Tag: opere de arta

  • Acces gratuit la Muzeul Brukenthal

    Acces gratuit la Muzeul Brukenthal

    Muzeul Național Brukenthal din Sibiu continuă un demers început anul trecut și oferă acces gratuit publicului o dată pe lună. Astfel, dacă în 2023 seniorii puteau intra gratuit în muzeu o dată pe lună, din 2024 instituția s-a deschis pentru toți locuitorii orașului. Despre noua inițiativă, de a lărgi accesul publicului la muzeu, am vorbit cu Alexandru Chituță, directorul instituției.



    Am dorit ca acest proiect să fie să fie extins, astfel că l-am relansat în luna ianuarie a acestui an, de data acesta incluzându-i pe toți sibienii. Unul dintre motive este că încercăm să păstrăm tradiția și, după cum se știe, Muzeul Național Brukenthal este primul muzeu de pe teritoriul României care s-a deschis publicului la începutul secolului 19. De asemenea, în testamentul său, baronul Samuel von Brukenthal a specificat că dorește să lase comunității ceea ce a adunat el în decursul vremii. Așadar, palatul și colecția sa sunt destinate în primul rând publicului sibian, de aceea am hotărât să deschidem și mai mult muzeul către locuitorii orașului. Anual ne bucurăm de aproximativ 500 de mii de vizitatori, dar credem că e esențial să ne implicăm mai mult în viața culturală a comunității și să le oferim o zi de intrare gratuită lunar celor care trăiesc la Sibiu. În felul acesta încercăm să facem lucruri de care să se bucure comunitatea orașului nostru.



    Numărul mare de vizitatori înregistrat în urma demersului de anul trecut, de a le oferi acces liber pensionarilor o dată pe lună la muzeu, a fost unul din motivele pentru care Alexandru Chituță a continuat inițiativa.



    Am avut un feedback foarte bun anul trecut, chiar din prima zi în care muzeul s-a deschis pensionarilor, foarte mulți au venit să-l viziteze. Pot spune că în ianurie 2023, prima lună în care am demarat inițiativa, peste 600 de pensionari au vizitat muzeul. Iar în decursul anului trecut peste 4 mii de pensionari au vizitat Muzeul Național Brukenthal. Anul acesta, în prima zi de acces gratuit, au fost câteva sute de sibieni care au venit la muzeu, public de toate vârstele. Ne-a bucurat acest lucru, înseamnă că muzeul nu este o instituție prăfuită, pe care să o vizitezi o dată în viață. Este o instituție culturală cu porțile deschise, care oferă experiențe noi, îți dă o stare de bine și te deconectează de grijile și problemele pe care le ai. Și lucrul acesta este foarte important pentru noi.



    Alcătuit dintr-un grup de muzee, nucleul Muzeului Național Brukenthal este reprezentat de colecțiile baronului Samuel von Brukenthal de artă europeană, stampe, numismatică și cărți, dar și de clădirea ridicată de baron pentru a le găzdui, Palatul Brukenthal. După naționalizarea din 1948, în componența muzeului Național Brukenthal au intrat Muzeul de Istorie Naturală (1957), Muzeul Cinegetic August von Spiess” (1966), Muzeul Farmaciei (1972), Muzeul de Istorie Casa Altemberger (1988) și Muzeul de Artă Contemporană (2006).



    Fondatorul muzeului, Samuel von Brukenthal, guvernator al Transilvaniei la sfârșitul secolului al 18-lea, a fost și un pasionat colecționar, achiziționând un număr impresionant de opere de artă. Prin testament, acesta a dispus deschiderea Palatului, astfel că din 1817 acesta a devenit muzeu public, cunoscut ca Muzeul Brukenthal, una dintre primele instituții de acest gen din Europa.






  • Piața de artă din România în 2020

    Piața de artă din România în 2020

    Care au fost
    performanţele piaței de artă și obiecte de colecție din România în 2020? Despre
    cele mai importante case de licitații și tranzacții de artă, despre tendințele
    pieței și despre cei mai râvniți artişti plastici români am stat de vorbă cu Alina
    Panico, PR Manager la Casa de licitații A10 by Artmark:


    Vom
    regăsi pe piața de artă românească 5 case de licitații: A10 by Artmark, Alice,
    Quadro, Historic și Vicart. Dacă facem o medie aritmetică a celor mai
    importante 10 tranzacții prin licitații în 2020, ne rezultă o medie de 116.250
    de euro. Dacă o raportăm la media topului 10 per 2019, de 119.000 de euro, nu
    rezultă diferențe semnificative – de aproximativ minus 2,36%, însă, din punct
    de vedere al volumului total de piață, calculele parțiale și provizorii indică,
    față de 2019, o creștere în 2020 a numărului și valorii tranzacțiilor prin
    licitație cu aproximativ 20%. S
    egmentul principal în licitațiile de artă din
    România a rămas arta de patrimoniu, în special creația artiștilor de importanță
    națională, ce concretizează în continuare cele mai mari valori de piață.

