, trebuie să lucrăm împreună pentru durabilitatea climatului și a mediului, precum și pentru o transformare digitală capabilă să răspundă în mod specific provocărilor moderne. În cele din urmă, trebuie să ne asigurăm împreună că societățile noastre sunt robuste, corecte și inclusive. Ne-am angajat să avem un parteneriat estic ambițios, care ajută țările partenere să stea pe propriile picioare, astfel încât să poată răspunde eficient la provocări, cum ar fi actuala pandemie de coronavirus.

    Pentru a fi puse în practică, obiectivele Comisiei Europene trebuie asumate și de Parlament și Consiliu, urmând ca un mandat ferm să fie acordat în cadrul summitului Parteneriatului Estic.


  • Comisia evaluează progresele Albaniei şi Macedoniei de Nord

    Comisia evaluează progresele Albaniei şi Macedoniei de Nord

    Comisia Europeană consideră de mult timp că cele două țări sunt pregătite pentru negocierile de aderare după ce au adoptat reforme democratice. Cu atât mai mult în cazul Macedoniei de Nord, care a acceptat să își schimbe numele pentru a pune capăt disputei cu Grecia vecină.

    Totuşi, la reuniunea din octombrie a șefilor de stat și de guvern din Uniune, președintele francez, Emmanuel Macron, s-a opus în ultimul moment deciziei, insistând asupra unor noi reforme şi asupra revizuirii procesului de aderare la Uniune.

    Evaluările actualizate ale celor două ţări arată că ele ‘şi-au accelerat munca şi au oferit rezultate noi, tangibile şi sustenabile’ în domenii cheie, spune comisarul european pentru extindere, Oliver Varhelyi.

    Macedonia de Nord – considerată mai avansată pe calea reformelor – a făcut ‘paşi semnificativi’ pentru a-şi întări independenţa sistemului judiciar, arătând în acelaşi timp ‘un bilanţ îmbunătăţit’ în privinţa luptei împotriva corupţiei şi a crimei organizate.

    Și Albania a făcut progrese în privinţa reformelor judiciare şi validării judecătorilor şi procurorilor, precum şi în lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii, ‘inclusiv în legătură cu traficul de droguri’.

    Recomandarea Comisiei de a deschide negocierile de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord este în continuare valabilă . Sperăm ca și Consiliul European, care îi reunește pe șefii de stat și de guvern, să dea undă verde, a afirmat la prezentarea rapoartelor Ana Pisonero Fernandez, purtătoare de cuvânt a executivului comunitar.

    Pentru ca discuțiile să înceapă cât mai curând, Comisia Europeană a propus în urmă cu o lună o revizuire a procesului de aderare. Sunt patru principii pe care se bazează proiectul de reformă: credibilitate, predictibilitate, dinamism şi un mai puternic ”ghidaj” politic, a spus comisarul european pentru extindere, Oliver Varhelyi.

    Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că Bruxelles-ul și-ar dori modalităţi mai ferme de sancţionare a ţărilor candidate la aderare dacă sunt constatate abateri de la eforturile de a se alinia standardelor europene.

    Astfel, discuțiile ar putea fi suspendate cu totul sau parţial, iar anumite capitole de negociere ar fi redeschise dacă sunt constatate probleme. Ar putea fi reduse chiar finanţările din partea Uniunii.

    Cu alte cuvinte, Comisia vrea ca o ţară candidată să demonstreze că își dorește cu adevărat să respecte normele şi valorile europene.


  • UE anunţă principii noi pentru continuarea extinderii cu şase state din Balcanii de Vest

    UE anunţă principii noi pentru continuarea extinderii cu şase state din Balcanii de Vest

    Anunţul a fost făcut de comisarul european pentru extindere Oliver Varhelyi, în contextul în care, anul trecut, Franţa s-a opus prin veto candidaturilor de aderare.

    Extinderea Uniunii Europene este geostrategică, iar declinul influenţei globale a blocului comunitar nu poate fi oprit fără stabilitate în Balcani – a explicat comisarul european pentru extindere Oliver Varhelyi, după ce a prezentat o metodologie revizuită pentru admiterea de noi membri, la cererea Parisului. În acest context, comisarul a punctat că extinderea nu este doar o problemă franceză, ci una europeană.

