Tag: Open-I Research

  • Schulwesen in Zeiten der Pandemie: Was Eltern über Online-Unterricht denken

    Schulwesen in Zeiten der Pandemie: Was Eltern über Online-Unterricht denken

    Der Unterricht wurde wegen des Corona-Virus unterbrochen. Deswegen mussten sich Schüler und Lehrer an die neue Situation anpassen, sodass PCs, Tablets oder Mobiltelefone das Klassenzimmer ersetzten und zu einem unerlässlichen Unterrichtsmittel wurden. Schüler, Studenten und ihre Eltern mussten mit dem neuen Kontext und die damit verbundenen Lehrmethoden klarkommen. Die Interaktion mit Klassenkameraden und Lehrern über einen Bildschirm hat die Schule in die eigene Wohnung gebracht. Dennoch fühlten sich viele Eltern die ganze Zeit über stark unter Druck gesetzt.



    Eine vom SuperTeach-Projekt organisierte Pressekonferenz stellte die Ergebnisse der jüngsten Umfrage in Bezug auf die Wahrnehmung des Online-Unterrichts durch die Eltern sowie auf die Herausforderungen, die der Notstand mit sich brachte vor. Felix Tătaru, Mitbegründer von SuperTeach, gibt Auskunft.



    Von den Informationen ausgehend, die wir von den Lehrern erhielten, begannen wir Webinare und Konferenzen zu organisieren und Themen sowie Gäste an ihre Anforderungen anzupassen. Aber jede Aktion, besonders im Unterrichtsbereich, braucht ein Feedback. Lehrerinnen und Lehrer brauchen Rückmeldungen von Eltern, Schülern bzw. Studenten. Deshalb haben wir zusammen mit Open-l Research und Adina Nica eine zweite Umfrage durchgeführt. Die Eltern beantworteten mehrere Fragen, anschlie‎ßend luden wir zwei Experten ein, welche die verschiedenen Perspektiven darlegten: die des Unterrichtessmanagements und die der Elternorganisationen — über Themen, die von den Eltern aufgeworfen wurden.“




    Im Rahmen dieser Umfrage analysierte Adina Nica, eine Beraterin und Forscherin bei Open-I Research, die psychologischen Auswirkungen des Online-Unterrichts und dessen Auswirkungen aus der Sicht der sozialen Interaktion:



    Ich möchte zunächst die positive Einstellung der Eltern gegenüber dem Online-Unterricht ansprechen. Der Druck auf die Eltern war in dieser Zeit gro‎ß, und wir erwarten, dass der Druck ebenso gro‎ß sein wird, wenn ihre Kinder wieder zur Schule gehen. Die Eltern waren sehr besorgt, als der Unterricht unterbrochen wurde, da die Kommunikation mit den Lehrern zu Beginn des Notstands stark verzögert war. Aus der Sicht der Kinder wurde mit dem Unterricht auch das soziale Leben unterbrochen.“




    Während der Zeit der häuslichen Isolation mussten sich die rumänischen Eltern an einen neuen täglichen Lebensrhythmus gewöhnen, während sie gleichzeitig versuchten, mit den neuen Herausforderungen an ihrem Arbeitsplatz fertig zu werden und ihre Kinder während des Online-Unterrichts zu unterstützen. Oftmals überlappten sich das Homeoffice der Eltern und der Online-Unterricht ihrer Kinder.



    Die Eltern waren von diesen Umstellungen sehr stark betroffen, weil sie nicht nur ihre Arbeit von zu Hause erledigten oder manche sogar ihren Arbeitsplatz verloren, sondern sich auch in einer neuen Situation befanden, mit ihren Kindern zu Hause und mit vielen Tätigkeiten, denen sie nachgehen mussten — häusliche Arbeiten sowie auf die Kinder aufpassen und ihnen bei den Hausaufgaben und beim Umgang mit den neuen Online-Plattformen helfen. Es war eine gro‎ße Umstellung für die Eltern, es lastete ein gro‎ßer Druck auf ihren Schultern.“




    Die SuperTeach-Umfrage untersuchte auch die psychologischen Auswirkungen des Notstandes auf die Eltern, da ihre Ängste oft mit einem Gefühl der sozialen Unsicherheit verbunden waren.



