Radio România Internațional

Tag: Oltenia

  • Târgu Jiu, la 10 ani după conferirea trofeului „Mărul de Aur”

    Târgu Jiu, la 10 ani după conferirea trofeului „Mărul de Aur”

    Târgu Jiu, municipiul de reşedinţă al judeţului Gorj, a marcat, în urmă cu câteva zile, 10 ani de când a primit, din partea Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism, FIJET, prestigiosul trofeu „Mărul de Aur”. Această distincţie este acordată începând din anul 1970 unei organizaţii, unui oraş sau unei personalităţi, în semn de recunoaştere a demersurilor pentru promovarea și dezvoltarea turismului.

    Târgu Jiu a primit trofeul „Mărul de Aur” în anul 2014. Juriul FIJET a considerat că Târgu Jiu reprezintă o destinaţie unicat datorită operelor în aer liber ale celebrului sculptor Constantin Brâncuşi, opere care constituie o mare atracţie turistică. Stabilit la Paris, în anul 1909, Constantin Brâncuşi era deja o celebritate atunci când, în 1937, a revenit în ţara natală pentru a realiza operele admirate în prezent de vizitatorii oraşului Târgu Jiu. La solicitarea “Ligii Naţionale a Femeilor din Gorj”, Constantin Brâncuşi a realizat, în interval de un an, mai multe lucrări monumentale, amplasate pe un drum, numit astăzi “Calea Eroilor”.

    Pe acest drum, denumit şi “Axa Brâncuşi”, se afla podul unde, la 14 octombrie 1916, au fost lupte grele, populaţia oraşului reuşind să oprească trupele germane care încercau să avanseze spre sud. În Grădina publică, în apropierea râului Jiu, se află Masa Tăcerii – înconjurată de douăsprezece scaune rotunde din piatră, în formă de clepsidră. În continuare, pe alee, pot fi observate, de o parte şi de alta, 30 de scaune pătrate din piatră, tot în formă de clepsidră.

    La intrarea în Grădina publică este „Poarta Sărutului”, o operă realizată din piatră poroasă, cu o înălţime de peste 5 metri. Pe cele două coloane poate fi văzut simbolul sărutului, două jumătăţi ale unui cerc, un simbol caracteristic sculptorului Constantin Brâncuşi. La celălalt capăt al „Axei Brâncuşi”, la o distanţă de circa 1,2 km, se află “Coloana Infinitului”. Are o înălţime de 29 de metri şi este alcătuită din module din bronz, în formă de clepsidră, fixate pe un ax metalic.. Amplasată într-un parc, în jurul căruia sunt clădiri nu foarte înalte, opera brâncuşiană poate fi văzută de la mare distanţă.

    La festivitatea organizată la „Masa Tăcerii”, în Grădina publică din Târgu Jiu, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la conferirea trofeului „Mărul de Aur” au participat şi membrii Comitetului Executiv al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism, care au avut ocazia de a vedea şi alte atracţii din judeţul Gorj. După festivitate, preşedintele FIJET, Tijani Haddad, s-a referit la România ca destinaţie turistică şi la modul în care oraşul Târgu Jiu pune în valoare operele lui Brâncuşi

    „Noi credem că România este acum o destinație foarte bună nu doar pentru turiștii din Europa, ci și din multe alte țări pentru că are munți, are râuri, are această ospitalitate a populației. Sper ca acest eveniment să fie benefic pentru România și sper să avem și alte ocazii pentru a promova această țară pe scena internațională a turismului. Am fost aici în mod special pentru a celebra conferirea Mărului de Aur dăruit orașului Târgu Jiu, de acum 10 ani. Locuitorii au sărbătorit acest moment, noi am venit cu această ocazie, şi a fost o participare impresionantă, cu multe grupuri folclorice, multe alcătuite din copii. A fost o ceremonie fantastică, cu participarea multor oameni din oraș. Am fost impresionați de organizarea ceremoniei. Sper că în viitor federaţia noastră va face tot posibilul pentru a promova ceea ce am văzut cu ocazia acestei vizite, destinaţia şi produsul turistic România.”