    Conform proiectului prezentat, Comisia Europeană propune modalităţi mai ferme de sancţionare a ţărilor candidate la aderarea la Uniunea Europeană dacă acestea se îndepărtează de obiectivul de a se armoniza standardelor europene. Într-un astfel de caz, negocierile ar putea fi suspendate total ori parţial, sau monitorizarea de către Uniune ar putea fi reluată în domenii în care blocul comunitar şi-a dat deja acceptul – a avertizat Varhelyi. El a mai spus că ar putea fi reduse inclusiv finanţările şi alte beneficii de care se bucură aceste state din partea Uniunii Europene.

    Proiectul de reformă se concentrează asupra a patru principii: o credibilitate sporită, o mai mare predictibilitate, un dinamism crescut şi o orientare politică mai puternică. Propunerile Comisiei nu modifică regulile de aderare, însă elementul central al iniţiativei intitulate Consolidarea procesului de aderare: o perspectivă europeană credibilă pentru Balcanii de Vest îl reprezintă o aderare bazată pe merit şi supusă anumitor condiţii.

    O ţară candidată trebuie să demonstreze că nu trece pe pilot automat şi trebuie să reflecte o alegere activă la nivelul societăţii pentru a atinge şi respecta normele şi valorile europene cele mai ridicate – se precizează în proiectul de propunere. Totodată, angajamentul statelor membre de a avea un viitor comun cu Balcanii de vest în calitate de membri cu drepturi depline ai Uniunii este un important demers politic şi nu doar tehnic.

    Oficialii Uniunii Europene speră că cei 27 de lideri ai blocului comunitar îşi vor da acordul pentru începerea negocierilor cu Albania şi cu Macedonia de Nord în timpul reuniunii lor din martie, înainte de summitul crucial din luna mai, cu ţările din Balcanii de Vest care aspiră să adere. Bruxelles-ul a avertizat că un eventual eşec va submina credibilitatea Uniunii Europene şi va deschide calea pentru alţi actori regionali, precum Rusia şi China – notează presa internaţională.


  • Nachrichten 07.01.2020

    Nachrichten 07.01.2020

    Der rumänische Präsident Klaus Iohannis hat einen
    Arbeitsbesuch in Bayern unternommen, wo er an der Sitzung der Landesregierung
    teilgenommen und Gespräche mit Markus Söder, dem bayerischen
    Ministerpräsidenten und Vorsitzenden der CSU, geführt hat. Angegangen wurden
    die bilateralen Beziehungen, europäische Themen, darunter der zukünftige EU-Haushalt,
    der Brexit, sowie die Migrationspolitik. Klaus Iohannis versprach, dass
    Rumänien zusammen mit den anderen Mitgliedstaaten zu einer kräftigeren und
    vereinten EU beitragen werde. Der rumänische Staatschef fügte hinzu, dass in Kürze eine Sitzung des
    gemischten Rumänien-Bayern-Ausschusses stattfinden werde, ein sehr wichtiges
    Ereignis nicht nur für die politischen Beziehungen, sondern auch für die
    Wirtschaft. Aus geographischer Sicht ist Rumänien sehr wichtig
    für Europa, sagte Söder weiter. Iohannis hat ebenfalls an der
    Jahrestagung der CSU-Fraktion im Bundestag teilgenommen und Gespräche mit der
    Präsidentin des Bayerischen Landtags Ilse Aigner geführt.



    Die 14 rumänischen Soldaten im Irak werden zeitweilig zu einem anderen Stützpunkt der Koalition verlegt. Zuvor hatten die Botschafter des Nordatlantischen Rates am Montag entschieden, die Mission zur Ausbildung der irakischen Streikräfte vorläufig vor dem Hintergrund der Spannungen im Nahen Osten auszusetzen. Der rumänische Präsident Klaus Iohannis behalte die Lage im Irak aufmerksam im Auge. Sie sei relevant für Rumänien, da sehr viele rumänische Staatsangehörige im nahen Osten leben und arbeiten, sagte er. Die einzig mögliche Lösung der Krise in der Region seien diplomatische Ansätze. Die strategische Partnerschaft mit den USA sei solide und funktioniere gut, der Raketenschild im südrumänischen Deveselu sei Teil des NATO-Defensivsystems und es sei sehr gut, dass er optimal funktioniere, fügte Iohannis hinzu.



