Tag: Orchestra de Tineret a UE

  • Jurnal românesc – 27.09.2022

    Jurnal românesc – 27.09.2022

    Ministerul de Externe, prin Departamentul pentru Românii de
    Pretutindeni, a reluat programul de burse destinate elevilor etnici români din
    Ucraina înscriși în clasele 1-4 în școlile cu predare în limba română ca limbă
    maternă sau cu predarea unor materii în limba română. Valoarea acestora a fost
    dublată şi a ajuns la 2.000 de lei pentru fiecare elev. Opt asociații, fundații
    şi organizații ale românilor din Ucraina au primit acceptul autorităţilor
    române de a gestiona programul de burse. Este vorba despre Asociaţia Cadrelor
    Didactice de Etnie Română din Ucraina, Centrul Bucovinean de Artă pentru
    Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti din Cernăuți, Centrul
    Bucovinean Independent de Cercetări Actuale, Liga Tineretului Român
    Junimea din Cernăuți, Organizația Civică Malanca din
    Crasnoilsc, Asociația Românilor din Izmail Gavriil Musicescu,
    Asociația Tinerilor Români din Transcarpatia şi Uniunea Regională din
    Transcarpatia Dacia. Preşedintele Asociaţiei Gavriil
    Musicescu, Vladimir Pavel, a declarat pentru Radio România că organizaţia
    pe care o conduce este singura din sudul regiunii Odesa care procesează
    cererile pentru cele 12-13 şcoli în care învaţă aproape 1.000 de elevi
    eligibili. El a atras atenţia că, în condiţiile în care dosarele sunt validate
    prin Consulat, suspendarea activităţii Consulatului României la Odesa face
    aproape imposibil acest demers şi va determina multe familii de români să
    renunţe la bursa oferită de Bucureşti. Consulatul României la Odesa nu
    funcţionează din luna februarie, atunci când Rusia a invadat Ucraina.




    Clubul Studenţilor Basarabeni şi Bucovineni Ştefan cel Mare şi
    Sfânt din cadrul Ligii Studenţilor Universităţii Dunărea de
    Jos din Galaţi organizează în perioada 26 – 29 septembrie proiectul
    Tutoriat Boboc. Prima parte a acestuia a constat în înfiinţarea
    unei curse speciale pentru transportul noilor studenţi etnici români, înscrişi
    la universitatea gălăţeană. La 26 septembrie, un autocar i-a preluat pe studenţi
    din raioanele Ialoveni, Hînceşti, Cahul, Orhei şi Nisiporeni şi i-a transportat
    în Campusul Studenţesc Alexandru Ioan Cuza din Galaţi, unde au fost
    întâmpinaţi de voluntari ai Clubului Studenţilor Basarabeni şi Bucovineni şi ajutaţi
    să se cazeze provizoriu până la semnarea contractelor de studii. Până pe 29
    septembrie, voluntarii îi vor îndruma pe boboci în toate aspectele
    pe care le implică viaţa de student la Universitatea Dunărea de Jos
    din Galaţi, de la acomodarea cu campusul studenţesc şi corpurile facultăţilor
    până la implicarea în activităţi extracuriculare şi obţinerea permisului de
    şedere.




    Filmul Crai Nou în regia Alinei Grigore, câștigător al
    Premiului Scoica de Aur la Festivalul de la San Sebastián, în 2021,
    deschide etapa de la Barcelona a Festivalului filmului românesc în Spania. A
    12-a ediție a manifestării, care a început la 11 iunie, a fost deja găzduită de
    Madrid, Santander și Valencia. În capitala regiunii Catalonia vor fi prezentate
    6 filme recente, toate premiate la nivel național sau internațional. Alături de
    Crai Nou, vor fi proiectate peliculele Babardeală cu bucluc
    sau porno balamuc de Radu Jude, Întregalde de Radu Muntean,
    Imaculat de Monica Stan și George Chiper-Lillemark, Câmp de
    maci de Eugen Jebeleanu şi După 40 de zile de Andrei
    Gruzsniczki. Festivalul filmului românesc în Spania este un proiect anual de
    promovare a cinematografiei românești, pe care ICR Madrid l-a inițiat în 2010.
    Ediţia din acest an se va încheia la 19 decembrie şi, după Barcelona, va poposi
    la Sevilla, Oviedo și Zaragoza.




    Institutul Cultural Român şi Orchestra de Tineret a Uniunii Eurpene
    invită tinerii români, cu vârste cuprinse între 16 și 26 de ani, să participe
    la selecţia anuală. Pentru cele aproximativ 120 de locuri din orchestră sunt
    organizate anual selecţii în fiecare ţară. De asemenea, ansamblul are o listă
    de rezerve de aproximativ 200 de muzicieni, care au şansa să cânte în orchestră
    pe parcursul anului. Candidații selectați vor fi invitați să participe la
    turneele de primăvară și vară ale anului 2023, unde vor avea ocazia să lucreze
    cu experți în muzica instrumentală și să cânte în marile săli de concerte ale
    lumii cu dirijori și solişti renumiți. Înscrierile se fac online, iar link-ul
    către formular poate fi găsit pe site-ul icr.ro. Termenul limită de înscriere
    pentru România este 9 octombrie, iar audițiile vor avea loc la 11 noiembrie.


