Radio România Internațional

Tag: ordonanta

  • Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ

    Ixichea bugetarâ ți lipseaști sâ scadâ

    România bitiseaști 2024 cu unâ ixichi di 8,6%, spuni isapea a Ministerlui di Finanțe. Experțâlli facu tâmbihi că aesta easti para mari ș-că easti pritu cama analtili scări ditu UE. Criștearea icunomică nu esti vârtoasâ, di sibepea că s-facu aspârdzeri di zigâ multu mări, emu nuntrul ali vâsilii, emu nafoara a llei, iara Chivernisea lipseaști s-țânâ sum cumandu sertu hărgiurli. Ixichea lipseaști sâ scadâ estanu, lucru zori te-adrari, dzâți ș-ministrul a finanţilor, Tánczos Barna.

    El luyurseaști că scupolu ti 2025 easti țânearea tu zigâ, apridunarea a hârgiuearillei a pârălui publicu, di cara 2024 fu unu anu cu zori ti Românie tu tuti dumeniili.

    Tánczos Barna : „Fu unu anu cu multi alidzeri, tu cari fâțearea isapi a pensiiloru criscu, idyealui criscurâ și arudzli/tiñiili di cathi mesu ș-furâ andrupati ș-investiţii cu pâradz mulțâ ași cumu nu s-ari faptâ ma ninti. Ş-aestu easti unu lucru di mari simasie ti bugetlu pi 2024, bași cara anlu s-bitisi cu unâ ixichi di 8,6%.

    Anlu 2025 va s-dzâcâ unâ bagari tu unâ ixichi di 7% şi, dealihea, unu lucru greu te-a adrari di cara vremu s-țânemu pâradzlli daț ti investiţii, lipseaști s-pâltimu tiñiili di cathi mesu tu scara a meslui brumaru şi pensiili tu scara a meslui brumaru 2024.

    Lipseaști s-andrupâmu sistemlu di anviţâmintu, sistemul di sânâtati, tuti instituţiili publiți, și s-nâ bâgămu tu arada a aliștei ixichi, ama tu idyiul chiro lipseaști s-hibâ ș-anlu tu cari ahurhimu s-adrămu ațea vâsilii ți s-adunâ multu ghini taxili și, tutnâoarâ, s-da serviții cu numiru mari di lucrâtori, cu hărgiuri mări.”

    Tánczos Barna adusi aminti că, tu 2024, România simnă unâ borgi pi 7 añi cu Comisia Evropeanâ, iara tu bitisita a vadelui lipseaști s-agiungâ la unâ ixichi di 3%. Elu adâvgă că, tu construcţia a bugetlui di stat pi 2025, autorităţli nu au tu umuti unâ crișteari a TVA-lui ş-niți vârâ alâxeari a impozitlui pi tiñiili di cathi mesu. Ministrul dzâsi că proiectul di buget va s-hibâ spusu dinintea ali coaliţie di cumândâseari tu 27 di yinaru, ta s-hibâ aprucheatu di Parlamentu tu prota stâmânâ ditu meslu șcurtu.

    Aduțemu aminti că, Chivernisea cumândâsitâ di suțial-dimucratlu Marcel Ciolacu fu di câbuli, aoa și șcurtu chiro, cu unâ ordonanţâ di ananghi mutrindalui niscânti misuri fiscal-bugetari tu dumeanea a hărgiurloru publiți, ti fundamentarea a bugetlui gheneral pi 2025.

    Misurli dusirâ la nihâristisearea a mediului privat, ți fați tâmbihi ti impredictibilitatea leghislativâ și alâxearea a nomurloru fiscali di dzuuâ-dzuuâ. Tu arada a loru, sindicatili dzâcu că va s-facâ protesti tu chirolu ți yini ș-âlli câftarâ a Avocatlui a Popului s-atacâ la Curtea Constituţionalâ articollu ți pruveadi angllițarea a indexarillei a pensiilor. Ordonanța ți intră tu practico tu 1 di yinaru, pruveadi nica ș-angllițarea a salariilor, scutearea a niscântoru fațilităț fiscali şi s-angârdeascâ hâirli ți potu s-li veadâ mași niscânțâ oamiñi.

    Autor: Mihai Pelin
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Retrospectiva săptămânii 22 – 28.10.2023

    Retrospectiva săptămânii 22 – 28.10.2023

    Summit




    Agenda
    preşedintelui României, Klaus Iohannis, a inclus, joi şi vineri, participarea
    la reuniunea Consiliului European şi la Summitul Euro în format extins,
    organizate la Bruxelles. Șeful statului a anunțat că România va rămâne un
    susţinător ferm al Ucrainei vecine, invadată de armata rusă, şi a pledat pentru
    continuarea sprijinului acordat de blocul comunitar Kievului, atât timp cât
    este nevoie. România, a mai spus președintele, susţine deschiderea până, la sfârşitul
    acestui an, a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina şi
    Republica Moldova, majoritar românofonă. Şi premierul Marcel Ciolacu a fost,
    joi, la Bruxelles, pentru a se întâlni cu comisarul european pentru
    transporturi, românca Adina Vălean, şi cu cel pentru afaceri economice şi vamă,
    italianul Paolo Gentiloni. Discuţiile cu reprezentanţii Comisiei au avut loc
    după ce guvernul de la Bucureşti a transmis proiectul de lege pentru sistemul
    public de pensii, parte din angajamentul asumat de România în cadrul Planului
    Național de Redresare și Reziliență.





    Salarii




    Guvernul
    Ciolacu a convenit cu sindicatele și patronatul noile valori ale salariilor
    minime în ramurile construcţii, agricultură şi industrie alimentară. Astfel,
    angajaţii din aceste domenii nu vor pierde bani atunci când vor fi obligaţi să
    plătească asigurările de sănătate, de care au fost scutiți până acum. Din
    partea patronatelor, Cristian Erbaşu afirmă că măsura era necesară, pentru a
    evita proliferarea muncii la negru sau la gri, precum şi pierderea forţei de
    muncă din construcţii, care este, oricum, insuficientă în raport cu nevoile
    pieței românești de profil.





    Ordonanță




    Guvernul de
    coaliție PSD-PNL susține că va continua să promoveze rigoarea în utilizarea banilor
    publici, cu scopul declarat de a reduce deficitul bugetar. Executivul a
    elaborat o nouă ordonanţă de urgenţă privind diminuarea cheltuielilor la
    sfârşit de an. Aceasta impune restricţii pentru instituţiile publice şi
    primării, inclusiv legate de organizarea de festivaluri şi competiţii.
    Ordonatorii de credite nu mai pot încheia angajamente legale pentru furnituri
    de birou, alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare sau
    reparaţii curente. Actul normativ prevede şi că plata drepturilor salariale
    câştigate în instanţă de angajaţii de la stat va fi amânată pentru 2024.
    Premierul social-democrat Ciolacu spune, totuși, că nimeni nu trebuie să se
    îngrijoreze, pentru că sunt suficiente fonduri la buget pentru plata salariilor
    şi a celorlalte cheltuieli la care statul s-a angajat. Iar pensiile vor fi
    indexate de la 1 ianuarie 2024 cu indicele inflaţiei, 13,5%. Noile măsuri
    decise de Executiv survin la scurt timp după ce datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat)
    relevă că Ungaria (6,6%) şi România (6,3) sunt ţările cu cel mai ridicat nivel
    al deficitului guvernamental dintre toate cele 27 de membre ale Uniunii.