    Der rumänische Premierminister Ludovic Orban hat einen dreitägigen Arbeitsbesuch in Brüssel zu Gesprächen mit europäischen und NATO-Vertretern gestartet. Orban wird auch an einem Treffen der Fraktion der Europäischen Volkspartei im Europäischen Parlament teilnehmen. Der Besuch begann mit einem Tete-a-Tete mit Charles Michel, dem Präsidenten des Europäischen Rates. Ebenfalls am Dienstag ist der Chef der rumänischen Exekutive vom designierten Vizepräsidenten der Europäischen Kommission Frans Timmermans empfangen und mit dem Chefunterhändler der EU für Brexit Michel Barnier sprechen. Die Delegation von Orban wird auch mit den EU-Kommissaren für Nachbarschaft und Erweiterung Oliver Varhelyi und für Haushalt und Humanressourcen Johannes Hahn zusammentreffen. In Brüssel wird Orban mit der Chefin der Europäischen Kommission Ursula von der Leyen, NATO-Generalsekretär Jens Stoltenberg und mit dem Präsidenten des Europäischen Parlaments David Sassoli diskutieren.



    Das rumänische Innenministerium hat auf einen auf europäischer Ebene lancierten Appell reagiert und stellt Ressourcen für Australien bereit, um diesem Land bei der Bewältigung der verheerenden Auswirkungen der Buschfeuer zu helfen. Die EU hat ihr Katastrophenschutzverfahren aktiviert, und der rumänische Präsident Klaus Iohannis, der über die verfügbaren Ressourcen informiert wurde, hat grünes Licht für die Hilfs- und Rettungsaktionen gegeben. Die EU beabsichtigt, den australischen Behörden eine Rettungseinheit und Mittel zur Verfügung zu stellen, auf die diese je nach Bedarf ganz oder teilweise zurückgreifen können. Die Buschfeuer im Südosten Australiens haben über 8 Millionen Hektar Vegetation zerstört, mindestens 25 Menschen getötet und die Tierwelt in der Region vernichtet. Tausende von Häusern wurden zerstört oder beschädigt, während einige Städte und Dörfer ohne Strom, Kommunikation und Trinkwasser blieben.



    Die Mehrheit der orthodoxen Gläubigen und griechischen Katholiken in Rumänien haben am Dienstag den Heiligen Johannes, den Propheten des Neuen Testaments, der Jesus im Wasser des Jordan-Flusses getauft hat, gefeiert. Fast 2 Millionen Rumänen feierten ihren Namenstag, der die Winterfeiertage in Rumänien beendet. Andere orthodoxe Christen feiern jährlich am 7. Januar hingegen den Weihnachtstag. Dieses Datum entspricht dem Julianischen Kalender, der vor dem Gregorianischen Kalender gültig war.

  • Nou sprijin european pentru refugiaţi

    Nou sprijin european pentru refugiaţi

    Uniunea Europeană a adoptat un nou pachet de asistență de 297 de milioane de euro pentru sprijinirea refugiaților și a comunităților-gazdă din Iordania și Liban, prin intermediul Fondului fiduciar regional de răspuns la criza siriană. Uniunea a decis totodată să extindă mandatul Fondului, fapt care va permite derularea proiectelor până la sfârșitul anului 2023.

    De la înființarea sa, în decembrie 2014, o parte semnificativă din programul Uniunii Europene de asistenţă pentru refugiații sirieni și țările vecine ale Siriei este oferită prin intermediul Fondului fiduciar regional de răspuns la criza siriană. Acest fond consolidează un răspuns integrat al ajutorului Uniunii Europene la criză și pune pe primul plan rezistenţa pe termen lung a refugiaților sirieni, dar și ușurarea presiunii asupra comunităților-gazdă și a administrațiilor din țările vecine, precum Irak, Iordania, Liban și Turcia.

    Fondul a susținut, de asemenea, Pactele Uniunii Europene convenite cu Iordania și Libanul, pentru a-i ajuta mai bine în criza de refugiați prelungită. Cu noul pachet adoptat acum, Fondul a mobilizat un total de peste 700 de milioane de euro pentru Liban, mai bine de 500 de milioane pentru Turcia, mai mult de 400 de milioane pentru Iordania și peste 150 de milioane de euro pentru Irak în cinci ani de operațiuni. În general, mai bine de 1,8 miliarde de euro au fost deblocaţi din bugetul comunitar și din contribuții de la 22 de state membre și din Turcia.

    Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a subliniat că acest nou pachet de asistență va oferi sprijin suplimentar refugiaților și comunităților-gazdă pentru mijloace de trai, protecție socială, servicii de asistență medicală de calitate la prețuri accesibile, apă și ape uzate. Comisarul a mai spus că extinderea Fondului fiduciar regional al Uniunii Europene, ca răspuns la criza siriană, permite continuarea sprijinului acordat persoanelor aflate în nevoie și întregii regiuni până la finalul anului 2023.

