Afluxul
mare de migranți din ultimii ani dinspre Africa de Nord și Orientul Mijlociu
către Europa a făcut ca țările Uniunii Europene din sud ca Grecia, Italia și
Spania să fie luate cu asalt de cei care fie se refugiază din teatrele de
război, fie își caută locuri de muncă. Afluxul de migranți, coroborat cu
apariția atentatelor teroriste islamice, a făcut ca țările din sud să ceară o
protecție sporită din poartea blocului european pentru a preveni apariția unor
crize umanitare și a înlătura amenințările tetorismului. Operațiunea Sophia a
apărut în 2015 ca urmare a inițiativei Italiei și constă în înființarea unei
forțe navale europene în Marea Mediterană pentru a controla valurile de
migranți și a împiedica traficul de persoane și infiltrările teroriștilor.
Forța navală are trei misiuni principale efective: supravegherea și evaluarea
circulației navelor și a persoanelor pe Mediterana, abordarea și întoarcerea
din drum a navelor suspecte și reținerea traficanților.
Italia
a cerut o strategie accelerată în vederea urgentării măsurilor și soluțiilor
pentru eficientizarea gestionării debarcării migranților în centre speciale. Maja Kocijancic, purtător de cuvânt al Comisie Europene, s-a referit la poziția pe
care Comisia o are înaintea întâlnirii din cadrul Consiliului Uniunii Europene: Strategia accelerată pentru
operațiunea Sophia a fost propusă acum câteva săptămâni și prezentată în
Comitetul Politic și de Securitate din cadrul Consiliului European. El a fost
discutat în diferite întâlniri de lucru. Dacă vorbim exact despre chestiunea
debarcării migraților trebuie să fim conștienți că statele membre și-au exprimat
disponibilitatea de a discuta această chestiune ridicată de Italia în contextul
strategiei. Suntem gata să facilităm soluții găsite de statele membre în acord
cu concluziile întâlnirilor din Consiliu. Este un efort în desfășurare pe toată
durata verii, este o strategie accelerată.
Comisia
Europeană a anunțat deja un plan de acțiune pentru centrele de debracare a
migranților. Prima soluție este cea care vizează trierea lor fără ca drepturile
omului să fie încălcate. Planul mai prevede crearea unor centre regionale de
debarcare în care să fie implicate și state terțe pentru creșterea
responsabilității. Centrele în care vor fi găzduiți toți cei care au nevoie de
azil vor fi manageriate în comun de statele membre, instituțiile europene și
statele terțe. Acestea din urmă vor beneficia de ajutor, inclusiv financiar,
din partea instituțiilor europene dacă vor dori să primească refugiați.