    Eltern hatten viele Ängste, wobei ihre grö‎ßte Angst mit der Gesundheit ihrer Kinder und ihrer eigenen Gesundheit oder mit der Gesundheit ihrer Eltern zusammenhing. Sie hatten auch Ängste in Bezug auf das Unterrichtssystem. Die Eltern waren sich nicht sicher, ob ihre Kinder den Lehrstoff nachholen können, insbesondere die der 8. und 12. Abgänger-Klassen und all diese Ängste kamen zu der finanziellen Unsicherheit hinzu.“




    Die Eltern waren verunsichert, sie fragten sich während des Notstandes, ob sie zu nachsichtig oder zu streng mit ihren Kindern seien. Adina Nica erklärt:



    Auf die Frage nach den grö‎ßten Schwierigkeiten in dieser Zeit gaben sie an erster Stelle das Gleichgewicht zwischen Autorität und Flexibilität zu halten an. Die Lehrer hatten sich in Luft aufgelöst. Sie wussten wohl selbst nicht, wie sie reagieren sollten, sodass sie sich erst einmal für eine Weile duckten. Die Eltern waren mit ihren Kindern zu Hause und wussten nicht, was sie tun sollten. Sie wussten nicht, ob sie ihre Kinder die Mini-Ferien genie‎ßen lassen sollten oder ob sie streng sein und sie zum Lernen zwingen sollten.“




    Den Schwierigkeiten zum Trotz fassten viele schnell wieder Fu‎ß. Die meisten Eltern entschieden sich, die Dinge von der positiven Seite zu betrachten, und waren der Ansicht, dass die vielen Herausforderungen, mit denen sie in dieser Zeit konfrontiert waren, ihnen geholfen haben, ihre Anpassungsfähigkeit zu trainieren.



    Überraschender Weise haben die meisten Eltern, nach den positiven Aspekten dieser Zeit gefragt, erklärt, dass die häusliche Isolation eine Gelegenheit für ihre Kinder dargestellt hat, sich dem Wandel anzupassen. Dann führten sie die Möglichkeit an, mehr Zeit mit ihrer Familie zu verbringen und gemeinsam etwas zu unternehmen, und drittens die Möglichkeit, mit digitalen Plattformen zu experimentieren.“



    Die Gruppe EDUCATIVA und das Institut für persönliche Entwicklung SuperTeach fördern auf Betreiben der Stiftung Romanian Business Leaders“ eine Ausbildung der Lehrerinnen und Lehrer, die angepasst an den Bedürfnissen der Kinder im Sinne der Prinzipien der Aufgeschlossenheit ist.

  • Iniţiative pentru românii din afara ţării

    Iniţiative pentru românii din afara ţării

    Românii care sunt detaşaţi la muncă în străinătate vor
    avea la dispoziţie, până la sfârşitul anului, o platformă online care va
    conţine informaţii despre drepturile pe care le au. Este vorba despre un
    proiect finanţat cu fonduri europene şi în care Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative este
    cobeneficiar, alături de alte universităţi şi instituţii publice din nouă state
    europene. Platforma va conţine materiale de informare în 11 limbi.

    Ofiţerul de
    proiect din cadrul SNSPA, Sonia Dragomir, vorbeşte despre problemele cu care se
    confruntă lucrătorii detaşaţi. Sonia Dragomir: Începând de la primirea
    salariului, sau, mai exact, forma în care le este dat salariul, la condiţiile
    de muncă precare, la faptul că nu li se face un instructaj în ceea ce priveşte
    sănătatea şi securitatea în muncă pentru posturile pe care le ocupă în
    străinătate. Apoi, sunt, de asemenea, şi barierele lingvistice. Ei, de regulă,
    lucrează în ţări a căror limbă nu o cunosc şi rareori se întâmplă să aibă la
    dispoziţie un consilier care să faciliteze comunicarea cu angajatorul. Dar, în
    cele mai multe cazuri, organizaţii non-guvernamentale sau uniuni sindicale
    ajung să le sară în ajutor.

    Aproximativ 35% din populaţia activă a
    României a plecat, în ultimii zece ani, să lucreze în străinătate, a informat
    consilierul de stat Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru
    Dezvoltare Durabilă. Potrivit lui, găsirea unor soluţii de oprire a acestei
    migraţii este unul dintre cele 17 obiective principale ale Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă, care are nevoie de
    o revizuire. În acest scop, ar trebui înfiinţate nuclee de dezvoltare durabilă
    la nivelul ministerelor, mai spune oficialul. Laszlo Borbely: Tot
    ceea ce există într-o societate sunt cuprinse în aceste 17 obiective. Sunt şi
    probleme sociale, sunt şi probleme economice, sunt de toate felurile. Chiar
    dacă pare complicat, cu cele 17 obiective şi 169 de ţinte, cu 244 de indicatori
    definiţi de ONU, se pot face lucruri foarte utile pentru comunităţi mai mici
    sau mai mari.


    Cel mai recent studiu despre diaspora românească,
    comandat de RePatriot şi realizat de Open-i Research, arată ca 57% dintre
    românii emigraţi vor să se întoarcă în ţară. Totodată, 56% dintre românii
    emigraţi vor să investească în România, însă principala lor barieră este
    corupţia din ţară şi clasa politică.