    Datorită promovării din ultimii ani, oraşul Târgu Jiu şi judeţul Gorj au crescut ca vizibilitate internă şi internaţională. În 2023, peste 150 de mii de turişti au venit „Acasă la Brâncuşi”, un număr aproape dublu faţă de cel înregistrat în 2020. „Acasă la Brâncuşi” este şi numele asociaţiei care se ocupă de promovarea turistică a oraşului Târgu Jiu şi a judeţului Gorj.

  • Mâncăruri la ţest

    Mâncăruri la ţest

    Ţestul este un vas cu formă rotundă, ca o pălărie, folosit la coacerea pâinii şi la pregătirea unor mâncăruri, fie în gospodărie, fie la câmp, în aer liber. Acest vas este utilizat în partea de sud a României, în special în regiunea Olteniei. Cuvântul ţest are origine latină – testum – care înseamnă carapace de broască şi care sugerează forma acestuia din lut. De peste două mii de ani, din vremea dacilor, turtele din mei, secară şi grâu erau coapte în interiorul acestui vas aşezat cu gura în jos pe vatra încinsă.

    Acest veritabil cuptor mobil este făcut, conform tradiţiei, de sărbătoarea Ropotinului, în a treia marţi după Paşte sau, conform unor alte tradiţii locale, în primele trei zile de marţi, joi şi sâmbătă de după Paşte. Confecţionarea ţestelor avea un caracter ritualic, având ca scop, între altele, alungarea grindinei care ar fi putut lovi culturile agricole. Ţestul este modelat din lut galben, amestecat cu balegă de cal şi cu paie care aveau rol de armătură şi apoi, înainte de a fi utilizat, trebuie ars ca orice obiect de lut de uz gospodăresc. Este prevăzut fie cu o toartă pentru a fi prins cu un lanţ atunci când se află deasupra vetrei, fie cu orificii prin care este trecută o vergea metalică având acelaşi rol, de a ridica sau coborî ţestul pe vatra încinsă. În comparaţie cu cuptorul care are dimensiuni mari, ţestul are avantajul că se încinge mult mai repede, la ardere fiind folosite nu doar lemne, ci şi surcele sau resturi vegetale.

    Înainte de a pune pâinea la copt, se face focul, iar jarul este adunat sub ţest. Aluatul dopsit este modelat ca o turtă şi întins pe frunze de viţă-de-vie sau de varză. Partea superioară a aluatului poate fi stropită cu zeama de la o roşie sau unsă cu un ou, Aluatul se pune pe vatra încinsă, de pe care trebuie îndepărtat jarul, fiind acoperit cu ţestul, de asemenea încins. Jarul se pune de jur împrejurul ţestului, iar după un sfert de oră pâinea este deja coaptă.

    În mod asemănător, sub ţest pot fi pregătite şi mâncăruri. În partea de sud a Olteniei, aproape de Dunăre, se pregăteşte, tot la ţest, plachie de somn cu pătură de aluat. Somnul, tăiat rondele, se rumeneşte uşor în ulei, după care este pus într-un vas ceramic, care să încapă sub ţest. În acelaşi ulei în care am rumenit peştele, călim uşor un kg de ceapă, tăiată solzişori, adăugăm câteva roşii, tăiate cubuleţe şi, specific local, câţiva ardei roşii asemănători cu capia şi numiţi raci, tăiaţi şuviţe. După ce legumele s-au înmuiat, mai putem adăuga o cană de orez, apoi punem piper măcinat şi sare după gust. Turnăm acest amestec de legume peste rondelele de peşte şi punem vasul pe vatra încinsă, sub ţest. După 20 de minute, luăm vasul de sub ţest, presărăm frunze de pătrunjel tocate mărunt şi întindem, ca un fel de capac, un strat de aluat dospit. Punem vasul din nou pe vatră, sub ţest, pentru câteva minute, după care plachia de somn poate fi servită.