    Anul
    2020 a oferit un nou record absolut pentru piața românească de artă: opera
    Țărăncuță cu fuior pe cale de Nicolae Grigorescu a fost adjudecată pentru
    suma de 220.000 de euro. Pictorul național este urmat de marii maeștri Ștefan
    Luchian și Nicolae Tonitza, ale căror opere Vas cu garoafe și Irina au fost
    adjudecate pentru 125.000 de Euro și respectiv 120.000 de euro.

    Arta de
    patrimoniu a fost în 2020 urmată de arta contemporană, astfel, recordul pe
    segmentul artei contemporane a fost înregistrat de opera untitled (memory)
    semnată de cel mai râvnit artist român contemporan la nivel mondial, Adrian
    Ghenie. Opera a fost licitată 27 de pași de licitare, vreme de 10 minute și 42
    de secunde, de la un preț de pornire de 20.000 de euro și adjudecată pentru
    110.000 de euro.


    Am vrut să aflăm de
    la Alina Panico detalii despre procesul de autentificare a operelor de artă,
    cât de siguri pot fi cumpărătorii de obiectul de artă achiziționat:


    Pentru
    autentificarea unui tablou se iau în considerare mai multe aspecte: de la
    subiect, la suportul folosit (pânză, carton sau altele), inscripțiile de pe
    verso, paleta de culori, pensulația, reproduceri și menționări în ziare ale
    vremii sau în cataloage de expoziție. Totodată, operele de artă, piesele de
    colecție se expertizează de către experți autorizați de către Ministerul Culturii
    și calificați pe domenii de expertiză (de exemplu artă plastică sau
    decorativă). Expertizarea se face în funcție de stilistică, execuție, temă și
    îți oferă mai multe informații dincolo de semnătura autorului. Ulterior,
    fiecare operă este evaluată de către un evaluator calificat, care ne spune
    valoarea financiară a lucrării în acel moment în piață. Doar după parcurgerea
    acestor etape, cumpărătorii pot fi 100% siguri de autenticitatea lucrărilor
    care urmează să le completeze colecțiile.


    Interlocutoarea
    noastră, Alina Panico, ne-a vorbit despre profilul cumpărătorului de artă din
    România, despre colecționari și recordul românesc pe piața de artă din 2020:


    Avem
    cumpărători inteligenți și educați care continuă să cumpere artă pentru că văd
    nu doar valoarea culturală, ci și un recipient de valoare financiară în care
    își pot păstra banii într-o perioadă de nesiguranță. Tezaurizând în artă, te
    aștepți ca la finalul unei crize să primești înapoi pentru acea operă de artă
    cel puțin aceeași valoare cu cea pe care ai transferat-o.

    Avem cumpărători care
    preferă o platformă exclusiv online, pentru că în acest an, în bine-cunoscutul context care a favorizat transferarea întregii
    activități de vânzare de artă în mediul online, numărul de conturi active de
    participare deschise de colecționari sau investitori în artă a explodat în
    câteva luni, triplându-se. Dar avem și cumpărători care se solidarizează cu
    acțiunile caritabile pe care le lansăm, în 2020 având nu mai puțin de 6
    licitații caritabile. Raportat la dublarea numărului de licitații caritabile
    într-un an care ne-a dezorientat, timorat și încercat greu, dar și la creșterea
    cu 20% a tranzacțiilor comerciale cu artă și obiecte de colecție,
    contraintuitiv, probabil, pentru cei mai mulți dintre noi, putem concluziona că
    în momente de cumpănă mulți români au optat mai limpede pentru valori
    fundamentale și durabile, precum arta, identitatea culturală, istoria națională
    și nu în ultimul rând caritatea.

    Nu există un top oficial al colecționarilor de
    artă din România, însă, putem menționa că în ultimii ani, în România s-a
    înțeles că a avea artă în casă nu înseamnă neapărat să deții un venit
    substanțial. Românii au început să achiziționeze piese de colecție, obiecte de
    artă cu şi cu valori financiare medii. Dar în 2020 recordul a fost stabilit de acelaşi
    cel mai râvnit artist român contemporan, Adrian Ghenie, a cărui lucrare din
    seria Lidless Eye, deconstruind portretul pictorului Van Gogh, a fost
    adjudecată de Sotheby’s la Hong Kong cu peste 5 milioane de euro. Tot Ghenie
    deține locurile 2, 3 și 4 cu opere care au fost adjudecate la casele de
    licitații Sotheby’s sau Christie’s cu valori între 2 și 4 milioane de euro. »


    În finalul
    discuției, Alina Panico ne-a împărtășit câteva concluzii despre anul 2020 pe
    piața de artă din România:


    Așadar,
    anul 2020 se înscrie în trendul ascendent pe care a pornit piața de artă din
    România în urmă cu câțiva ani. Continuând creșterile spectaculoase înregistrate
    în anii precedenți, 2020 a fost un an în care jucătorii din piața de artă s-au
    concentrat pe stabilirea unor noi recorduri și creșteri neașteptate de piață,
    găsirea unei piețe alternative în care să-și securizeze banii, urmând
    recomandările investițiilor care se apropie de zona de tezaurizare – o
    destinație care a fost de folos pentru a păstra valoarea economiilor, a
    banilor, iar arta reprezintă o formă extrem de stabilă în comparație cu
    băncile, de exemplu.