Apel către
românii care se întorc în țară şi precizări privind măsurile luate la frontieră pe palierul de ordine publică
pentru prevenirea răspândirii infecţiei cu noul coronavirus făcute de Inspectorul general al Poliţiei de
Frontieră Române, chestor general de poliţie Ioan Buda şi Secretarul de Stat Raed Arafat, şeful
Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.
Reprezentanţii
organizaţiilor civice ale românilor din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş,
prezenţi la Universitatea de Vară a românilor de pretutindeni de la Izvoru
Mureşului, susţin că sunt abandonaţi de statul român şi discriminaţi negativ de
majoritatea locală în propria ţară. Forumul Civic al românilor din cele trei
judeţe adresează un apel autorităţilor de la Bucureşti prin care solicită
sprijin şi soluţii, deoarece sunt supuşi riscului de deznaţionalizare. Potrivit
Rador, ei reclamă faptul că, în ultimele decenii, accesul la decizie
administrativă şi la învăţământul în limba română a scăzut drastic, iar găsirea
unui loc de muncă devine tot mai dificil pentru ca este condiţionat de
cunoaşterea limbii maghiare. Organizaţiile româneşti din Harghita, Covasna şi
Mureş cer o strategie coerentă pentru protejarea identităţii lor naţionale în
zonă şi alocarea unui buget corespunzător Forumului Civic – reprezentant al celor
aproximativ 400.000 de români din cele trei judeţe. De asemenea, solicită înfiinţarea mai multor
posturi de secretari de stat în cadrul mai multor ministere care să se ocupe
strict de problematica zonei.
Siguranţa şi ordinea publică din România consumă,
anual, 6,3% din bugetul total al cheltuielilor statului, în timp ce în ţările
din UE se alocă, în medie, câte 3,7% din cheltuielile totale pentru astfel de
activităţi. Doar în Slovacia şi Bulgaria alocările sunt mai mari decât în
România, respectiv 8% şi 7% din cheltuielile totale. La polul opus este Danemarca,
unde se alocă doar 1,7%. Fiecare majoritate politică s-a sprijinit pe
instituţiile de forţă şi le-a ţinut aproape inclusiv prin majorări de salarii,
care au generat creşteri de cheltuieli, apreciază economistul Mircea Coşea. În
schimb, cheltuielile cu educaţia şi cu sănătatea consumă în România, împreună,
doar 19,4% din cheltuielile totale ale statului într-un an, cu 30% mai puţin
decât în restul statelor din UE. În ceea ce priveşte apărarea, România este
sub media europeană şi alocă 2,3% din totalul cheltuielilor, pe când media UE
este de 2,9%. Grecii, de exemplu, alocă 3,5%, în
timp ce britanicii au o pondere de 5,1%.
Premierul Victor Ponta i-a transmis, joi, omologului său de la Chişinău,
Valeriu Streleţ, că este încrezător că Republica Moldova (ex-sovietică,
majoritar românofonă) îşi va continua parcursul pentru atingerea obiectivelor
europene, cei doi demnitari convenind să se întâlnească, la Chişinău, în
această lună. Într-o convorbire
telefonică, Victor Ponta şi
Valeriu Streleţ au evaluat priorităţile de pe agenda bilaterală, în special
proiectele de infrastructură energetică şi de transport. Totodată, s-a stabilit
ca în perioada următoare să aibă loc noi contacte la nivelul companiilor din
domeniu şi s-a convenit asupra necesităţii urgentării proiectelor aflate în
derulare. Stadiul lucrărilor va fi analizat în cadrul viitoarei Comisii
interguvernamentale pentru integrare europeană, în toamnă.
Serviciul Român de Informaţii este pregătit să preântâmpine orice posibil
atac cibernetic asupra băncilor din România, prin structura sa specializată – a
declarat purtatorul de cuvânt al instituţiei, Sorin Sava. El a precizat că
Virusul Tinba v3, asupra căruia compania IBM a avertizat că a fost configurat
special pentru a ataca piaţa bancară românească, se află în atenţia SRI, însă
el nu a făcut până în prezent victime. SRI precizează că România reprezintă o
ţintă a atacurilor cibernetice din partea entităţilor ostile, atât actori
statali, cât şi nonstatali, fapt confirmat de miile de alerte
zilnice recepţionate. Sorin Sava a mai spus că în
intervalul 12-13 august au fost înregistrate peste 38 de mii de atacuri
cibernetice.