    Moțiune




    Din opoziție,
    USR şi Forţa Dreptei (o dizidență liberală) acuză, într-o moțiune simplă împotriva
    ministrului PNL al Finanțelor, Marcel Boloş, că în mandatul acestuia
    cheltuielile au explodat. Conform iniţiatorilor moţiunii, pentru a strânge bani
    în vistieria guvernamentală, Boloş şi Ciolacu au ales să taie veniturile
    contribuabililor cu încă o rundă de creşteri de taxe şi au lovit în micii
    antreprenori. Ei ar fi ales un câştig financiar pe termen scurt în detrimentul
    stabilităţii şi prosperităţii pe termen lung. Moţiunea simplă va fi dezbătută
    luni, urmând ca votul să fie dat a doua zi – a decis Biroul permanent al
    Camerei Deputaţilor.





    Penali




    Senatul
    României a adoptat, în calitate de primă cameră sesizată, proiectul de lege
    iniţiat de Guvern, potrivit căruia cei pe care presa-i numește fugari primesc
    suplimentar până la trei ani de închisoare, dacă nu se prezintă pentru
    executarea pedepsei în termen de o săptămână de la condamnare. Ministrul
    liberal al Justiţiei, Alina Gorghiu, afirmă că această modificare descurajează
    sustragerea de la executarea unei pedepse definitive privative de libertate.
    România încearcă, încă, să-și recupereze din străinătate fostele VIP-uri fugite
    de teama pușcăriei, pentru fapte de corupție. Din Italia, ar urma să revină
    acasă, ca să intre după gratii, însăși fosta șefă a DIICOT (Parchetul
    antimafia), Alina Bica, precum și președintele social-democrat al Consiliului
    Județean Neamț (nord-est), Ionel Arsene. Din Grecia – fostul primar de stânga
    al Bucureștiului, medicul-vedetă Sorin Oprescu. Din Serbia – afaceristul și
    politicianul Sebastian Ghiță, fost membru al comisiei parlamentare de control
    asupra activității SRI.





    Pelerinaj




    Zeci de mii
    de creștini ortodocși au trecut, în ultima săptămână, ca în fiecare an, pe la
    racla cu moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou, considerat ocrotitorul
    Bucureştiului și sărbătorit pe data de 27 octombrie. În ajun, pe 26, a fost
    celebrat Sfântul Dimitrie Izvorătorul de Mir, ale cărui moaşte au fost aduse,
    marţi, din Grecia. Până duminică inclusiv, credincioşii se pot închina atât la
    moaştele acestora, cât şi la cele ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi
    ale Sfântului Ierarh Nectarie, aşezate în baldachinul special amenajat în
    curtea Catedralei Patriarhale din Capitală. La recensământul populației de anul
    trecut din România, 85,3% dintre persoanele care și-au declarat religia – și
    implicit, notează media, dintre plătitorii de taxe și impozite – au spus că
    sunt creștini ortodocși. 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,0% de
    religie reformată și 2,5 procente penticostali. Numărul persoanelor care s-au
    declarat atei sau fără religie e în jur de 0,3 la sută.


  • Pactul fiscal-bugetar, promulgat

    Pactul fiscal-bugetar, promulgat

    Aflată în procedură de deficit excesiv de câtiva
    ani, România și-a asumat aducerea sub control a acestui indicator până anul
    viitor. Datele privind nivelul deficitului sunt însă îngrijorătoare, acesta
    fiind în creștere în primele nouă luni cu 15 miliarde de lei (circa 3 miliarde
    de euro) față de aceeași perioadă a anului trecut. Statul a cheltuit mult mai
    mult decât a încasat, potrivit datelor oficiale, care indică la final de
    septembrie un deficit de 3,55% din PIB. În acest ritm, spun analiștii
    economici, e greu de crezut că România va reuși să se încadreze în ținta de
    deficit de 4,4% din PIB, nici măcar în nivelul de 5,5% discutat de autoritățile
    de la București cu cele de la Bruxelles.


    Situația este explicată de analistul
    financiar Adrian Codirlașu, vicepreședinte al CFA România, prin faptul că în proiectul
    de buget realizat la începutul anului, cheltuielile au fost subestimate, iar
    veniturile supraestimate, ceea ce poate impinge deficitul bugetar chiar la
    peste 6% din PIB la final de 2023. Miza este cu atât mai mare cu cât dacă nu
    redresează situația România riscă să piardă fonduri considerabile din PNRR.


    Un
    amplu program de măsuri fiscal-bugetare a fost elaborat de executiv, care și-a
    asumat chiar răspunderea în Parlament pentru acesta. Sunt creşteri de taxe,
    introduse impozite noi şi eliminate facilităţile fiscale. Întârziată cu o lună
    ca urmare a contestării sale la Curtea Constituțională, ordonanța privind
    aceste măsuri a ajuns în cele din urmă pe biroul preşedintelui Klaus Iohannis,
    care joi a promulgat Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru
    asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung. O parte
    dintre aceste prevederi îşi vor produce efectele în câteva zile, restul – de la
    1 ianuarie 2024.


    Între timp, premierul Marcel Ciolacu aşteaptă şi propunerile
    de reorganizare a ministerelor, agenţiilor şi companiilor de stat, reforma
    bugetară fiind gândită să aducă, de asemenea, o diminuare a cheltuielilor.
    Calculele arată, însă, că nici aceste măsuri nu sunt suficiente şi este nevoie
    de altele pentru ca deficitul să scadă până la sfârşitul anului şi România să
    nu fie în pericol să piardă fonduri europene de zeci de miliarde de euro, a
    explicat premierul Marcel Ciolacu. Cu atât mai mult cu cât în mod obişnuit cheltuielile
    cresc în ultima parte a anului. De aceea, este nevoie de o nouă ordonanţă de
    urgenţă pentru reducerea cheltuielilor, au anunțat decidenții de la București.


    Prin restricții de cheltuieli pentru instituţiile publice şi primării, inclusiv
    pentru cele legate de organizarea de festivaluri şi competiţii, România ar urma
    să respire ușurată, îndepărtând riscul unor nedorite consecințe pecuniare. În
    paralel, premierul Marcel Ciolacu a fost joi la Bruxelles pentru a convinge
    comisarii europeni că măsurile adoptate de guvernul de la București vor fi
    suficiente pentru a menține un trend descrecător în ceea ce privește deficitul
    bugetar.