  • Jurnal Românesc – 07.09.2021

    Jurnal Românesc – 07.09.2021

    Ambasada României la Londra reaminteşte că după 30 septembrie
    cetățenii din țările Uniunii Europene care nu dețin statutul de rezident în
    Marea Britanie nu vor mai putea folosi cartea de identitate ca document de
    călătorie în Regatul Unit. Fie că vor veni ca turiști, fie pentru a vizita
    membri de famile și prieteni, fie că vor veni în alte scopuri, cetățenii
    români, asemenea celorlați cetățeni din statele UE, vor avea nevoie de un
    pașaport valabil pe întreaga durata a șederii în UK, transmite reprezentanţa
    diplomatică. De asemenea, cetăţenii britanici care călătoresc în Uniunea
    Europeană vor trebui să se asigure că paşaportul lor are cel puţin şase luni de
    valabilitate şi mai puţin de 10 ani. Toţi cei care, începând din 1 octombrie,
    prezintă cartea de identitate la intrarea în Marea Britanie vor fi consideraţi
    inadmisibili şi nu li se va permite accesul. Ambasada precizează că
    cetățenii români care dețin statutul de rezident vor putea folosi cartea de
    identitate ca document de călătorie în Regatul Unit până la 31 decembrie 2025.
    Peste 850.000 de români din UK au primit statutul de rezident permanent sau
    temporar în Regatul Unit, arată datele unei statistici publicate la începutul
    lunii iunie de ministerul britanic de Interne.




    Seria de evenimente și activități dedicate românilor din diaspora
    care se întorc acasă, reunite în cadrul campaniei Pâinea care ne
    unește, se încheie pe 8 septembrie la Muzeul Național al Satului
    Dimitrie Gusti din Bucureşti. Campania, organizată pe parcursul
    lunii august – declarată Luna Diasporei – a cuprins manifestări
    culturale care au avut în centrul atenţei pâinea, saloane de brutărie, târguri
    de produse de panificaţie şi acțiuni de informare și promovare a valorilor și
    tradițiilor românești. La organizarea Lunii Diasporei DRP a
    colaborat cu reprezentanți ai administraţiei publice locale din 24 de județe
    ale României , iar în campania Pâinea care ne unește s-au implicat
    12 unităţi administrative. Totodată, românii care în perioada 15-22 august au
    ales să zboare spre casă cu aeronave Blue Air din Roma, Barcelona, Londra,
    Torino, Madrid, Valencia, Liverpool, Milano, Florența și Birmingham au fost
    întâmpinați la intrarea în spațiul aerian românesc cu pâine și sare.
    Evenimentul de final al campaniei Pâinea care ne unește, programat
    la Muzeul Satului, este menit să prezinte publicului vizitator pâine, precum și
    rețete de pâine din țările care au misiuni diplomatice acreditate în România.




    Tinerii muzicieni români cu vârste cuprinse între 16 și 26 de ani
    sunt invitați să participe la selecţia anuală pentru Orchestra de Tineret a
    Uniunii Europene. Termenul limită pentru înscriere este 30 septembrie.
    Orchestra de Tineret a Uniunii Europene este un proiect muzical ce reuneşte cei
    mai talentaţi muzicieni din toate ţările membre ale blocului comunitar sub
    bagheta unor dirijori renumiţi. Pentru cele aproximativ 130 de locuri din
    orchestră se organizează anual selecţii în fiecare ţară. De asemenea, ansamblul
    are o listă de rezerve de aproximativ 200 de muzicieni, care au şansa să cânte
    în orchestră pe parcursul anului. Înfiinţată în 1976, orchestra susţine în
    general două turnee anuale, primăvara şi în vara, care includ reprezentaţii în
    cele mai importante săli de concerte din Europa şi nu numai. Începând din 2010,
    participarea muzicienilor români la Orchestra de Tineret a Uniunii Europene
    este sprijinită de Institutul Cultural Român. Detalii privind procesul de
    selecţie se găsesc pe site-ul icr.ro.





    Prozatoarea Doina Ruști participă la Festivalul de
    literatură de la Mantova care se va desfășura în perioada 8-12 septembrie.
    Românca va avea un dialog cu scriitoarea Simonetta Bitasi despre apariția în
    limba italiană a ediției a 2-a a romanului Omuleţul roşu, în
    traducerea profesorului Roberto Merlo de la Universitatea din Torino. Autoare a
    12 romane și a peste 50 de povestiri, Doina Ruști este unul dintre cei mai
    traduși și apreciați scriitorii români. A scris trilogia fanariotă, compusă din
    Homeric, Mâța Vinerii și Manuscrisul
    fanariot, dar și alte romane de succes, cu miză socială puternică, precum
    Fantoma din moară, Lizoanca sau Zogru
    (2006). Cel mai recent roman al său este Paturi oculte, apărut anul
    trecut. Doina Ruşti a primit, printre altele, Premiul pentru Proză al Uniunii
    Scriitorilor din România, în 2008, și Premiul Ion Creangă al Academiei Române,
    în 2009. În prezent, coordonează colecția Biblioteca de Proză Contemporană, la
    Editura Litera, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la
    Universitatea din București


