Tag: online

  • Biroul 2.0. Cum s-au schimbat condițiile de muncă în era post-pandemică

    Biroul 2.0. Cum s-au schimbat condițiile de muncă în era post-pandemică

    Sunt rezultatele unui sondaj publicat de curând de către un dezvoltator imobiliar din România. Anul 2024 a continuat tendința de reîntoarcere la birouri, devenită evidentă încă de anul trecut. Potrivit rezultatelor acestui sondaj realizat la nivel naţional, pe 1.168 de respondenţi, angajații spun că s-ar adapta foarte repede la acest tip de lucru. Respondenţii apreciază că revenirea fizică la lucru permite separarea mai bună dintre viața personală și cea profesională (45%). Pentru 53% dintre intervievați, interacțiunea cu colegii este un motiv foarte important pentru revenirea fizică la lucru. Mai mult de atât, dacă angajatorul ar impune lucrul la birou, mai puţin de 18% dintre angajaţi ar începe să-şi caute alt job remote sau hibrid sau ar alege să-şi dea demisia de la locul de muncă actual.

    Am stat de vorbă pe această temă cu Andra Pintican, fondator de şcoală HR. Militantă activă a igienei mintale a angajatului la locul de muncă, Andra Pintican nu crede în rețete exclusive:

    “Personal nu cred în rețete universale. Ce se potrivește unei organizatii s-ar putea să facă rău alteia. În ceea ce privește subiectul întoarcerii la birou, cred că e unul destul de sensibil, încă, pentur mulţi dintre noi. Mai mult de atât, aud perspective diferite în piață, în funcţie de bula cu care interacţionez. Am vorbit şi cu oamenii din organizații unde chiar angajatii au propus reîntoarcerea la birou, dar şi organizaţii unde, după ce s-a impus întoarcerea la birou, s-au înregistrat demisii şi a scăzut foarte tare moralul echipei. Aş muta, cred, conversatia de la “angajaţii preferă remote sau on site” la “care sunt nevoile reale ale echipelor noastre?“ Când ne propunem să investigăm concret ce nevoi au angajatii, şi, atenţie, uneori s-ar puta ca angajaţii noştri să fie atât de neconectaţi la nevoile lor din cauza vieţii dinamice pe care o au, încât nici nu vorşti să-şi spună ce nevoi au. În consedinţă, poate este nevoie să facem o analiză d enevoi nepercepute prima dată».

    Sunt specialiști care spun că tendința revenirii la lucru este în creștere și pentru că birourile arată mai bine, iar condițiile de lucru s-au schimbat în bine. Dar aceste schimbări nu sunt uniforme. Antrenamentul de lockdown de acum 4 ani se poate să ne fi pus pe «repede-înainte» viteza cu care ne adaptăm. Andra Pintican:

    «Dacă de mâine ar fi un nou lockdown, cât de repede crezi că s-ar reveni la joburile remote? Probabil destul de repede, dat fiind că avem deja experienţă din situaţia cu COVID şi chiar, dintre multe ţări europene, noi am fost una dintre ţările care s-au mobilizat cel mai repede, conform declaraţiilor din multe corporaţii. Iar faptul că avem o infrastructură foarte bună de Internet ne-a permis să devenim foarte eficienţi şi de acasă, şi cel mai probabil într-o situaţie smiliară am lua-o de la capăt şi ne-am descurca poate mai bine ca data trecută».

    Schimbările în mediul de lucru post-pandemic nu sunt uniforme, în contextul în care aproape 60% dintre respondenţii la studiul menţionat susţin că biroul lor a rămas neschimbat în ultimii 4 ani, peste 11% spun că spaţiul este mai mic acum, iar aproape 8% se plâng că au la dispoziţie mai puţine facilităţi decât înainte de pandemie, precizează sursa citată. În plus, peste 71% dintre participanţii la studiu susţin că firma la care lucrează nu şi-a relocat sediul în ultimii 4 ani şi doar 13% spun că lucrează acum într-un sediu nou, care este mai mare şi mai bine dotat. Aproape 27% spun că biroul actual nu este suficient de mare pentru nevoile echipei, iar peste 33% spun că are prea puţine dotări şi facilităţi.