  • Guvernul vrea să facă economii

    Guvernul vrea să facă economii

    Încasările la
    buget în prima parte a anului au fost mai mici decât cele estimate, iar
    guvernul s-a trezit în situaţia de a recurge la măsura reducerii cheltuielilor
    pentru a menţine deficitul bugetar în limite admise. Experţi avertizaseră încă
    de anul trecut, după analiza construcţiei bugetare, asupra riscului ca încasările
    să fie supraestimate, iar cheltuielile subestimate. Săptămâna aceasta,
    executivul de coaliţie de la Bucureşti va anunţa oficial pachetul de reformă a
    cheltuielilor publice, care vizează economii de miliarde de lei până la
    sfârşitul anului. Măsurile se vor regăsi în proiectul unei ordonanţe de urgenţă
    care ar urma să fie aprobat în prima şedinţă de guvern.

    Premierul Nicolae Ciucă
    a dat din nou asigurări că măsurile ce se vor lua nu aduc atingere salariilor,
    locurilor de muncă şi investiţiilor. Nu sunt măsuri de austeritate ci de
    eficientizare, a precizat Nicolae Ciucă: Prin aceste măsuri fiscale pe care le vom
    aproba după ce vom avea o decizie în coaliţie, să ne asigurăm că nu ieşim din
    ţinta de deficit. Nu vorbim de măsuri de austeritate, pentru că am văzut în
    ultimii ani că nu numai economia românească, ci orice economie nu se dezvoltă
    şi nu funcţionează în parametri normali pe măsuri de austeritate. În schimb, de
    măsuri de cumpătare cred că se poate discuta în aşa fel încât gestionarea
    banilor publici să poată să se facă într-un mod cât mai eficient.

    La
    rândul său, ministrul finanţelor, Adrian Câciu, a explicat că este vorba de o
    eficientizare a cheltuielilor publice, astfel încât să se creeze spaţiul fiscal
    necesar pentru măsuri de sprijin pentru economie şi populaţie.

    Presa a publicat
    proiectul ordonanţei care reduce cheltuielile şi, potrivit acestuia, vor fi
    îngheţate angajările la stat în
    anul 2023 şi anulate eventuale majorări de salarii. Astfel, cheltuielile de
    personal în autorităţile şi instituţiile publice în 2023 nu le mai vor depăşi
    pe cele din 2022. Ordonanţa vizează şi sectorul achiziţiilor. Vor fi interzise
    cumpărarea, preluarea în leasing sau închirierea de autoturisme, mobilier și
    aparatură birotică. Sunt exceptate autoritățile și instituțiile publice nou înființate
    și obiectivele de investiții. Ordonanţa mai prevede interzicerea
    cumulului pensie-salariu la stat, cu excepția persoanelor care ocupă funcții
    didactice de predare din unitățile de învățământ și funcții de specialitate
    medico-sanitară din unitățile sanitare. Măsura s-ar aplica inclusiv beneficiarilor
    de pensii de serviciu și pensii militare stabilite prin legi speciale, adică şi
    premierului, fost militar de carieră.

    Surse politice susțin că documentul nu a
    fost încă aprobat în coaliție. Pe fondul discuţiei, redeschise acum, despre
    necesara eliminare a ripisei in folosirea banului public, analiştii îşi pun o
    întrebare legitimă: de ce cumpătarea şi rigoarea guvernează cheltuielile
    statului doar în momente de strâmtoare bugetară?


  • Ordonanţă privind modificarea şi completarea Codului fiscal

    Ordonanţă privind modificarea şi completarea Codului fiscal

    Guvernul a stabilit unele măsuri pentru asigurarea plății de către angajator a contribuției pentru pensii și sănătate la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, pentru toți salariații, inclusiv pentru persoanele care au încheiate contracte de muncă cu timp parțial și pentru cei cu plata în acord.

    Excepție fac salariații elevi, studenți, persoane cu dizabilități, pensionari și cei care cumulează venituri de cel puțin nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată.

    Mai exact, salariații aflați în una din următoarele situații:

    – Elevi sau studenți cu vârsta până în 26 de ani;

    – Ucenici în vârstă de până la 18 ani;

    – Persoane cu dizabilități care, prin lege, au posibilitatea să lucreze mai puțin de 8 ore pe zi;

    – Pensionari pentru limită de vârstă în sistemul publice de pensii, cu excepția celor care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă cu cea din sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;

    – Persoanele care cumulează venituri de cel puțin nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată din mai multe contracte individuale de muncă.

    În acest sens, Guvernul a adoptat astăzi o ordonanță privind modificarea și completarea Codului fiscal, urmând ca noile reglementări să intre în vigoare la 1 august și să se aplice începând cu veniturile aferente lunii august 2017.

    Social, măsura are rolul să protejeze aceste categorii de salariați asigurându-le dreptul la pensie și la servicii medicale în sistemul public. Din punct de vedere economic, noile prevederi au scopul să limiteze situațiile în care contractele de muncă cu timp parțial sunt încheiate pentru evitarea impozitării potrivit regulilor prevăzute pentru contractele individuale de muncă cu timp normal de lucru și, implicit, să elimine inechitățile față de angajatorii care încheie contracte individuale de muncă cu timp normal și asigură salariul minim brut pe țară propriilor salariaților.

    Noile reglementări au fost stabilite în condițiile în care, potrivit datelor statistice și studiilor efectuate în acest sens:

    – există circa 1,1-1,2 milioane de contracte de muncă cu timp parţial;

    – 370.000 salariaţi activi au un singur contract de muncă cu timp parţial;

    – aproximativ 710.000 asiguraţi cu contracte de muncă cu timp parţial, au un venit mediu brut de 903 lei/lunar (decembrie 2016);

    O astfel de practică generează, de asemenea, inechități față de angajatorii care încheie contracte individuale de muncă cu timp normal și asigură salariul minim brut pe țară propriilor salariați.

    Problematica este cu atât mai importantă cu cât în ultimii doi ani cu creştere economică ridicată, numărul locurilor de muncă cu timp parţial a crescut mai repede decât cele cu timp complet, respectiv cu 3,7% în medie pe an faţă de 2,1% în medie.

    De asemenea, este de subliniat că practica subsalarizării forţei de muncă iese în evidenţă şi prin faptul că în medie în fiecare lună circa 55.000 salariaţi sunt fără venituri declarate la Casa de Pensii, deci fără contribuţii care să se regăsească în pensiile viitoare.

