Obezitatea în rândul copiilor a devenit un subiect de îngrijorare, peste
tot în lumea dezvoltată. În ultimii ani, şi în Romania, a crescut foarte
mult numărul persoanelor supraponderale şi obeze, mai ales în rândul
copiilor şi adolescenţilor. O dieta nesănătoasă (prea bogată în zaharuri
şi grăsimi) şi lipsa sportului, duc la creşterea necontrolată în greutate.
Foarte puţini copii se mai joacă în jurul blocului sau practică baschet,
fotbal, tenis sau orice alt sport potrivit vârstei lor. Numai în 2017, la
un spital de copii din Iaşi au trecut 1.743 de copii diagnosticaţi cu obezitate,
pe lângă celelalte probleme de sănătate, dintre aceştia 392 având ca diagnostic
principal obezitatea. Medicii atrag atenţia că prevalenţa
obezităţii s-a triplat în rândul noilor generaţii în ultimele două-trei decenii
şi că, de cele mai multe ori, vina aparţine părinţilor care le satisfac toate
poftele şi îi îndoapă cu tot felul de dulciuri. Mai mult, în multe familii,
oferirea de mâncare de tip fast food este o recompensă sau o formă de răsfăţ
pentru copii.
Studiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că, până în anul
2030, 90% din populaţia lumii va fi supraponderală. Specialiștii susțin că
educaţia alimentară trebuie să înceapă acasă şi apoi continuată în școală. Iată
ce ne-a declarat Rucsandra Topoloiu, coordonator programe la Asociaţia ABC-ul
Nutriţiei:
La nivelul anului 2017, studiile arată
ca 12,4% din populația țării noastre ar fi afectată de diabet, iar la copii
incidența apariției diabetului la 100 de mii de locuitori ar fi de 13,3%,
datele aparțin Institutului Național de Sănătate Publică. Principalele
cauze ar fi lipsa de educație nutritivă și lipsa de mișcare, iar complicațiile
diabetului sunt dintre cele mai serioase. Dacă ne referim la obezitatea
infantilă situația este la fel de îngrijorătoare. Statistice arată că
România ocupa locul doi în Europa la obezitatea infantilă, adică 1 din 4 copii
cu vârste de 8 ani are probleme de greutate, iar 1 din 10 suferă de obezitate.
Atât supraponderalitatea, cât și obezitatea sunt factori importanți în
apariția diabetului de tip 2, iar o alimentație de calitate este
esențială pentru reducerea îmbolnăvirilor din perioada copilăriei și prevenirea
bolilor cronice la viitorul adult. Principalii responsabili de
alimentate sunt părinții, din păcate. Atât părinții cât și copiii nu au o dietă
echilibrată, consumă produse procesate, sucuri acidulate cu foarte mult
zahăr, puţine fructe și legume. Toate duc, din păcate, la o serie întreagă de
probleme și de boli.
În multe şcoli din România se derulează deja programe şi cursuri de
educaţie pentru un stil de viată sănătos. Din 2004 se derulează opționalul Educație pentru sănătate, din clasa I până în clasa a XII-a. Şi
Asociația ABC-ul Nutriției a demarat programul Ora de nutriție, prin care
elevii învată cum să se hrănească sănătos și cât de importantă este mişcarea în
aer liber, spune Rucsandra Topoloiu:
În toamna
anului 2016, am pornit cu câteva şcoli din Bucureşti, apoi ne-am extins şi
am ajuns până la 2200 de elevi, cu care am lucrat în Bucureşti şi
Constanţa, implicând 11 şcoli gimnaziale şi două licee. Le-am creat module
educaţionale pentru a le transmite celor mici cunoştinte despre conceptul de
viaţă sănătoasă, chiar de la vârste destul de fragede, începând cu vârsta de 8
ani. În echipa noastră de traineri avem tehnicieni nutriţionişti, medici,
studenţi la farmacie sau medicină care s-au alăturat demersului nostru. Toţi
aceştia, prin voluntariat, merg în şcoli şi vorbesc, timp de 7 săptămâni
consecutive – pentru că atât durează proiectul nostru – în timpul orelor
de dirigenţie, despre ceea ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă. Ne axăm pe
piramida nutriţiei, care sunt alimentele care ar trebui să stea la baza
alimentaţiei, ce ar trebui să consumâm cel mai mult, şi ce ar trebui să
consumăm cel mai puţin, care sunt riscurile în momentul în care consumăm mult
prea mult zahăr sau alimente procesate. Mai vorbim despre importanţa apei şi
hidratarea, care este rolul apei, despre principii de viaţă sănătoasă,
despre sport, despre grija pentru risipa alimentară…
Modelul
educațional al Asociaţiei ABC-ul Nutriţiei a fost conceput alături de
medici și tehnicieni nutriționiști, de psihologi și de specialiști în
educație. Lecțiile au un stil de predare interactiv și non formal, menit
să acopere diverse tipuri de învățare, iar copiii sunt foarte receptivi la
astfel de informații, ne mai spune Rucsandra Topoloiu:
Proiectul
se adrezează şcolilor gimnaziale, din calsa a V-a până la liceu, însă am lucrat
şi cu copii din clase mai mici, în funcţie de dorinţele şcolilor şi disponibilitatea
trainerilior implicaţi. De fiecare dată, noi îmbunătăţim şi adaptăm
informaţiile şi venim cu informaţii practice, cu informaţii interactive, cu
jocuri, cu sfaturi, astfel încât copiii să le poată pune şi în practică.
Ii învăţăm asocieri alimentare corecte, să renunţe la cipsuri şi dulciuri, pe
care le cumpără de la chioşcul şcolii, şi să consume pachetul de acasă. In
cadrul programului, nu lucrăm doar cu copii, avem şi componenta de adulți,
profesori de la clase, avem ore și cu ei pentru că considerăm că sunt un model
pentru copii. De asemenea, organizăm, ședințe cu părinții în care le vorbim
despre toate aceste principii de alimentație sănătoasă.
Ministerul
Educaţiei Naţionale în colaborare cu Ministerul Sănătaţii a anunţat
introducerea unei materii noi în şcolile din România, începând din toamna
anului 2020. Este vorba de opționalul Educaţie pentru sănătate şi
nutriţie. Prevederea face parte dintr-o serie de modificări aduse Legii
educației de către parlamentari, modificări publicate în Monitorul Oficial. Insă
nu se cunosc detalii în privința felului în care ar trebui să se facă educația
pentru sănătate și nutriție în instituțiile de învățământ din România.