Proiectul
de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării
terorismului, adoptat, luni, pe articole,de deputaţii români, transpune în
legislaţia internă directive europene în domeniu. În esenţă, proiectul prevede
interzicerea emiterii de acţiuni la purtător precum şi obligaţia ca asociaţiile
şi fundaţiile să raporteze instituţiilor statului toţi beneficiarii sumelor.
Conform unui amendament, organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale,
membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale, sunt exceptate de la aceste
prevederi şi nu vor fi entităţi raportoare. Amendamentul este privit ca o
concesie făcută de majoritatea de stânga PSD – ALDE singurei formaţiuni cu care
colaborează în legislativ, UDMR, reprezenta politică a celei mai numeroase
minorităţi etnice, cea maghiară.
Potrivit textelor adoptate, la data intrării
în vigoare a prezentei legi se interzice emiterea de noi acţiuni la purtător şi
efectuarea de operaţiuni cu acţiunile la purtător existente, sub sancţiunea
nulităţii absolute. Acţiunile la purtător nedepuse la sediul societăţii
emitente se anulează de drept la data expirării termenului prevăzut, cu
consecinţa reducerii corespunzătoare a capitalului social. Neîndeplinirea, până
la expirarea termenului, a obligaţiei de conversie de către societăţile pe
acţiuni atrage dizolvarea acestora. La cererea oricărei persoane interesate,
precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul sau, după
caz, tribunalul specializat va putea pronunţa dizolvarea societăţii, mai prevede
textul adoptat.
Principalul partid de opoziţie, PNL, a anunţat că nu susţine
proiectul. Potrivit deputatului liberal Ioan Cupşa, textul propus afectează
societatea civilă, asociaţiile şi fundaţiile care prestează servicii sociale. Asociaţiile
– spune Cupşa – trebuie să identifice, să raporteze fiecare tranzacţie pe care
o vor face prestând un serviciu social vreunui beneficiar social, astfel că organizaţiile
şi fundaţiile sunt oprite în a da un randament maxim de o birocraţie excesivă. Şi
USR a criticat proiectul de lege. Deputatul Stelian Ion a afirmat că este o
lege periculoasă, pentru că introduce un instrument de constrângere a
asociaţiilor şi fundaţiilor. Dacă ele nu vor face pe placul puterii, aceasta va
aplica amenzi care le pot desfiinţa, a avertizat Stelian Ion. Nici măcar UDMR
nu e mulţumită de proiect, în pofida adoptării amendamentului favorabil
minorităţilor. Deputatul UDMR Marton Arpad a declarat că a fost decisă o
modificare ce rezolvă problema a 19 ONG-uiri, dar a rămas nerezolvată problema
câtorva zeci de mii. În apărarea proiectului, deputatul PSD Nicuşor Halici,
preşedintele Comisiei juridice, a precizat că există două directive europene care
trebuiau transpuse în legislaţia internă, iar termenul a fost, deja, depăşit. Votul
final asupra legii va fi dat miercuri.
În școlile din
România întâlnim tot mai frecvent un fenomen care promovează violența în
rândul elevilor, cunoscut și sub numele de bullying. Mii de copii sunt
hărțuiţi, intimidați și
agresați la școală pe proprii lor colegi, din cauza aspectului
fizic sau al statutului social. Datele Ministerului
Educaţiei, pentru anul şcolar 2014-2015, arată peste 18.780 de cazuri de
violenţă la nivel naţional. Zeci de mii de apeluri au fost înregistrate şi
de Asociaţia Telefonul Copilului prin care copiii
s-au plâns că sunt agresați la școală. 54% dintre copii n-au vorbit cu nimeni despre
abuzul la care au fost supuşi, 24% au împărtășit durerea cu prietenii sau
colegii şi doar 22% au vorbit cu părinţii.
În 2016, Organizaţia Salvaţi Copiii România a lansat
primul studiu naţional cu privire la fenomenul de bullying în şcolile
româneşti. Psihologul Marius Rusu: Doar 13% dintre copiii din
mediul şcolar
ştiu de acest fenomen al bullying-ului. Asta este un indicator care arată că foarte puţine activităţi de
prevenţie sau intervenţie se fac la nivelul şcolii. Datele mai arată că
31% dintre copii sunt excluşi din cadrul grupului de elevi, 29%
experimentează ameninţarea cu loviri, denigrări, cel puţin de două ori pe
săptămână, iar 39% dintre ei sunt răniţi, bruscaţi, impinşi, scuipaţi. Cred că
adevăratul fenomen se poate observa atunci când discutăm de copiii care sunt martori
la acest fenomen în cadrul şcolii. 73 de procente dintre copii spun că au fost
martori la un fenomen de bullying. De asemenea, nici în mediul online nu stăm
foarte bine. 69% dintre copii afirmă că au asistat, cel puţin o dată, la acest
fenomen pe WhatsApp, pe grupurile de colegi, în ultima săptămână. Deci discutăm
despre un fenomen care ia amploare din ce în ce mai mult şi asta se întâmplă,
în special, datorită faptului că nu sunt nişte programe de prevenţie la nivelul
şcolilor şi mai e un indicator al faptului că în societatea românească abuzul
este încă undeva la nişte cote extrem de ridicate.