  • Retrospectiva săptămânii 12-18.02.2017

    Retrospectiva săptămânii 12-18.02.2017

    Bugetul României pe 2017


    Preşedintele Klaus Iohannis a
    promulgat, joi, legile bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de
    stat pe 2017. A explicat că a luat această decizie doar pentru că România are
    nevoie de buget, dar că veniturile sunt supraapreciate, iar cheltuielile foarte
    mari. De aceea, preşedintele Iohannis a cerut Guvernului de coaliţie PSD-ALDE
    responsabilitate în îndeplinirea programului asumat. Klaus Iohannis: Veniturile la buget sunt, aşa cum au spus
    unii, optimiste. Eu spun supraapreciate. Cheltuieli sunt prevăzute în sumă
    foarte mare. Abordarea hiperoptimistă a bugetului se poate vedea, de exemplu,
    făcând o comparaţie între veniturile la bugetul general consolidat de anul
    trecut şi ce se prevede pentru anul acesta, unde se constată o creştere de 14%,
    fără să fie vreo explicaţie undeva cum se ajunge la această creştere
    fenomenală. 14% este foarte mult pentru bugetul general consolidat.     Premierul Sorin Grindeanu a declarat, în schimb, că Legea bugetului de stat este un
    proiect ambiţios şi că Executivul a prevăzut bani pentru toate măsurile
    anunţate: Am reuşit, zic eu, în timp record să venim
    cu un buget care să ţină cont de programul nostru de guvernare, de toate
    măsurile pe care noi ne-am angajat să le punem în practică. Noi ne-am făcut
    treaba, am adoptat actele legislative necesare, am prevăzut banii în buget
    pentru toate aceste măsuri.     Pe ce indicatori economici se poate baza Guvernul de la Bucureşti?
    Potrivit Institutului Naţional de Statistică, produsul intern brut al ţării a crescut cu 4,8% în 2016,
    comparativ cu anul precedent. Pentru 2017, estimările privind creşterea
    economiei oscilează între 3,7%, potrivit prognozei Băncii Mondiale, 3,8% -
    potrivit celei a FMI şi 4,4% – potrivit Comisiei Europene. În previziunile
    economice de iarnă publicate luni, Executivul comunitar avertizează, însă, că
    deficitul public ar urma să ajungă, anul acesta, la 3,6% din PIB, pentru ca în
    2018 să atingă 3,9%.


    Ordonanţă de
    urgenţă şi referendum


    Ordonanţa de
    urgenţă a Guvernului de la Bucureşti care abrogă controversatele modificări ale
    Codurilor penale, aflate la originea recentei crize politice de amploare, este,
    de miercuri, pe agenda Camerei Deputaţilor, for decizional. Cu o zi înainte,
    plenul Senatului a adoptat actul normativ în unanimitate. De la începutul
    crizei, pe 31 ianuarie, sute de mii de români din ţară şi din diaspora au cerut
    demisia Cabinetului Grindeanu, pe care-l acuză că, prin încercarea de
    modificare a Codurilor, ar fi vrut să exonereze de responsabilitate penală
    personaje politice influente şi funcţionari din administraţia centrală şi
    locală. PSD a negat acuzaţiile, afirmând că Guvernul dorea să pună în acord
    legislaţia din domeniu cu decizii ale Curţii Constituţionale. În acest context,
    preşedintele Klaus Iohannis -
    criticat, şi el, pentru că a îmbrăţişat cauza protestatarilor
    antiguvernamentali – a
    iniţiat un referendum pe tema continuării luptei anticorupţie. Demersul a
    primit, luni, avizul favorabil al Parlamentului. Pentru a-i asigura pe toţi partenerii României
    din instituţiile europene că lupta împotriva corupţiei este unul din
    obiectivele prioritare ale Guvernului PSD-ALDE, premierul Sorin Grindeanu a
    făcut, la finele acestei săptămâni, o scurtă vizită la Bruxelles. Cu acest prilej, el a declarat: Ne dorim în viitor, dacă vorbim despre
    reglementările din domeniul justiţiei, ca aceste lucruri să se întâmple în
    Parlament, printr-o dezbatere cât mai largă care să implice instituţii din
    România, ONG-uri, parlamentari, bineînţeles, astfel încât deciziile Curţii
    Constituţionale care se referă la articole din Codul Penal şi Codul de
    Procedură Penală să poată fi aprobate în Parlament.     La rândul său,
    prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a recomandat
    Executivului de la Bucureşti mai multă transparenţă. Este bine că Guvernul vrea
    să armonizeze legislaţia naţională cu normele Uniunii Europene, dar acest lucru
    trebuie făcut cu totală deschidere – a mai spus Frans Timmermans.


    România şi flancul estic al NATO


    La baza aeriană Mihail Kogălniceanu
    din sud-estul României au sosit, în această săptămână, 500 de militari
    americani. Au adus cu ei tancuri, transportoare blindate şi tunuri
    autopropulsate necesare pentru participarea la exerciţii multinaţionale.
    Colonelul Romeo Feraru, din partea Statului Major al Forţelor Terestre române,
    a detaliat: Cei 500 de militari şi
    tehnica de luptă din forţele terestre americane aparţinând Batalionului 1
    Fighting Eagles vor staţiona în România pentru o perioadă de 9 luni, după care
    vor fi înlocuiţi cu militari dintr-o altă unitate de luptă, asigurându-se,
    astfel, o prezenţă consistentă continuă în Europa.     Sosirea militarilor
    SUA, care vor participa la aplicaţii militare în cadrul operaţiunii Atlantic
    Resolve, se înscrie în demersurile NATO de întărire a flancului estic al
    Alianţei. Într-o declaraţie transmisă de serviciul de presă al Alianţei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a felicitat
    România pentru eforturile majore de a creşte bugetul pentru Apărare la 2% din PIB în 2017, spunând că este un exemplu de urmat şi de alte
    state membre ale Alianţei Nord-Atlantice.


    Românii, fără vize în Canada


    Toţi românii vor putea călători fără
    vize în Canada începând de la 1 decembrie 2017. Decizia este parte integrantă
    din acordul de liber-schimb între Uniunea Europeană şi Canada (CETA), aprobat,
    săptămâna aceasta, la Strasbourg, de Parlamentul European. Eliminarea vizelor
    era, de altfel, condiţia pusă de Bucureşti pentru a-şi da consimţământul pentru
    tratat. Acesta urmează să intre în vigoare provizoriu, pâna când va fi
    ratificat de toate Parlamentele naţionale şi regionale din Uniune.
    Europarlamentarul Iuliu Winkler a precizat că, pe lângă eliminarea vizelor,
    există numeroase beneficii economice ale acordului: Dacă trecem la partea
    foarte complexă de comerţ şi cooperare economică, întreprinderile mijlocii în
    domeniul energetic, spre exemplu, sau în alte domenii tehnologice vor avea
    posibilitatea de a colabora pe piaţa serviciilor publice din Canada. Protecţia
    drepturilor de proprietate intelectuală, protecţia patentelor, a invenţiilor şi
    a inovaţiilor va fi asigurată prin acordul CETA.     În opinia lui Iuliu
    Winkler, acordul CETA poate fi cel mai important document de liber schimb al
    secolului 21.

