Sunt rezultatele unui sondaj publicat de curând de către un dezvoltator imobiliar din România. Anul 2024 a continuat tendința de reîntoarcere la birouri, devenită evidentă încă de anul trecut. Potrivit rezultatelor acestui sondaj realizat la nivel naţional, pe 1.168 de respondenţi, angajații spun că s-ar adapta foarte repede la acest tip de lucru. Respondenţii apreciază că revenirea fizică la lucru permite separarea mai bună dintre viața personală și cea profesională (45%). Pentru 53% dintre intervievați, interacțiunea cu colegii este un motiv foarte important pentru revenirea fizică la lucru. Mai mult de atât, dacă angajatorul ar impune lucrul la birou, mai puţin de 18% dintre angajaţi ar începe să-şi caute alt job remote sau hibrid sau ar alege să-şi dea demisia de la locul de muncă actual.
Am stat de vorbă pe această temă cu Andra Pintican, fondator de şcoală HR. Militantă activă a igienei mintale a angajatului la locul de muncă, Andra Pintican nu crede în rețete exclusive:
“Personal nu cred în rețete universale. Ce se potrivește unei organizatii s-ar putea să facă rău alteia. În ceea ce privește subiectul întoarcerii la birou, cred că e unul destul de sensibil, încă, pentur mulţi dintre noi. Mai mult de atât, aud perspective diferite în piață, în funcţie de bula cu care interacţionez. Am vorbit şi cu oamenii din organizații unde chiar angajatii au propus reîntoarcerea la birou, dar şi organizaţii unde, după ce s-a impus întoarcerea la birou, s-au înregistrat demisii şi a scăzut foarte tare moralul echipei. Aş muta, cred, conversatia de la “angajaţii preferă remote sau on site” la “care sunt nevoile reale ale echipelor noastre?“ Când ne propunem să investigăm concret ce nevoi au angajatii, şi, atenţie, uneori s-ar puta ca angajaţii noştri să fie atât de neconectaţi la nevoile lor din cauza vieţii dinamice pe care o au, încât nici nu vorşti să-şi spună ce nevoi au. În consedinţă, poate este nevoie să facem o analiză d enevoi nepercepute prima dată».
Sunt specialiști care spun că tendința revenirii la lucru este în creștere și pentru că birourile arată mai bine, iar condițiile de lucru s-au schimbat în bine. Dar aceste schimbări nu sunt uniforme. Antrenamentul de lockdown de acum 4 ani se poate să ne fi pus pe «repede-înainte» viteza cu care ne adaptăm. Andra Pintican:
«Dacă de mâine ar fi un nou lockdown, cât de repede crezi că s-ar reveni la joburile remote? Probabil destul de repede, dat fiind că avem deja experienţă din situaţia cu COVID şi chiar, dintre multe ţări europene, noi am fost una dintre ţările care s-au mobilizat cel mai repede, conform declaraţiilor din multe corporaţii. Iar faptul că avem o infrastructură foarte bună de Internet ne-a permis să devenim foarte eficienţi şi de acasă, şi cel mai probabil într-o situaţie smiliară am lua-o de la capăt şi ne-am descurca poate mai bine ca data trecută».
Schimbările în mediul de lucru post-pandemic nu sunt uniforme, în contextul în care aproape 60% dintre respondenţii la studiul menţionat susţin că biroul lor a rămas neschimbat în ultimii 4 ani, peste 11% spun că spaţiul este mai mic acum, iar aproape 8% se plâng că au la dispoziţie mai puţine facilităţi decât înainte de pandemie, precizează sursa citată. În plus, peste 71% dintre participanţii la studiu susţin că firma la care lucrează nu şi-a relocat sediul în ultimii 4 ani şi doar 13% spun că lucrează acum într-un sediu nou, care este mai mare şi mai bine dotat. Aproape 27% spun că biroul actual nu este suficient de mare pentru nevoile echipei, iar peste 33% spun că are prea puţine dotări şi facilităţi.
Mulți dintre noi, am asistat, în ultimii ani, la relocări ale firmelor la care lucrăm. Preferința angajatorilor pentru clădirile sustenabile, cu cheltuieli mici de întreținere și consum adaptabil a fost relevantă în ultima vreme. În ciuda farmecului lor, zonele istorice ale orașelor, preferate, altădată, de firme, au fost înlocuite cu zone mai puțin fericite din punct de vedere al locației, dar mai ofertante pe zona de condiții. Aceste noi huburi de birouri se întrec în arhitecturi și design-uri care mai de care mai inovative, însă, chiar de asta au nevoie angajații în primul rând?
Andra Pintican: «Siguranţa, confortul şi resursele sunt 3 elemente esenţiale pentru desfăşurarea activităţii. Sunt. Totuşi, insuficiente în lumea de astăzi. Ne dorim angajaţi performanţi şi, mai presus de orice, ne dorim ca aceştia să inoveze, astfel încât să putem ţine pasul cu concurenţa acerbă din piaţă. Însă ar fi cazul să ne întrebăm dacă mediul în care oamenii ar trebui să nască inovaţia e setat în aşa fel încât să se creeze spaţiu, şi fizic, şi mental pentru asta.
Dincolo de calitatea spaţiilor de birouri şi, evident, de toate facilităţile necesare petnru a avea siguranţă şi confort, aş vorbi şi de creativitate. Aşa cum fiecare om are o anumită stare la el acasă, data de spaţiul lui personal, şi la muncă suntem influenţaţi la fel. Designul nu ar trebuie să fie ceva despre opulenţă şi epatarea brandului de angajator, ci mai degrabă despre a crea o experienţă imersivă la locul de muncă, ce duce cu uşurinţă angajatul în starea de flow. Însă, în timp ce noi stăm aici şi vorbim despre flow în muncă prin design interior în spaţiile de birouri, ar fi cazu să recunaoştem că în România avem birouri în care iarna angajaţii nu au căldură, nu vorbim despre cafea.
Deci putem începe prin siguranţă şi confort şi, după ce ne asigurăm că le avem pe acestea, putem să mergem mai departe şi să ne uităm la calitatea spaţiilor de lucru şi prin design”.
Potrivit perspectivei lui Mihaly Csikszentmihalyi, psihologul care a popularizat conceptul de flow, starea de flow (flux) înseamnă să fim total implicați și să ne concentrăm la maximum asupra unei activități care ne aduce bucurie și care ne motivează.
Probabil că entuziasmul revenirii fizice la muncă depinde și de vârsta angajaților și este evident că, cu cât ești mai tânăr, cu atât dorința de a ieși din casă este mai mare. În ce-i privește pe cei mai în vârstă, și aici lucrurile se împart. Mulți dintre ei preferă soluția hibridă, dar, în același timp, pentru alții, revenirea fizică la job nu sună chiar atât de rău. Îi ține în priză!
