În ultimii ani, România şi Statele Unite au furnizat
suficiente dovezi care să întărească ideea că relaţia lor este specială. Chiar
dacă are două restanţe majore – absenţa marilor investitori americani în
România şi neincluderea Bucureştiului în programul Visa Waiver – colaborarea în
plan politic şi militar a ajuns – susţin analiştii de politică externă de la
Bucureşti – la apogeu.
Ultima realizare
comună a prins contur odată cu anunţul că elementele scutului american
antirachetă instalate la baza militară de la Deveselu sunt, de
vineri, funcţionale tehnic. Facilitatea de la Deveselu, ce include un radar sofisticat,
interceptoare balistice şi echipament modern de comunicaţii, va fi un pilon principal într-o construcţie de securitate
mai amplă, sub umbrela NATO.
Pe măsura reuşitei, Diplomaţia de la Bucureşti a
organizat o ceremonie la care au participat miniştrii români ai Apărării şi
Externelor, Mihnea Motoc şi, respectiv, Lazăr Comănescu, ambasadorul Statelor Unite
ale Americii, Hans Klemm, directorul Agenţiei pentru Apărarea Antirachetă a
SUA, viceamiralul James Syring, si Patrick Auroy, asistentul Secretarului
General al NATO. Cu această ocazie, într-un clişeu devenit obligatoriu, odată
cu lamentările Rusiei, niciodată susţinute cu argumente credibile, că
instalaţia de la Deveselu reprezintă o ameninţare pentru securitatea sa,
ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, a pus accent pe utilitatea strict
defensivă a bazei. Îl completează fostul şef al diplomaţiei române, Bogdan
Aurescu, negociator şef în tratativele premergătoare semnarii
acordului privind amplasarea în România a sistemului american antirachetă.
Bogdan Aurescu: Această amplasare corespunde cel mai bine
necesităţii de a proteja teritoriile, populaţiile şi forţele aliate de
eventuale rachete ostile din afara spaţiului euroatlantic, cu precădere din
zona Orientului Mijlociu.
O certă valoare adaugată la Parteneriatul Strategic
bilateral, instalaţia de la Deveselu a capătat concreteţe chiar în anul în
care se împlinesc 135 de ani de relaţii diplomatice între Bucureşti şi
Washington. Momentul a fost marcat prin rezoluţii ale Camerei Reprezentanţilor
şi Senatului Statelor Unite. După ce, în urma cu două săptămâni, Congresul
atribuia României statutul de aliat-cheie al Americii, zilele acestea, Senatul
şi-a exprimat aprecierea pentru parteneriatul ferm al Bucureştiului cu
Washingtonul. Si viceversa e valabilă, din moment ce românii văd în SUA cel mai mare
prieten şi aliatul care le poate garanta atât de necesara securitate.