  • O pasiune pentru muzica clasică

    O pasiune pentru muzica clasică

    Victor Sandu este
    unul dintre muzicienii noii generații. Aventura lui pe teritoriul muzicii
    clasice a început încă din copilărie, când tatăl său l-a introdus în universul
    sunetelor. Cum își amintește Victor de acele momente? Provin dintr-o
    familie în care unul dintre părinți este muzician. Tata este trombonist, iar
    mama nu are nicio tangență cu muzica. Am apărut eu pe lume și, de când eram
    mic, tata fiind la Filarmonică, m-au dus la concerte. La oratoriile de Haydn,
    la simfoniile de Beethoven. Îmi povestește tata cum nu mă plictiseam deloc, în
    momente în care chiar el poate că se plictisea. Atunci și-a spus: Îl dăm să
    facă muzică! Chiar am o casetă video din copilărie, cu o înregistrare în care
    dirijez Oda Bucuriei din Simfonia a 9-a de Beethoven.


    Îndrăgostit de
    sunete, Victor Sandu nu își mai imaginează viața în afara artei pe care a
    îmbrățișat-o încă de copil. Crede că simțul auzului este atât de important
    pentru că oferă informații clare, nedisimulate, despre lumea în care trăim. Cred că este foarte important, fiindcă noi ne naștem sensibili în mod
    fiziologic la sunet. Cred că în aceste momente de mare tensiune și violență
    între oameni, cu foarte multe conflicte, este timpul să fim mai deschiși la
    vibrații și la sunete și mai puțin la ceea ce vedem. De multe ori, ochiul poate
    fi înșelat. Cu urechea, este mai greu, poate doar într-o situație de
    hipoacuzie. Cred că, de multe ori, celelalte simțuri în afară de auz ne pot
    înșela.


    În prezent,
    Victor Sandu este masterand în anul I în cadrul Universității Naționale de
    Muzică din București. Studiază violoncelul, instrumentul lui de suflet, sub
    îndrumarea maestrului Marin Cazacu. Este important, în opinia lui Victor, să
    mai avem, încă, mentori? Mă simt privilegiat, pentru că, într-adevăr,
    generația mea este undeva la mijloc. Avem și mentori, dar și foarte, foarte
    multă informație. Cu atâta informație, dacă ai un maestru lângă tine sau un om
    care să te coordoneze, este mult mai ușor să selectezi ceea ce ți se
    potrivește. Sper să reușesc să devin cât mai sincer în actul artistic, să pot
    să am o conexiune foarte bună cu publicul, să știu să dialoghez cu el, să
    înțeleg ce simte, cine este acest public. O comunicare mai bună cu cei din jur.


    Pasiunea este,
    pentru Victor Sandu, cu mult mai importantă decât câștigul material. Vorbește
    despre muzica clasică și despre marii compozitori cu multă însuflețire. Odată cu instituționalizarea muzicii în filarmonici, opere et alia, s-a
    restrâns puțin ideea de câștig. Desigur, un post definitiv îți oferă un salariu
    constant, primești niște bani și ai siguranța zilei de mâine. Dar ceea ce nu
    vede lumea, în ansamblu, este faptul că profesia de muzician a început pe
    stradă. Erau freelanceri cu toții. Până să ajungă la Curte compozitorii sau
    interpreții, să devină cunoscuți și să poată primi niște bani în schimbul
    produsului lor artistic, servind o persoană importantă, erau pe stradă și
    cântau de plăcere, în primul rând. Era ceva ce făceau cu drag.


    L-am rugat pe
    Victor Sandu să ofere un sfat pentru o viitoare carieră de succes unui tânăr
    care s-ar hotărî să devină muzician. Ce aș putea recomanda unui tânăr? Am
    putea face mai ușor pentru ei, dacă le-am prezenta o viitoare carieră muzicală
    ca pe o joacă, la început. Dacă îi spui unui copil va fi greu și vei avea mult
    de muncă, pentru a ajunge cunoscut și a și câștiga bani, o să fugă de asta.
    Apoi, un tânăr trebuie să fie cât mai sincer în actul artistic, ceea ce urmăresc
    și eu, pentru că poți să faci un produs care să se vândă ușor, dar să nu aibă
    conținut. De forma fără fond fugim de foarte mult timp. Iar publicul simte când
    nu ești sincer cu el.


    Deși ar accepta
    oferta de a se alătura unei filarmonici internaționale, Victor Sandu ar reveni
    întotdeauna acasă. Crede că România are nevoie, mai mult decât oricând, de
    modele demne de urmat. De altfel, Victor Sandu este parte a Orchestrei de
    Tineret a Uniunii Europene.