    Noul pachet de asistență a fost adoptat de Consiliul operațional al Fondului fiduciar al Uniunii, care reunește Comisia Europeană, statele membre și Turcia. Printre observatorii Comitetului operațional se numără membrii Parlamentului European, reprezentanți din Irak, Iordania, Liban, Banca Mondială și Fondul de Recuperare din Siria.


  • Nachrichten 18.11.2019

    Nachrichten 18.11.2019

    Das Bukarester Außenministerium hat die Zusendung der für die Abstimmung im Ausland erforderlichen Unterlagen im Rahmen der zweiten Runde der Präsidentschaftswahlen abgeschlossen. Laut einer Mitteilung wurden für die 835 in der Diaspora organisierten Wahllokale 4.608.175 Stimmzettel verschickt, 100.000 mehr als in der ersten Runde. Das Außenministerium erinnert daran, dass die Abstimmung für die zweite Runde der Präsidentschaftswahlen im Ausland an drei Tagen stattfinden wird: Freitag, 22. November 2019, zwischen 12.00 und 21.00 Uhr sowie Samstag (23. November) und Sonntag (24. November) zwischen 07.00 und 21.00 Uhr. In dem Land finden die Wahlen am Sonntag, den 24. November statt. Im Rennen um das höchste Amt des Staates sind der derzeitige Präsident Klaus Iohannis, unterstützt von der PNL, und Viorica Dăncilă, die Vorsitzende der PSD, ehemalige Ministerpräsidentin. In der ersten Runde, am 10. November, erhielt der amtierende Präsident fast 38% der Stimmen und seine Gegenkandidatin etwas mehr als 22%.



    Der rumänische Landwirtschaftsminister Adrian Oros hat am Montag in Brüssel an der Sitzung des Rates Landwirtschaft und Fischerei der EU teilgenommen. Hauptthema auf der Agenda war die Reform der Gemeinsamen Agrarpolitik ab 2020. Nach Angaben des zuständigen Ministers haben die Teilnehmer die Verordnung über die Finanzierung, Verwaltung und Überwachung der Gemeinsamen Agrarpolitik sowie eine Verordnung über die gemeinsame Organisierung der Agrarmärkte erörtert. Im vergangenen Monat teilte der Landwirtschaftsminister dem rumänischen Parlament mit, dass seine oberste Priorität die Vorbereitung des nationalen Strategieprogramms sei, denn in den kommenden sieben Jahren ist die wichtigste Finanzierungsquelle für die rumänische Landwirtschaft die jährliche Bereitstellung von 20 Milliarden Euro im Rahmen der Gemeinsamen Agrarpolitik.



    Der Ausschuss für auswärtige Angelegenheiten des Europäischen Parlaments hat am Montag den ungarischen Kandidaten Oliver Varhelyi als EU-Kommissar für Erweiterung gebilligt. Der derzeitige ungarische Botschafter in der EU Varhelyi war der letzte der 27 Kandidaten, die von den Abgeordneten gebilligt wurden. Nach der versäumten Anhörung am 14. November hatten die Abgeordneten ihn aufgefodert, zusätzliche schriftliche Fragen zu beantworten. Gleichzeitig erhielten von den Fachausschüssen, die von Rumänien – Adina Vălean für den Verkehr und Frankreich – Thierry Breton für den Binnenmarkt – vorgeschlagen wurden, eine positive Stellungnahme. Wenn es keine Überraschungen gibt, wird das gesamte Team der gewählten Präsidentin der Europäischen Kommission Ursula von der Leyen am 27. November in Plenartagung zur Abstimmung gestellt, damit sie ihre Amtszeit am 1. Dezember beginnen kann.



    Die Mitglieder der Union Rettet Rumänien, der drittgrößten Partei im Parlament, stimmen bis Mittwoch online über den bevorstehenden Rücktritt von Dan Barna als Parteivorsitzender ab. Barna sagte, dass er bereit war, nach der Unzufriedenheit, die durch seine Leistung bei den Präsidentschaftswahlen ausgelöst wurde, bei denen er sich nicht für die zweite Runde qualifizieren konnte, zurückzutreten. Er erhielt 15% der Stimmen, obwohl das Bündnis USR-PLUS vor einem halben Jahr bei den Wahlen zum Europäischen Parlament 22% der Stimmen auf sich vereinigt hatte.