    Pe de altă parte, 43% dintre românii din
    diaspora estimează că în următorii ani lucrurile se vor îmbunătăţi în România,
    iar 26% cred că lucrurile se vor înrăutăţi – mai arată studiul.

  • Jurnal românesc – 05.10.2017

    Jurnal românesc – 05.10.2017

    Parlamentul European a votat, miercuri,
    în favoarea propunerii Consiliului UE de a acorda României şi Bulgariei accesul
    parţial la Sistemul de Informaţii privind Vizele (VIS) din spaţiul de liberă
    circulaţie europeană. Cele două state vor putea consulta şi verifica datele din
    sistemul Schengen, fără a avea dreptul să introducă informaţii noi, să le
    modifice sau să le şteargă pe cele existente. Bulgaria şi România trebuie
    să adere la Schengen cât mai curând posibil. Votul de azi privind accesul la
    Sistemul de Informaţii privind Vizele este un pas înainte în privinţa întăririi
    controlului frontierelor externe ale UE,
    a declarat după vot preşedintele
    Parlamentului European, Antonio Tajani. Sistemul de Informaţii privind Vizele le
    permite statelor din zona Schengen să facă schimb de date, sprijinind punerea
    în aplicare a politicii comune privind vizele UE. Decizia politică finală
    privind posibilitatea ca România şi Bulgaria să devină parte a spaţiului de
    liberă circulaţie şi privind oprirea controalelor sistematice la frontierele cu
    ţările vecine ale UE trebuie luată în unanimitate de către toţi membrii
    Consiliului European. Încă din iunie 2011, Parlamentul European a adoptat o
    rezoluţie legislativă potrivit căreia Bulgaria şi România sunt pregătite să se
    alăture zonei Schengen, iar Consiliul a concluzionat că aceste două ţări au
    îndeplinit toate condiţiile legislaţiei privind frontierele aeriene şi
    terestre, cooperarea poliţiei, protecţia datelor, sistemul de informaţii
    Schengen, frontierele maritime şi vizele.


    57% dintre românii emigraţi vor să se întoarcă în ţară,
    conform rezultatelor celui mai recent studiu despre diaspora românească,
    comandat de RePatriot şi realizat de Open-I Research. În funcţie de ţara de
    emigraţie, cele mai mari procente se înregistrează în Italia (68%) şi Marea
    Britanie (63%), iar cele mai mici în Germania şi Statele Unite (43%). Studiul a
    fost realizat în contextul Summit-ului de business Investim în România din
    Bucureşti şi Poiana Braşov, unde participă, zilele acestea, peste 250 de oameni de afaceri români din
    toată lumea. Obiectivele majore ale Summit-ului sunt fructificarea
    oportunităţilor de investiţii oferite de România în acest moment, facilitarea
    dialogului dintre antreprenorii din ţară şi cei din Diaspora, lansarea de
    parteneriate strategice şi de noi afaceri. Astfel, 56% dintre românii emigraţi
    vor să investească în România, considerând că cele mai atractive domenii sunt
    turismul şi agricultura, însă principala lor barieră este corupţia din România
    şi clasa politică – mai arată studiul. Pe de altă parte, 43% dintre românii din
    diaspora estimează că în următorii ani lucrurile se vor îmbunătăţi în România,
    iar 26% cred că lucrurile se vor înrăutăţi.


    Înregistrarea electronică în Programul Diversity Visa al
    Statelor Unite, cunoscut şi ca Loteria Vizelor, a inceput în această săptămână
    şi se va încheia pe 7 noiembrie. Cei interesaţi trebuie să acceseze pagina de
    internet a Departamentului de Stat www.dvlottery.state.gov
    în cursul perioadei de înregistrare. Acolo vor găsi formularul de participare
    (E-DV) şi informaţiile complete pentru a trimite cererea de înregistrare.
    Departamentul de Stat acceptă cereri de înregistrare numai pe pagina de
    internet. Este foarte important ca participanţii la program să îşi tipărească
    pagina de confirmare generată online şi să o păstreze până pe 30 septembrie
    2019. Dacă cererea a fost selecţionată, doar cu numărul unic de confirmare se
    poate verifica dacă o cerere de participare a fost selecţionată şi se pot
    obţine informaţii despre solicitarea de viză şi despre programarea la interviu.
    În total, 50.000 de participanţi vor fi selecţionaţi aleatoriu, iar începând cu
    1 mai 2018 participanţii vor putea folosi numerele unice de confirmare pentru a
    verifica online dacă au câştigat.