  • Jurnal românesc – 15.02.2017

    Jurnal românesc – 15.02.2017

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului de la Bucureşti care
    abrogă controversatele modificări ale codurilor penale, aflate la originea
    crizei politice de amploare din ultimele două săptămâni, este, de miercuri, pe
    agenda Camerei Deputaţilor, for decizional. Marţi, plenul Senatului a adoptat
    acelaşi act normativ în unanimitate. Între timp, sediul Guvernului a fost
    pichetat, din nou, noaptea trecută, de câteva sute de manifestanţi. De la
    începutul crizei, pe 31 ianuarie, sute de mii de români din ţară şi din
    diaspora au cerut demisia Cabinetului de coaliţie PSD-ALDE, pe care-l acuză că,
    prin încercarea de modificare a codurilor, ar fi vrut să exonereze de
    responsabilitate penală personaje politice influente şi funcţionari din administraţia
    centrală şi locală. PSD a negat acuzaţiile, afirmând că Guvernul dorea să pună
    în acord legislaţia din domeniu cu decizii ale Curţii Constituţionale. În acest
    context, preşedintele Klaus Iohannis a iniţiat un referendum pe tema
    continuării luptei anticorupţie. Partizani ai Executivului îl acuză, însă, pe
    şeful statului că nu îşi respectă rolul de moderator, fiindcă a îmbrăţişat
    cauza protestatarilor antiguvernamentali.


    37% din imigranţii născuţi în România şi
    care locuiesc în Franţa au o diplomă de învăţământ superior – relevă un studiu
    demografic publicat în cotidianul Le Monde, potrivit documentului ţările-gazdă
    fiind departe de a primi ‘toată mizeria lumii’. În timp ce populaţia adultă a
    Franţei dispune de un grad universitar în proporţie de 27%, imigranţii chinezi
    din Hexagon au, de pildă, studii superioare în proporţie de 43 de procente, iar
    vietnamezii – de 35 de procente. În consecinţă, potrivit studiului, majoritatea
    discursurilor privind imigranţii sunt ideologice.


    Parlamentul European a aprobat, miercuri, Acordul de
    liber-schimb între Uniunea Europeană si Canada (CETA). Negociat timp de mai
    multi ani, acesta aduce eliminarea unui numar semnificativ de taxe vamale si
    bariere non-tarifare. Acordul urmeaza sa intre acum în proces de ratificare la
    nivelul fiecărei tări UE, insa unele prevederi ale sale intră în vigoare
    înainte de încheierea procedurii. In urma semnarii acordului, ridicarea vizelor
    pentru români intră în vigoare, partial, încă de la sfârsitul lunii aprilie.
    Este vorba despre românii care au mai fost în Canada si au obtinut anterior
    viză. Apoi, de la 1 decembrie, toti românii vor putea călători fără vize în
    Canada. Comertul UE-Canada a reprezentat peste 60 de miliarde de euro in 2015.
    Odata cu intrarea in vigoare a CETA, aceasta suma ar urma sa creasca, potrivit
    cifrelor oferite de Parlamentul European.


    Comisia pentru drepturile omului a avizat favorabil
    Legea parteneriatului civil, în şedinţa de miercuri – a anunţat iniţiatorul
    proiectului, fostul deputat Remus Cernea, afirmând că noul Parlament pare a
    avea un alt chip şi suflu. Potrivit acestuia, este un pas înainte
    pentru democraţia din România şi pentru ideea de a respecta drepturile omului.
    Este o lege care ajută acele persoane care convieţuiesc în baza
    afecţiunii reciproce, a respectului, au bunuri în comun, pot avea probleme de
    sănătate, în privinţa contractării unor credite, iar legea propusă vine să
    acorde o serie de facilităţi şi să recunoască drepturi în privinţa acestor
    persoane    , a spus Remus Cernea. El a adăugat că 22 de state membre UE au
    legislaţii similare, inclusiv ţări majoritar ortodoxe precum Grecia şi Cipru.
    Ultimele recensăminte au arătat că peste 800.000 de cetăţeni români trăiesc în
    astfel de uniuni consensuale, nerecunoscute de stat. Legea parteneriatului
    civil va fi dezbătută şi în Comisia juridică, cea care va întocmi raportul care
    va fi supus votului plenului Camerei Deputaţilor, for decizional.

  • Nai protesti tru România (13.02.2017)

    Nai protesti tru România (13.02.2017)

    Bucureşti şi tru alte casabadz dit România ma largu s-duc nainti protestile nchisiti tru 31 di yinar andicra di turlia tru cari Guvernul PSD — ALDI mindui tra s-alaxeasca nomuri importante cari mutrescu infracţiunile di corupţie. Cabinetlu Sorin Grindianu, nvestit aoa si un mes, scoasi tru migdani una vartoasă reacţie tivică după ti vului una ordonanţă di urgenţă, cari vrea s-dezincrimineadza ma multi fapti penale, inclusiv abuzlu tru lucru, tru nascanti condiţii. Apofasea fu cutugursita sertu tru scara mari, em tru vasilie, em di aliaţl’i occidentali, şi scoasi pi geadei român’il’i niifharistusiţ – nai ma mulţa aoa si una stămâna, cama di giumitati di miliuni. Tru intereslu a unitatil’ei sociali, uidisitu cu spusa a premierlui, guvernul abroga pan tru soni ordonanţa.




    Ghini ma, niti aestă apofasi, niti demisia a ministrului ali justiţie, Florin Iordache, nu isihasi apili, protestatarl’i caftandalui tora sancţionarea a guvernului Grindeanu, tru cari spun că nu mata au pistusini. Dumanică seara, piaţa di dinintea a sediului executivlui fu, diznau, mplină, di s-alaxi tru scena a disvartearil’ei a unui babageanu tricolor uman adrat di atel’i aproapea 50 di n’ml’i di manifestanţa cari mutara pisura di caitli a lor carta buiusiti tru hroma roşa, galbina şi n’irla, lun’inati cu telefoanili mobili.




    Anvarligaţ di mesaje lun’inoase antiguvernamentale proiectate pi casili di anvarliga, manifestanţal’ii caftara demisia a executivlui, afişândalui pancarti cu mesajlu “Rezist” şi cu grita “Vrem s-lucram, nu s-vă vigl’em”. Dzat di n’il’i di insi mutara cap şi tru alta casabadz mari dit România – tru Cluj, Sibiu, Timişoara, Braşov, Constanţa şi Iaşi, am şi tru casabadz ma n’it, cata cum Galaţi ica Oradea. Manifestaţii contra a guvernului Grindianu s-featira şi tru ndoi casabadz european’i. Tru Italia, român’il’i mutara cap Roma, Milano şi Torino, iara tru Spania dinintea a Ambasadal’ei di Madrid, mea purtara si hlamburi nica şi grira lozinci contra ali corupţie şi a PSD.




