Radio România Internațional

Tag: OMS

  • UE își va continua acțiunile umanitare și pentru protecția mediului

    UE își va continua acțiunile umanitare și pentru protecția mediului

    În prima sa zi din timpul celui de-al doilea mandat, președintele american Donald Trump a semnat o serie de ordine executive care retrag Statele Unite ale Americii din Acordul de la Paris privind schimbările climatice și din Organizația Mondială a Sănătății. Replica președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a venit prompt.

    Acordul climatic de la Paris rămâne cea mai bună speranță a întregii omeniri. Astfel, Comisia Europeană a prezentat recent Pactul pentru o industrie curată. Acesta va accelera decarbonizarea, asigurând totodată viitorul industriei prelucrătoare în Europa.

    Actul legislativ privind accelerarea decarbonizării industriale va spori cererea de produse curate fabricate în UE, prin introducerea în cadrul achizițiilor publice și private a unor criterii referitoare la durabilitate, reziliență și marca „fabricat în Europa”.

    De asemenea, Uniunea Europeană sprijină Organizația Mondială a Sănătății, autoritatea de referință în materie de sănătate globală din cadrul sistemului Națiunilor Unite. Începând din 2020, Uniunea Europeană colaborează cu statele care fac parte din Organizația Mondială a Sănătății și cu partenerii internaționali la elaborarea unui instrument care vizează îmbunătățirea prevenirii, a pregătirii și a răspunsului la eventuale pandemii viitoare la nivel mondial.

    Planul de acțiune privind obezitatea infantilă, etichetarea alimentelor, promovarea consumului de fructe și legume, planificarea urbană și transportul activ, strategia „De la fermă la consumator” sau Planul european de luptă împotriva cancerului sunt doar câteva dintre inițiativele coordonate în toate statele Uniunii Europene.

    Comisarul european pentru pregătire, gestionarea situațiilor de criză și egalitate, Hadja Lahbib, a confirmat angajamentele la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește protecția mediului și a sănătății globale.

    „Vom continua să fim lideri în ceea ce privește clima și securitatea globală a sănătății pentru toți. În calitate de comisar responsabil cu ajutorul umanitar, vă pot asigura că Uniunea Europeană își va continua acțiunea umanitară puternică din două motive simple și importante. Ne reprezintă și este și în interesul nostru. Sperăm că Statele Unite ale Americii, tot în propriile lor interese, își vor revizui decizia de a se retrage din Acordul de la Paris privind clima și Organizația Mondială a Sănătății, iar noi vom pleda pentru acest lucru. Ne ocupăm deja de asta.

    În ceea ce privește suspendarea ajutorului extern al Statelor Unite ale Americii, nu vom specula cu privire la decizia finală și vom analiza întregul impact potențial odată ce vor fi cunoscute concluziile revizuirii.

    Încă o dată, într-un moment de criză globală și de incertitudini, trebuie să consolidăm sistemul multilateral și să promovăm cooperarea și solidaritatea între acțiuni și națiuni, pentru a construi o lume mai sănătoasă, mai sigură și mai echitabilă pentru toți.”

  • Comisia autorizează vaccinul mPox la adolescenți

    Comisia autorizează vaccinul mPox la adolescenți

    Imvanex este singurul vaccin împotriva Mpox autorizat în prezent în Uniunea Europeană, alături de un tratament antiviral. Extinderea autorizării a venit în urma unei recomandări din partea Agenției Europene pentru Medicamente, care a constatat că vaccinul este eficient și sigur pentru adolescenţii cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani.

    Acest ser a fost autorizat pentru prima dată în Uniune în 2013 pentru a proteja adulții împotriva variolei, iar în 2022 autorizarea a fost extinsă pentru a proteja împotriva Mpox. Având în vedere importanța vaccinului, în special pentru Africa, Agenţia Europerană pentru Medicamente a acordat o mare prioritate evaluării extinderii autorizării folosirii pentru adolescenți, iar Comisia a aprobat serul printr-un proces decizional accelerat. EMA colaborează cu autoritățile de reglementare africane pentru a avansa autorizațiile vaccinului în regiunea africană, pentru a preveni răspândirea epidemiei în această zonă.