    Mulți dintre noi, am asistat, în ultimii ani, la relocări ale firmelor la care lucrăm. Preferința angajatorilor pentru clădirile sustenabile, cu cheltuieli mici de întreținere și consum adaptabil a fost relevantă în ultima vreme. În ciuda farmecului lor, zonele istorice ale orașelor, preferate, altădată, de firme, au fost înlocuite cu zone mai puțin fericite din punct de vedere al locației, dar mai ofertante pe zona de condiții. Aceste noi huburi de birouri se întrec în arhitecturi și design-uri care mai de care mai inovative, însă, chiar de asta au nevoie angajații în primul rând?

    Andra Pintican: «Siguranţa, confortul şi resursele sunt 3 elemente esenţiale pentru desfăşurarea activităţii. Sunt. Totuşi, insuficiente în lumea de astăzi. Ne dorim angajaţi performanţi şi, mai presus de orice, ne dorim ca aceştia să inoveze, astfel încât să putem ţine pasul cu concurenţa acerbă din piaţă. Însă ar fi cazul să ne întrebăm dacă mediul în care oamenii ar trebui să nască inovaţia e setat în aşa fel încât să se creeze spaţiu, şi fizic, şi mental pentru asta.

    Dincolo de calitatea spaţiilor de birouri şi, evident, de toate facilităţile necesare petnru a avea siguranţă şi confort, aş vorbi şi de creativitate. Aşa cum fiecare om are o anumită stare la el acasă, data de spaţiul lui personal, şi la muncă suntem influenţaţi la fel. Designul nu ar trebuie să fie ceva despre opulenţă şi epatarea brandului de angajator, ci mai degrabă despre a crea o experienţă imersivă la locul de muncă, ce duce cu uşurinţă angajatul în starea de flow. Însă, în timp ce noi stăm aici şi vorbim despre flow în muncă prin design interior în spaţiile de birouri, ar fi cazu să recunaoştem că în România avem birouri în care iarna angajaţii nu au căldură, nu vorbim despre cafea.

    Deci putem începe prin siguranţă şi confort şi, după ce ne asigurăm că le avem pe acestea, putem să mergem mai departe şi să ne uităm la calitatea spaţiilor de lucru şi prin design”.

    Potrivit perspectivei lui Mihaly Csikszentmihalyi, psihologul care a popularizat conceptul de flow, starea de flow (flux) înseamnă să fim total implicați și să ne concentrăm la maximum asupra unei activități care ne aduce bucurie și care ne motivează.

    Probabil că entuziasmul revenirii fizice la muncă depinde și de vârsta angajaților și este evident că, cu cât ești mai tânăr, cu atât dorința de a ieși din casă este mai mare. În ce-i privește pe cei mai în vârstă, și aici lucrurile se împart. Mulți dintre ei preferă soluția hibridă, dar, în același timp, pentru alții, revenirea fizică la job nu sună chiar atât de rău. Îi ține în priză!

     

  • AEP – informaţii pentru votul românilor din străinătate la prezidenţiale şi parlamentare – 2024

    AEP – informaţii pentru votul românilor din străinătate la prezidenţiale şi parlamentare – 2024

    Până vineri, ora 10.00, 3.243 de români din străinătate s-au înregistrat la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), pentru a vota prin corespondenţă şi la secţii pentru alegerile prezidenţiale din acest an şi 3.320 – pentru cele parlamentare, potrivit unui comunicat AEP.

    1.205 dintre aceştia au depus cereri pentru a vota la secţie şi 2.038 prin corespondenţă la prezidenţiale şi 1.397 pentru a vota la secţie şi 1.923 prin corespondenţă la parlamentare.

    Alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării care doresc să voteze la alegerile prezidenţiale sau parlamentare din acest an prin corespondenţă sau la o secţie de votare din străinătate mai aproape de domiciliu sau reşedinţă se pot înregistra online aici.

    “Site-ul www.votstrainatate.ro cuprinde secţiunile: Alegerea Preşedintelui României şi Alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, în cadrul cărora există două categorii: Alegător în străinătate la o secţie de votare şi Alegător în străinătate prin corespondenţă”, informează AEP.

    Alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să îşi exercite dreptul de vot prin corespondenţă trebuie să se înregistreze ca alegători prin corespondenţă pentru fiecare tip de alegeri, termenul de înregistrare expirând cu 45 de zile înainte de data votării. Aceştia trebuie să completeze un formular online în care să menţioneze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă, adresa de e-mail, precum şi opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine.

    Alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să îşi exercite dreptul de vot la secţia de votare se pot înregistra în Registrul electoral ca alegător în străinătate pentru fiecare tip de alegere până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale. Este necesară completarea unui formular online, în care se va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de e-mail, localitatea şi statul unde alegătorul optează să voteze, la care se anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate.

    O secţie de votare poate fi înfiinţată la cererea a minimum 100 de cetăţeni din aceeaşi localitate sau dintr-un grup de localităţi.

    După înregistrarea pe portal, alegătorul va primi un e-mail de verificare care conţine un link valabil pentru 24 de ore, ce trebuie accesat pentru confirmarea cererii, în caz contrar nerealizându-se validarea înregistrării.

    Soluţionarea cererii pentru votul la secţia de votare se face de către AEP în termen de 10 zile lucrătoare de la confirmarea de către alegătorul din străinătate a e-mailului de verificare.

    Soluţionarea cererii pentru votul prin corespondenţă se face de către AEP în termen de 5 zile de la confirmarea de către alegător a e-mailului de verificare.

    Lista documentelor care atestă reşedinţa în străinătate este cuprinsă în Ordinul ministrului Afacerilor Externe nr. 373/2024 privind documentele care atestă reşedinţa în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot prin corespondenţă la alegerile pentru Preşedintele României sau la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor şi pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, mai precizează AEP.

    Mai multe informații aici.

  • Despre dezinformare în mediul online

    Despre dezinformare în mediul online

    Bazat pe șapte principii-cheie, planul dezvoltat de UNESCO pentru combaterea răspândirii galopante a dezinformării online și a discursului instigator la ură are ca scop protejarea integrității proceselor democratice și a peisajului informațional global. Planul este rezultatul unui proces de consultare fără precedent, care a încorporat peste 10 000 de contribuții din 134 de țări pe parcursul a 18 luni. “Este nevoie urgentă de reglementare, informațiile false și discursul de ură online, accelerate și amplificate de platformele de socializare, reprezintă ”riscuri majore pentru coeziunea socială, pace și stabilitate”, a declarat Audrey Azoulay, directorul general al UNESCO.

     

    Un sondaj comandat de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură și realizat de institutul de sondaje Ipsos în 16 țări în care au loc în acest an alegeri, inclusiv în Statele Unite, arată că 56% dintre utilizatorii de internet se bazează în primul rând pe rețelele de socializare pentru a afla știri, procent ce îl depășește pe cel privind televiziunea și site-urile media tradiționale. Această trecere la social media ca sursă dominantă de știri a stârnit îngrijorări din cauza nivelului mai scăzut de încredere în informațiile pe care le furnizează, în comparație cu mass-media tradiționale. Peste 85% dintre respondenți și-au exprimat îngrijorarea profundă cu privire la consecințele dezinformării online, iar 87% dintre aceștia consideră că aceasta a provocat deja daune peisajului politic din țara lor.