    Sum deviza Vrem un guvernu chischin”, Haga s-tanu diznau un marşu di protestu, şasili tru aesti dauă stămân’i dit soni, cari s-bitisi dinintea a Ambasadal’ei ali Românie. Una delegaţie a protestatarlor deadi tru mana una carti petiţie a ambasadoaral’ei ali Românie tru Olanda, tru document român’il’i caftândalui un guvernu chischin, transparentu şi responsabil. Di altă parti, protesti, di ma n’it, s-tanu di una stamana şi dinintea a palatil’ei prezidenţiala di Bucureşti. N’il’i di susţanători pro-guvernamentali îl’i cafta giueapi a prezidentului Klaus Iohannis că nu ş-exercita rolu di mediator şi că instiga la ampartari prit purtaticlu a lui. Stămâna ti tricu, şeflu a statlui, cari andrupa ti scurtu kiro protestatarl’ antiordonanţă, dusi tru Parlamentu, iu cafta a executivlui s-guverneadza transparentu, cu pistusini, di spusi responsabilitate, iara Legislativlu, dominat di PSD, s0-legifereadza tra banatori, nu tra un grup di politicieni cu problemi penali.




    Autor: Corina Cristea


    Armanipsearea: Tascu Lala




  • RCA, măsuri legale şi proteste

    RCA, măsuri legale şi proteste

    Motiv de proteste care au bulversat în câteva rânduri
    traficul, tarifele poliţelor RCA sunt îngheţate în România pentru următoarele 6
    luni la un preţ de referinţă care va fi anunţat în cel mult 30 de zile de
    Autoritatea de Supraveghere Financiară. Măsura se regăseşte într-o ordonanţă de
    urgenţă adoptată, miercuri, de executiv şi se va aplica pentru toţi şoferii, nu
    doar pentru transportatori. Documentul mai prevede, între altele, că un
    contract RCA poate fi încheiat pe o perioadă între o lună şi un an, iar
    suspendarea acestuia va fi permisă la cererea celui asigurat. În caz de
    accident, dauna va putea fi plătită din propria asigurare urmând ca paguba să
    fie recuperată ulterior de la cel vinovat.

    Un comunicat al Guvernului
    precizează că ordonanţa ţine cont de directivele europene în materie, de
    experienţa altor state membre în ceea ce priveşte reglementarea acestei
    asigurări, precum şi de propunerile formulate de asociaţiile profesionale şi
    patronale ale asigurătorilor şi transportatorilor auto.

    În pofida măsurilor
    luate de guvern, o parte dintre transportatori au decis, însă, să nu renunţe la
    proteste. Patru din cele şase asociaţii ale transportatorilor au mobilizat în
    faţa sediului guvernului şi în alte locaţii din 20 de oraşe mii de
    transportatori pentru a-şi exprima în continuare nemulţumirile. Ei solicită ca
    tarifele RCA să fie îngheţate la valorile medii ale daunelor existente în
    evidenţele Autorităţii pentru Supraveghere Financiară, şi nu la nivelul celor
    care se vor calcula în viitor. Astfel, patronatele cer un tarif de 4.900 de lei
    (circa 1100 de euro) pentru un camion, adică dauna medie, în timp ce varianta
    propusă de către autorităţi este de 18.500 de lei (circa 4100 de euro) pentru
    dauna medie.

    La negocierile de la guvern nu se stabilise clar care va fi acest
    plafon al daunei, iar îngheţarea tarifelor la RCA, aprobată de Consiliul
    Concurenţei, părea suficientă pentru transportatori, care păstrau, totuşi,
    anumite rezerve în aşteptarea publicării respectivei ordonanţe.

    Transportatorii
    cer şi demisia preşedintelui Autorităţii de Supraveghere Financiară, Mişu
    Negriţoiu, pe care îl consideră responsabil de creşterea semnificativă a
    tarifelor RCA în ultimul an. Potrivit patronatelor din transporturi, acestea ar
    fi mai mari şi de 2,5 ori faţă de primul trimestru din 2015. Mişu Negriţoiu
    spune, însă, că nu are ce să-şi reproşeze pentru că ASF nu poate fixa preţuri
    şi nu are dreptul legal să intervină în contractele comerciale încheiate de
    asiguratori.

    Preşedintele ASF a declarat în Parlament că situaţia RCA a fost
    generată de liberalizarea pieţei la care România s-a angajat în 2007.

  • Reglementări privind salarizarea bugetarilor

    Reglementări privind salarizarea bugetarilor

    Peste 650 de mii de angajaţi la stat vor primi salarii
    mai mari din septembrie. Guvernul de la Bucureşti a adoptat o ordonanţă privind
    salarizarea unitară a bugetarilor care îşi propune să corecteze
    disfuncţionalităţile din sistem, astfel încât angajaţii pe aceeaşi funcţie şi
    cu aceleaşi studii să aibă acelaşi salariu.

    Ministrul muncii, Dragoş Pâslaru: La muncă egală plată egală – acest principiu este un principiu cheie pe
    care noi îl aplicăm având în vedere că persoanele care aveau aceeaşi funcţie,
    aceeaşi vechime, aflate în acelaşi birou aveau salarii diferite datorită unor
    prevederi legale hatice din trecut. Acest lucru îl corectăm, îl corectăm pentru
    întreaga administraţie publică din România, mai ales în zona funcţionarilor
    publici centrali şi locali.

    Cele
    mai mari creşteri salariale vor fi în sistemul de sănătate, pentru că acolo au
    fost identificate cele mai multe probleme, a explicat ministrul muncii. Dragoş
    Pâslaru: În sectorul de sănătate există nişte disfuncţionalităţi majore în modul
    în care sunt salarizaţi cei din sectorul medical; a fost necesar aici să venim
    cu o reaşezare a grilei, astfel încât, un medic de o funcţie şi o vechime,
    indiferent unde ar fi în ţară, să aibă acelaşi salariu de bază. Pentru sectorul
    de educaţie, venim cu o grilă, la fel ca la sănătate.

    Efortul bugetar
    pentru aplicarea actului normativ este estimat la aproape 900 de milioane de
    lei (200 milioane euro) anul acesta şi la 2,6 miliarde de lei (circa 580
    miliarde de euro) în 2017.

    Sindicaliştii din educaţie au cerut corecţii
    salariale mai mari, însă autorităţile au spus că nu sunt bani suficienţi. De
    aceea, dascălii nu au susţinut proiectul propus de Ministerul Muncii. Marea
    parte din nemulţumirile sindicatelor nu sunt legate de conţinutul ordonanţei în
    sine, ci de faptul că de majorări nu beneficiază mai multe categorii. Ordonanţa
    a fost însă primită bine de sindicatele din Cartel Alfa. Preşedintele
    Confederaţiei, Bogdan Hossu, spune că această majorare este un prim pas şi
    aşteaptă de la viitorul guvern, care va fi instalat după alegeri, să continue
    majorările salariale.