    Mpox a fost declarată, în luna august, o urgență de sănătate publică de către OMS, copiii și adolescenții fiind deosebit de vulnerabili la această boală.

    Vaccinul a fost dezvoltat de compania daneză de biotehnologie Bavarian Nordic, care a obținut autorizarea extinderii utilizării vaccinului său antivariolic și împotriva virusului mpox. OMS a precalificat acest ser, săptămâna trecută, în condițiile în care virusul s-a extins din Republica Democrată Congo către țările vecine.

    Vaccinul este aprobat pentru persoanele cu vârsta de peste 18 ani sub forma unei injecții în două doze, însă OMS a declarat, de asemenea, că acesta poate fi utilizat pentru sugari și copii, precum și pentru gravide și persoane imunocompromise, în cazul în care beneficiile depășesc riscurile potențiale. Această precalificare acordată de OMS oferă agențiilor specializate ONU, cum sunt Alianța pentru vaccinuri și UNICEF posibilitatea de a accelera comenzile.

  • Obezitatea, o realitate dură

    Obezitatea, o realitate dură

    Consecință a stilului de viață, obezitatea nu este doar o problemă de aspect fizic, este în același timp, sau în primul rând, o problemă de sănătate asociată frecvent cu diverse complicații precum diabetul de tip doi, bolile cardiovasculare, accidentul vascular cerebral și unele tipuri de cancer. Regimul alimentar, sportul și un somn de calitate se numără între soluțiile de contracarare indicate de specialiști. Despre acestea a vorbit la Radio România și lector universitar doctor Lygia Alexandrescu, specialist în nutriție, care mizează pe echilibru:

     

    “Prima școală este mama când vine vorba de alimentație și acel bun simț. Nu trebuie să avem știința nutriției, nu trebuie să avem știința biochimiei alimentului. Trebuie să știm că avem de consumat energie si trebuie să-i dăm corpului combustibil, benzină de bună calitate. Și asta se poate face cu alimente foarte apropiate de natură, cât mai puțin procesate. Cumpăratul gata gătit evident că va conduce la creștere în greutate, pentru că are și multă sare, e și prăjit în cine știe ce, știm foarte bine că tot ceea ce e gata cumpărat nu are calitatea inițială a alimentului. Totul se întoarce la educație. Așa cum spun chinezii: dacă vrei să ai o generație sănătoasă educă 30-40 de ani populația și apoi vei avea o generație sănătoasă.”

     

    Datele prezentate de OMS relevă o realitate dură – obezitatea este o problemă de sănătate publică la nivel mondial. Iar România nu face excepție – peste 60% dintre români se luptă cu kilogramele în plus. Ce putem face pentru a ameliora situația? Din nou, Lygia Alexandrescu:

     

    “Noi avem nevoie de hrănire. Termenul de dietă a apărut în Grecia antică, atunci când se definea stilul de viață numit daiata ca un ansamblu de noțiuni care implicau somnul, deci odihna, hidratarea, hrana, mișcarea, starea de bine. Toate acestea formează dieta. Noi când spunem în momentul acesta dietă ne referim la mâncare și nu la ce mâncăm, ci la ce nu mâncăm. Când vorbim deaspre dietă vorbim despre restricție, lucru care este total fals.

    Dacă vorbim despre hrană trebuie să vorbim despre ce ne trebuie nouă, ce ne ține nouă celula sănătoasă și atunci într-adevăr personalizarea este foarte importantă. Sunt o grămadă de criterii pe care le luăm în calcul atunci când vine vorba de întocmirea unui plan alimentar: vârsta persoanei, sex, tip de efort pe care-l face, stare emoțională, genetică, analize de moment actualizate. Discuția cu medicul curant, discuția cu nutriționistul, discuția cu antrenorul de sport, toate acestea conduc la formarea unui program alimentar personalizat.”