    Die Fregatte König Ferdinand nimmt an einer internationalen Anti-U-Boot-Militärübung teil, die von der türkischen Marine im Mittelmeer organisiert wird und bis zum 20. November läuft, wie der Stabschef der Marine mitteilte. Die rumänische Besatzung wird zusammen mit Kollegen aus Bulgarien, Kanada, Griechenland, Jordanien, Italien, Mexiko, Pakistan, Spanien, den Vereinigten Staaten und der Türkei spezifische Trainingsmaßnahmen in den Hoheitsgewässern der Türkei und den benachbarten internationalen Gewässern durchführen. Nach Angaben der rumänischen Marine trägt die Beteiligung der Fregatte König Ferdinand an dieser Übung dazu bei, die Interoperabilität der rumänischen Streitkräfte und der Partnertruppen zu verbessern und die Professionalität der rumänischen Armee zu fördern.



    Rumäniens größte Reisemesse ging am Sonntag in Bukarest zu Ende. An der Veranstaltung nahmen Reisebüros, Reiseveranstalter und Tourismusregionen teil, die durch Wirtschaftsverbände oder Landkreise vertreten waren. 230 Unternehmen aus 16 Ländern haben Angebote für alle Jahreszeiten und Geschmäcker erstellt, mit Rabatten von sogar über 50%. Das Angebot umfasst Weihnachts- und Neujahrsferien im In- und Ausland, Sommerpauschalen in rumänischen und bulgarischen Schwarzmeerresorts, im Donaudelta, in Kurorten oder in traditionellen Regionen.

  • Adina Vălean, futur commissaire européen aux Transports

    Adina Vălean, futur commissaire européen aux Transports

    Le candidat désigné par la Roumanie pour le poste de commissaire européen aux Transports, l’eurodéputée Adina Vălean, représentante du PNL – PPE a reçu jeudi l’aval de la commission de spécialité du Législatif communautaire. Selon la procédure, c’était là le dernier test individuel à passer. Si Olivér Várhelyi, le candidat hongrois désigné au portefeuille “Voisinage et élargissement”, qui a été recalé à l’audition, parvient à convaincre les eurodéputés, à l’écrit, le Parlement devra approuver la composition de la future commission européenne dirigée par la chrétienne – démocrate allemande Ursula von der Leyen.



    Selon la correspondante de Radio Roumanie à Bruxelles, Mme Valean a affirmé devant les membres de la Commission parlementaire que parmi ses priorités figuraient le transport écologique et équitable et la réduction du nombre d’accidents de la route, chapitres auxquels la Roumanie compte parmi les pays de l’Union les plus déficitaires. “La mobilité et le transport sont la colonne vertébrale du marché intérieur de l’UE et ils contribuent à la liberté de circulation des citoyens et des biens. Ils aident à la connexion entre les gens et à la consolidation de la cohésion au sein de l’Union” — a encore précisé la futur commissaire européenne.



    Enseignante de mathématiques et eurodéputée depuis 2007, année de l’adhésion de la Roumanie à l’UE, Adina Vălean (51 ans) a été vice-présidente du Législatif communautaire et a présidé la Commission chargée de l’environnement. A présent, elle est présidente de la Commission pour l’industrie. En 2009, elle a contribué de manière décisive à la diminution des tarifs du roaming sur Internet. Selon une étude réalisée en avril dernier par le grope de réflection VoteWatch, Mme Vălean était, lors de la dernière mandature, le quatrième plus influent eurodéputé.


    Lors de la nomination de Mme Valean aux fonctions de commissaire européen, le premier ministre libéral, Ludovic Orban, a déclaré qu’il avait consulté le président du pays Klaus Iohannis à ce sujet. Cette précision était devenue obligatoire après que la porte parole de l’actuelle Commission européenne, Mina Andreeva, eut affirmé que des doutes sérieux planaient sur la légitimité de la proposition avancée par l’ancien Exécutif social-démocrate, vu que l’ex première ministre Viorica Dăncilă ne s’était pas mise d’accord là-dessus avec le chef de l’Etat. En effet, la proposition du président avait été l’ex ministre délégué aux Affaires européennes, Victor Negrescu. Antérieurement, deux autres propositions des sociaux-démocrates avaient échoué. Il s’agit des anciens ministres Rovana Plumb, rejetée par la commission juridique pour des raisons d’intégrité et de Dan Nica. En ce qui concerne ce dernier, les procédures n’avaient même pas démarrées, parce que, le 10 octobre, le gouvernement qui l’avait proposé a été destitué par motion de censure. Adina Vălean sera le quatrième commissaire européen de Roumanie, après Leonard Orban, chargé du Multilinguisme, Dacian Cioloş de l’Agriculture et Corina Creţu, responsable des Politiques régionales. (Trad.Mariana Tudose)