    Bogdan Hossu: Trebuie să ţinem cont că noul guvern va
    avea toate posibilităţile ca, în funcţie de decizia proprie, să majoreze
    această alocare, care, subliniez, este în limita creşterii economice, îngheţând
    parametrii bugetari alocaţi fondului de salariu.

    Ordonanţa privind
    salarizarea bugetarilor a fost adoptată după mai multe runde de negocieri cu
    sindicaliştii, iar problema salarizării unitare a dus şi la demisia ministrului
    muncii, Ana Costea.

  • Salarizarea personalului bugetar

    Salarizarea personalului bugetar

    O noua ordonanţă de urgenţă privind salariile bugetarilor ar putea fi elaborată, împreună cu partenerii sociali, până pe 15 mai, a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru. Proiectul se va afla timp de două săptămâni în dezbatere publică după care ar putea fi adoptat de Executiv, la 1 iunie. Aceasta este data limită, şase luni înainte de alegerile generale din România, până la care, potrivit legii, poate fi adoptată o ordonanţă de urgenţă.



    Ministrul muncii a precizat că va fi vorba de o ordonanţă de corecţie adusă salariului de baza al personalului din zona bugetară Guvernul vrea să obţină şi acordul partenerilor sociali, în contextul în care resursele bugetare sunt limitate şi vor putea fi majorate doar salariile cele mai mici din sectorul public. De creşteri salariale ar putea beneficia între 300.000 şi 500.000 de bugetari.



    Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a afirmat că promovarea ordonanţei depinde de felul în care textul acesteia va fi acceptat de către partenerii sociali şi dacă nemulţumirile legate de proiect vor fi mai mari decât beneficiile, ordonanţa va fi stopată. Liderii federaţiilor sindicale din România au declarat, deja că sunt nemulţumiţi de noul proiect şi au avertizat că inechităţile se vor muta din zona de foarte jos a salariilor într-o zonă ceva mai sus, la un alt nivel. Pentru aceste majorări guvernul are la dispoziţie două miliarde de lei, sumă considerată prea mică de sindicate, care au avertizat că ar putea relua protestele.



    Marius Sepi, prim-vicepreşedinte al Sanitas, consideră că nu se poate accepta o abordare pe bucăţi, în condiţiile în care doar pentru unii se vor face corecţii. El a afirmat că trebuie căutate soluţii de finanţare, în aşa fel încât, pe această ordonanţă de urgenţă, să intre toate categoriile de personal. Vineri, la Guvern, a avut loc o nouă şedinţă a Consiliului Naţional Tripartit (guvern-patronat-sindicate) in care s-au discutat principiile care vor sta la baza noii Ordonanţe. Întâlnirile vor continua, ţinta lor principală fiind armonizarea punctelor de vedere asupra viitoarei ordonanţe de urgenţă.



    Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în România sunt aproape 1,2 milioane de bugetari la o populaţie activă de 9 milioane de persoane. Analiştii economici apreciază că o creştere a cheltuielilor de personal ar putea mări deficitul bugetar al statului şi, în contextul altor creşteri de cheltuieli bugetare promovate de Parlament, va majora riscul implementării unei noi perioade de consolidare fiscală. În consecinţă, va fi nevoie, în viitorul apropiat, fie de reduceri de cheltuieli, fie de concedieri de personal, pentru a echilibra balanţa.

  • Creşteri bugetare pentru salariaţi

    Creşteri bugetare pentru salariaţi

    Salariul mediu
    net în România a fost de 2 mii de lei în luna februarie, potrivit datelor
    Institutului Naţional de Statistică. Este echivalentul a aproximativ 450 de
    euro, venit indecent de mic faţă de cele similare ale cetăţenilor din
    alte ţări ale Uniunii Europene, în special din Vest. Este ştiut că România este
    devansată doar de Bulgaria într-un clasament al salarilor mici. Cele mai
    scăzute salarii medii nete sunt câştigate de salariaţii din hoteluri şi
    restaurante, care obţin în jur de 1.150 de lei. La polul opus, cu peste 5.100
    de lei, se află angajaţii din domeniul tehnologiei informaţiei.

    În cazul
    marilor grupe de bugetari români, cele mai mari salarii medii au fost în
    administraţie şi ordine publică, iar cele mai mici în sănătate şi învăţământ.
    Dacă în sănătate, salariul mediu net se situează în jurul mediei naţionale, fiind de 2 mii de lei, în învăţământacesta este inferior
    – 1.880 de lei. Or, potrivit purtătorului de cuvânt al actualului Guvern
    tehnocrat de la Bucureşti, Dan Suciu, bugetarii cu salarii mici ar putea
    beneficia, din luna august, cu plata de la 1 septembrie, de majorări salariale
    de până la 20%, potrivit unui proiect de ordonanţă discutat în şedinţa de
    miercuri. Documentul urmează să fie adoptat săptămâna viitoare. Atât îşi poate
    permite Executivului în acest an, a punctat Dan Suciu: Prin
    ordonanţa aceasta vor apărea modificări în jumătatea inferioară a grilei de
    salarizare, pentru că la nivelul salariilor mai mici apar aceste disfuncţionalităţi.
    Majorările sunt până la 20%, de exemplu, la asistenţi sociali; sigur, la alte
    categorii sunt mult mai reduse, sunt mai degrabă modice – 1%.     Dar avem majorări pe toate clasele salariale. În medie, vorbim de o creştere salarială de aproximativ
    5%. Să nu uităm, însă, că ea vine după o creştere salarială pe tot sectorul
    public de 10% şi să nu uităm că, de la 1 mai, vorbim de un nou salariu minim pe
    economie.

    Preşedintele Confederaţiei Naţionale
    Sindicale Cartel Alfa, Bogdan Hossu, este de părere, în schimb, că
    măsura va duce la creşterea numărului de clase de salarizare care se suprapun,
    ceea ce va crea noi probleme. Bogdan Hossu: De la 1
    mai, va creşte salariul minim pe economie la 1.250 de lei, deci de la 26 de
    clase suprapuse astăzi, se va ajunge, probabil, pe la 30 de clase suprapuse,
    ceea ce va crea, evident, disfuncţionalităti în sistem şi oricum, conform
    legislaţiei în vigoare, Guvernul, ordonatorii de credite în principal, vor
    trebui pentru salariaţii din sectorul bugetar, aflaţi sub noul salariu minim, să
    facă creşterile respective.

    Impactul financiar al creşterii dorite de
    Guvern cu până 20% a salariilor mici va fi în jur de 500 de milioane de lei net
    pentru acest an şi de aproximativ 1,5 miliarde de lei net anul viitor. O parte din banii pentru aceste majorări vor veni din
    dividendele pe care companiile de stat le virează la buget.

  • Modificări ale Legii cetăţeniei

    Modificări ale Legii cetăţeniei

    Guvernul României a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă ce aduce importante modificări condiţiilor de dobânire a cetăţeniei române. Astfel, cetăţenii străini sau persoanele fără cetăţenie care au contribuit în mod semnificativ la promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti vor putea dobândi cetăţenia română în condiţii mai facile, decât cele reglementate în prezent.