     

    Viața de zi cu zi a persoanelor cu exces ponderal nu este în niciun caz una de calitate, în cazul multora survenind, de exemplu, scăderea stimei de sine, uneori chiar de la vârste fragede, urmată de depresie. Sau bolile amintite anterior, între care se numără și cea vasculară, pentru care specialistul în nutriție Lygia Alexandrescu a făcut mai multe recomandări, valabile, de altfel, pentru oricine vrea să adopte un stil de viață sănătos:

     

    “Atunci când vine vorba de accidentul vascular dieta mediteraneeană este cea mai potrivită, adică o dietă în care să se consume pește de cel puțin 3-4 ori pe săptămână, gătit dietetic – la cuptor sau fiert sau copt în hârtie de copt, nu în folie de aluminiu. Alături, în primul rând legume de culoare cât mai închisă în așa fel încât să avem mulți antioxidanți și un carbohidrat de calitate. Cât mai puțin sodiu, între mese gustări de fructe cu indice glicemic mic și aici mă refer la afine, la mărul nostru românesc sau dacă a trecut ora 16 – și nu mai mâncăm fructe – 4-5 nuci, care ne protejează inima și creierul de boala vasculară.

    Pâinea de bună calitate, adică fibrele să fie prezente, măcar 60 de grame la o masă dacă vorbim de un adult, dimineață, la prânz. Cartoful copt la fel este recomandat, să încercăm să-l răcim un pic înainte să-l mâncăm în așa fel încât amidonul să nu se depună la fel de ușor ca atunci când mâncăm cartoful fierbinte. Și multă, multă salată. Tot ce este crud ajută organismul să elimine acel LDL colesterol, cel nociv, care oxidează și care dă riscul de aterom, de prezența ateromului la nivel vascular.

    O bună hidratare este iarăși foarte importantă, băută apa la temperatura camerei și la 10-15 minute după ce mâncăm. Ciorbele de sezon sunt și ele foarte recomandate, cu un pic de proteină, adică dregem cu ou și acrim cu borș ca să avem aliment probiotic și care nici nu are sare. Și foarte important atunci când am avut boală vasculară, starea de bine – să învățăm să zâmbim, să învățăm să mulțumim pentru ce avem. Din punct de vedere al mișcării, mersul pe jos.”

     

    Datele statistice privind obezitatea prezentate de OMS relevă că peste 4 miliarde de oameni din întreaga lume ar putea suferi de supraponderalitate sau obezitate în 2035, iar obezitatea infantilă va crește cu peste 100%, ceea ce ar însemna că aproape 400 de milioane de copii ar putea trăi cu obezitate peste 11 ani. În ceea ce privește obezitatea adulților, aceasta se estimează că va spori cu peste 60% – prevalența în rândul bărbaților va înregistra o creștere de 73%, de la 14% la 23%, iar în rândul femeilor de 50%, de la 18% la 27%.

  • Carnea cultivată, o soluție?

    Carnea cultivată, o soluție?

    Ideea producerii de carne în laborator nu este una nouă, a apărut în urmă cu mai bine de două decenii, pornind de la o misiune practică – NASA a finanţat un studiu la acel moment în ideea de a găsi soluţii pentru a asigura hrana astronauţilor. Rezultatul? În anii 2001-2002, NASA experimentează producerea de carne cultivată, realizând prima mostră comestibilă de carne crescută în laborator: un file de pește realizat din celule de peștișor auriu.

     

    Contestată de mulți, astăzi, după ani de cercetări și testări, carnea cultivată a devenit un produs viabil, care își face încet intrarea în consumul comercial. Primul burger artificial de vită a apărut în 2013, fiind creat de o echipă de cercetători de la Universitatea Maastricht din Olanda. Preparat și degustat la Londra, burgerul cântărea 142 de grame, iar procesul de creare a costat 250 de mii de euro! SUA și Singapore sunt printre primele țări care au permis vânzarea de carne cultivată, iar primul restaurant ce comercializează astfel de carne s-a deschis în 2020 în Israel, la Tel Aviv.

     

    Țări europene precum Germania, Spania și Olanda investesc, deja, semnificativ în cercetare și dezvoltare, pregătind momentul în care carnea cultivată va ajunge la consumatori. La nivel global, în ultimii zece ani au apărut peste 150 de companii, care au investit în total circa 2,8 miliarde de dolari în cercetare și testare. La rândul său, UE a investit 25 de milioane de euro în finanțare pentru cercetarea proteinelor durabile, inclusiv a acestui tip de carne.