     

    Platformele de socializare au fost identificate ca fiind principalele terenuri de reproducere a informațiilor false în toate cele 16 țări analizate, 68% dintre respondenți indicându-le drept principalii vinovați. În contextul crizei geopolitice și de securitate actuale, dublată de alegerile din acest an, știrile false se răspândesc cu o viteză mai mare decât cele verificate, astfel încât oamenii sunt mult mai expuși dezinformării decât surselor credibile, a apreciat la Radio România și conferențiar universitar dr. Antonio Momoc, de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității București. Acesta a făcut o analiză a modului de comunicare în mediul online și a vorbit despre cum se adaptează mass-media noilor provocări.

    Rețelele sociale sunt cele mai mari pericole în răspândirea știrilor false, atenționează Antonio Momoc: “Sunt foarte multe studii pe diverse rețele sociale – Twitter, Facebook, Instagram, TikTok – care arată că se răspândesc mai mult știrile false și cu mai mare viteză decât știrile verificate. E un lucru matematic, statistic verificat. Mult mai mulți oameni au șansa să citească știri false decât pe cele verificate, mult mai mulți oameni întâlnesc teorii ale conspirației. Dacă ne uităm pe TikTok găsim o teorie a conspirației la fiecare secundă, găsim câte o poveste care explică tot felul de lucruri și inventează lucruri despre istorie, despre tradiție, despre actualitate, în fiecare moment.

    Nu mai vorbesc de deepfake ș.a.m.d. Ceea ce fac algoritmii este să livreze acele informații care ne captează atenția, care ne țin mai mult pe platformă și care generează astfel venituri – algoritmii își fac treaba, în momentul acela motoarele de căutare, inteligența artificială practic monetizează pentru Google, pentru Facebook. Ceea ce se răstălmăcește, ceea ce se răspândește, ceea ce se amplifică acolo, sunt în primul rând sentimentele noastre de frustrare și de ură, furia noastră și faptul că ne putem cumva răzbuna prin comentarii, prin reacții pe rețele sociale.”

     

    Or, spune profesorul, asta face ca toate aceste informații, aceste teorii, toate aceste știri false nu doar să ne țină captivi acolo, ci să ne întărească lucrurile în care credem și să ne determine să votăm împotriva unui întreg sistem”. Este clar că jurnalismul clasic este afectat de platformele digitale, dar presa publică, radioul și televiziunea trebuie să se adapteze rapid noilor tendințe și să fie prezente în mediul digital cu informație corectă și de calitate, adaugă Antonio Momoc:

    “Am făcut un studiu pe consumul de internet și consumul de televiziune înainte și după pandemie. Consumul de televiziune înainte, în timp și după pandemie a crescut. Noi plecam de la premisa că a crescut consumul de internet, dar de fapt consumul de internet nu mai avea unde să crească. Sigur că oamenii au consumat mult internet, în sensul că au făcut achiziții, era pandemie, stăteau blocați în casă, dar, din punct de vedere al consumului de informații, știrile le verificau tot din radio și din televiziune sau din presa scrisă, care era și online.

    Deci, din punctul ăsta de vedere, iată, televiziunea și radioul sunt în continuare medii de încredere. Sunt medii unde oamenii știu foarte bine că se manifestă jurnaliștii profesioniști și dacă vor știri de calitate se duc acolo. Sigur că există din ce în ce mai mult jurnaliști profesioniști și pe platforme alternative, dar radioul, televiziunea fiind convergente și operând în zona online își atrag publicurile și comunică și cu publicurile din zona online. Internetul este doar un alt mediu unde se poate manifesta jurnalismul de calitate”.

     

    Concluzia? Educația media care te învață de unde să-ți culegi informațiile și sursele știrilor, gândirea critică, dar și cultura generală sunt arme valoroase în lupta cu dezinformarea de pe platformele digitale. Iar în contextul expunerii tot mai mari la dezinformare în mediul online, presa tradițională poate fi un factor de echilibru.