Psihologii
sunt de părere că primul factor care conduce la un astfel de comportament este
legat de mediul familiar şi de ceea ce copiii văd acasă, la părinţi. Ca urmare
a acestui lucru, studiile arată că 6 din 10 copii cresc cu o formă de
violenţă fizică sau emoţională. Dacă ne referim la mediul școlar, specialiştii
spun că este nevoie de centre
de educație parentală și servici de suport pentru copil și familie în fiecare
județ, cabinetele şcolare de consiliere psihopedagogică fiind
insuficiente. Exista un singur consilier școlar psihologic la 800 de
elevi la scolile din ţară, în schimb, în
București există un singur consilier școlar la 1200 de elevi.
În ultimii ani, în România, s-au derulat mai
multe campanii, dezbateri şi programe pentru a combate aceste fenomen.
Recent, Organizaţia Salvaţi
Copiii a lansat programul pilot Şcoli fără bullying, care se va derula pe
parcursul acestui an, iar beneficiari vor fi peste 5000 de elevi din cele
20 de şcoli selectate. Marius Rusu, psiholog la Salvati Copiii: Noi
încercăm să facem în judeţul Dâmboviţa un proiect pilot prin care dorim să
avem această abordare, astfel încât să formăm echipe dintr-un profesor,
un consilier şcolar şi un elev şi să avem în vedere cele două
aspecte ale combaterii acestui fenomen. Pe de o parte, fenomenul de prevenţie în care
încercăm să dezvoltăm abilităţile socio-emoţionale ale copiilor. Să dezvoltăm
empatia, compasiunea copiilor. Apoi vrem să creştem nivelul de conştientizare
cu privire la riscurile bullying-ului, prin aceste programe de dezvoltare de abilităţi. De asemenea, dorim să elaborăm nişte
proceduri clare pentru gestionarea situaţiilor de bullying şi aici
intervine această formare a profesorilor şi a consilierilor şcolari care
vor şti clar, pas cu pas, ce au de făcut din momentul în care o situaţie
de bullying a fost raportată. Si ce e mai important în cadrul acestui proiect
pilot este că încercăm prin implicarea copiilor în această echipă să-i
avem parteneri în elaborarea de strategii şi soluţii pentru eliminarea comportamentelor de bullying.
Si Asociația Părinților Isteți a
derulat o campanie de prevenire a bullying-ului, anul trecut, în
colaborare cu Itsy Bitsy FM. O primă dezbatere a avut loc la Parlamentul României unde au participatpeste
40 de reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului, ONG-urilor, psihologi şi
experţi în gestionarea fenomenului de bullying. Nadia Tătaru,
co-fondator al Itsy Bitsy FM şi preşedinta Asociaţiei Părinţilor
Isteţi, iniţiator al campaniei naţionale de prevenire a bullying-ului: La mesele rotunde pe care le-am făcut cu toţi stakeholderii pe
tot parcursul anului trecut au participat şi nişte parlamentari. Doi dintre ei
au văzut cât de importantă este această problemă a bullying-ului şi au făcut
două iniţiative legislative pe care le-au depus, în luna mai, în Parlament.
Aceste iniţiative legislative vizează introducerea în Legea educaţiei şi în Codul
muncii a violenţei psihologice egal bullying, alături de celelalte forme de
violenţă, în special cea fizică pe care o cunoaştem. Aceste proiecte
legislative îşi urmează drumul în Parlament, cel mai avansat este proiectul
modificării Legii educaţiei, care deja a trecut de toate comisiile şi care, în
această toamnă, cu siguranţă va ajunge în Camera Deputatilor la votul în plen,
în Senat şi vom avea o lege nouă a educaţiei modificată. Penalizări pe bullying
vom avea, dar scopul nu este să avem penalizări. Scopul nostru este ca oamenii
să conştientizeze că violenţa psihologică este foarte periculoasă şi să nu mai
facă acest lucru. Pentru asta avem nevoie de campanii foarte puternice de
prevenţie şi de campanii de instruire a cadrelor didactice, să identifice
bullying-ul şi să intrervină în mod sănătos.
La nivel european, România se situează pe locul 3 la acest
tip de comportament, în clasamentul
celor 42 de ţări în care a fost investigat fenomenul, potrivit
Organizației Mondiale a Sănătăţii.