     

    Invitat la Radio România, profesorul Petru Alexe de la Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați (est) a vorbit despre ceea ce în urmă cu zece ani era doar o curiozitate prezentată ca soluție futuristă pentru a acoperi necesarul de hrană pentru populația tot mai mare a planetei. Este carnea cultivată o soluție? Și ce este, de fapt, carnea cultivată? Sau artificială, cum a fost numită la început.

    Profesorul Petru Alexe: “Iniţial a apărut pe piaţă ideea de carne artificială, după aceea s-a făcut corecţia necesară pentru că ea este o carne care înseamnă o multiplicare în afara organismului animal a celulelor musculare. Adică, altfel spus, se recoltează de la animale anumite celule stem care sunt translatate într-un bioreactor în care se multiplică şi din care se obţine această carne de cultură.

    Datorită faptului că se pleacă de la sursă vie, sursă animală, nu ne permitem să-i zicem carne artificială, ea nu este produsă integral de om, ci pe baza unor celule existente în animal. Este numai ţesut muscular şi eventual s-au făcut progrese şi în partea de dozare de ţesut gras. Nu se reconstituie animalul, nu avem o asemenea dezvoltare a ştiinţei, ci se multiplică doar celulele musculare astfel încât se obține această masă cultivată de ţesut muscular, care poate să fie consumată fără nicio problemă, după cum demonstrează autorizările pe care le-a obţinut această carne.”

    În bioreactor, celulele stem sunt scufundate într-un lichid care conține săruri, vitamine, zaharuri și proteine, precum și factori de creștere. Mediul bogat în oxigen, controlat de temperatură, permite celulelor să se înmulțească în ritm alert. Celulele stem se diferențiază apoi în fibre musculare, care se unesc, iar carnea poate fi pregătită pentru procesare sau gătit în termen de câteva săptămâni.

     

    Din nou, profesorul Petru Alexe: „Carnea poate fi de orice tip, poate fi şi de peşte, şi de pui, şi de porc, şi de vită. E o problemă doar de multiplicare. Fără îndoială că partea de gust a cărnii este dată, în general, în directă corelaţie cu alimentaţia. Aici este vorba de influenţa nutrienţilor pe care îî băgăm în acest bioreactor.

    Pentru că, dacă facem o analogie, până la urmă şi animalul este tot un bioreactor, doar că aprovizionarea lui cu nutrienţi şi-o face singur sau îl mai ajutăm noi din când în când. Chestiunea este că tot ceea ce aducem în acel bioreactor vom regăsi în partea de carne.

    Pentru moment, nu avem o consistenţă complexă, nici sortimentele nu sunt foarte variate, dar cu siguranţă, ca în orice cercetare, lucrurile vor merge mai departe.”

     

    Omenirea a consumat, anul trecut, 364 de milioane de tone de carne, iar potrivit celor mai recente proiecții, cererea de carne la nivel mondial va crește cu cel puțin 50% până în 2050! În contextul agriculturii tradiționale, aceasta va pune o presiune uriașă, iar carnea cultivată poate deveni o alternativă ecologică, spun susținătorii acesteia – ar putea avea un impact semnificativ mai mic asupra mediului decât cea produsă în mod convențional, necesitând cu 90% mai puțin teren, producând cu 94% mai puțină poluare a aerului și putând reduce gazele cu efect de seră cu 92%.

    În plus, adaugă aceștia, spre deosebire de carnea provenită din regimul intensiv de creștere a animalelor, carnea cultivată nu necesită antibiotice pentru controlul bolilor provocate de bacterii ca Salmonella sau E. coli. Astfel, s-ar reduce fenomenul alarmant al transferului de antibiotice în corpul uman prin consumul de carne și al dezvoltării rezistenței la antibiotice, considerat de OMS o amenințare globală la adresa sănătății publice.

     

    De partea cealaltă, sub motivația protejării tradițiilor culinare, Italia este singura țară din lume care, în noiembrie 2023, a interzis producția și comercializarea cărnii cultivate. Legea a fost criticată de comunitatea științifică și de organizațiile de protecția mediului ca fiind în contradicție cu trendurile și deschiderea la nivel global față de această oportunitate.

     

    În cazul în care UE ar aproba vânzarea de produse din carne cultivată, Italia (precum și România, dacă interdicția aprobată, deja, de Senat va trece și de Camera Deputaților) nu ar putea opri importurile din alte state membre UE.