    De un regim derogativ beneficiează şi persoanele care ar putea contribui la promovarea imaginii României prin performanţe deosebite în domeniul sportului, prin reprezentarea ţării noastre în loturile naţionale, şi care îşi exprimă ataşamentul faţă de România şi faţă de sistemul de valori românesc”, se arată într-un comunicad al Executivului.



    Persoanele care contribuie la promovarea imaginii României şi doresc cetăţenia română trebuie să fie majore, să dovedească prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român şi Sunt cunoscute cu o bună comportare şi nu au fost condamnate în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care să le facă nedemne de a fi cetăţeni români.



    Ordonanţa adoptată de Guvern vizezeză, în special, sportivii ce pot fi naturalizaţi de către federaţiile sportive, dar şi persoanele care contribuie la promovarea culturii şi identităţii româneşti.



    49.501 cereri de acordare şi de redobândire a cetăţeniei române au fost înregistrate în primele opt luni ale anului în curs. Cele mai multe, în număr de 49.148, au fost cereri de redobândire a cetăţeniei. Astel, autorităţile au înregistrat o creştere semnificativă comparativ cu anul trecut când au fost înregistrate 21.664 cereri de acordare şi redobândire a cetăţeniei, din care 21.124 au vizat redobândirea cetăţeniei române.


  • Decizii privind exploatarea lemnului în România

    Decizii privind exploatarea lemnului în România

    Guvernul României a lansat, sâmbătă, în dezbatere publică două proiecte de Ordonanţă de Urgenţă care vizează reglementări mai stricte în ceea ce priveşte exporturile de material lemnos şi suspendarea temporară a acestora. In notele de fundamentare elaborate de experţii Ministerului Mediului, se arată că deciziile au fost luate, având în vedere amploarea tăierilor ilegale de pădure din ultimii ani, efectele acestora asupra sănătaţii şi siguranţei cetăţenilor, precum şi impactul asupra mediului.



    Potrivit statisticilor oficiale, în ultimii 25 de ani, suprafaţa pădurilor virgine şi semivirgine din România s-a redus la jumătate. Cifrele mai arată că anual, în România, se taie 27 de milioane de metri cubi de lemne şi doar 19 milioane cu acte în regulă, iar aproape un milion de metri cubi ajung la export sub formă de buşteni sau lemn de foc. După ce guvernul va adopta, miercuri, un proiect de ordonanţă de urgenţă, exporturile de buşteni, cherestea şi lemne de foc vor fi suspendate, până la 31 august.



    După această dată, vânzările se vor face doar după ce producătorii obţin o licenţa pentru fiecare operaţiune de export sau livrare în spaţiul UE. Documentul va conţine date precise privind provenienţa, cantitatea din fiecare specie sau destinaţia materialului lemnos. Premierul Victor Ponta a anunţat că măsurile guvernului urmăresc să oprească jaful din sectorul silvic.


    Victor Ponta: Şi preşedintele, şi eu, şi parlamentul putem să colaborăm ca să oprim un fenomen, care există de mulţi ani în România şi anume fenomenul despăduririlor ilegale şi al acestei pieţe ilegale, în sensul în care miercuri să adoptăm ordonanţa care interzice exportul de buştean, în sensul în care întărim Garda de Mediu şi Jandarmeria Montană, măsuri concrete prin care facem ceva.



    Potrivit executivului, cele două acte normative încearcă să reglementeze strict piaţa lemnului până la intrarea în vigoare a noului Cod silvic, aflat din nou la Camera Deputaţilor, după ce preşedintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea legii. Seful statului şi opoziţia liberală susţin că unele prevederi ale Codului silvic ar încălca legislaţia comunitară. In replică, majoritatea guvernamentală de stânga a acuzat politicieni liberali că promovează interesele unor firme străine care prelucreaza lemn românesc. Pentru al doilea week-end consecutiv, în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară au avut loc proteste împotriva tăierilor abuzive de copaci şi a defrişărilor ilegale din ultimii 25 de ani.

  • Aleşii locali nu îşi pot schimba partidul

    Aleşii locali nu îşi pot schimba partidul

    În septembrie anul trecut, cu două luni înaintea alegerilor prezidenţiale, Guvernul de stânga de la Bucureşti, sub bagheta liderului social-democrat Victor Ponta, cel care a şi candidat la alegeri, a dat o controversată ordonanţă de urgenţa (OUG). Adoptată, ulterior, şi de Parlament, în încercarea de a-i ataşa un plus de legitimitate, ordonanţa le permitea aleşilor locali, în termen de 45 de zile, să-şi schimbe formaţiunea de provenienţă fără să-şi piardă mandatul.



    Nu doar necesară, ci obligatorie, a motivat, la vremea respectivă, premierul Ponta decizia, fiindcă, argumenta el, administraţia locală este paralizată din cauza schimbărilor de pe scena politică. Blocajul fără ieşire, spunea el, s-a instalat după ce liberalii au părăsit USL, alianţa de centru-stânga ce se impusese autoritar la legislativele din 2012. Uşor de anticipat, partidul premierului, PSD, a fost marele beneficiar al ordonanţei, odată ce sute de aleşi locali au virat spre marea formaţiune de stânga.



    Pentru Opoziţie, în schimb, ordonanţa nu a fost decât găselniţa prin care PSD a încercat să-i paveze drumul lui Ponta spre funcţia supremă, ceea ce nu s-a întâmplat, şi, în acelaşi timp, să-şi potenţeze influenţa în teritoriu, unde prezenţa solidă a Opoziţiei îi ridică mari probleme.



    În decembrie, însă, Curtea Constituţională a decis că ordonanţa este neconstituţională. Potrivit Curţii, cea care tocmai a făcut publică motivarea deciziei, constituirea sau ruperea alianţelor politice intră în exerciţiul democratic firesc, aşa că ele nu pot justifica măsuri care, în mod direct şi brutal, schimbă configuraţia politică a autorităţilor administraţiei publice locale şi alterează voinţa electoratului. Curtea susţine că viciul de neconstituţionalitate al unei ordonanţe de urgenţă nu poate fi acoperit prin aprobarea acesteia de către Parlament, cel care, prin lege, trebuie s-o respingă.



    Discuţia se îndreaptă, acum, spre viitorul aleşilor ce au profitat de ordonanţă, ademeniţi, comenteză observatorii, cu promisiunea banilor de la buget. În cazul în care dorinţa Opoziţiei se va transforma în realitate, atunci toţi aleşii în cauză îşi vor pierde mandatul. Într-o astfel de ipoteză, cu sute de posturi din administraţia locală devenite vacante, vor fi organizate alegeri anticipate, cu relevanţă naţională. Ar fi o noutate în practica democratică românească, în condiţiile în care anticipatele, fie ele locale ori legislative, au fost exersate de electori doar la nivel micro.