Radio România Internațional

Tag: Ordonanta 13

  • O evaluare îndelung aşteptată

    O evaluare îndelung aşteptată

    Abrogată la presiunea străzii, îndelung
    blamata ordonanţă de urgenţă 13 prin care executivul PSD – ALDE de la Bucureşti
    a încercat să relaxeze legislaţia penală anticorupţie încă produce efecte.
    Curtea Constituţională a decis recent că DNA şi-a arogat competenţe pe care nu
    le are atunci când a început să ancheteze modul în care a fost promovată
    ordonanţa.

    Impulsionat de hotărârea Curţii, fostul ei component, ministrul de
    justiţie, Tudorel Toader, a decis că se impune evaluarea activităţii şefilor
    Parchetului General şi DNA. Fără ingerinţă sau presiune din partea nimănui
    străin de minister, a ţinut să sublinieze Tudorel Toader, în tentativa de a
    elimina suspiciunile că evaluarea ar fi fost comandată politic de PSD.

    După un
    curs de drept constituţional de aproape o oră, o adevărată probă de rezistenţă
    pentru jurnalişti, ministrul a făcut anunţul aşteptat: Evaluând
    toţi factorii de constituţionalitate, de legalitate, de oportunitate am
    apreciat că în acest moment nu este oportună declanşarea mecanismului
    instituţional de revocare a procurorului general, respectiv a procurorului şef
    al DNA.

    Totuşi, decizia Curţii Constituţionale, potrivit căreia
    procurorii nu au atribuţii de a cenzura actele guvernamentale, obligă
    ministerul să ia unele măsuri. Tudorel Toader: Ceea ce considerăm
    oportun, în spiritul exigenţelor statului de drept este necesitatea instituirii
    unei atente monitorizări a unei obligaţii de raportare a activităţii pe care o
    desfăşoară procurorii, de la DNA, DIICOT, Parchetul de pe lângă Înalta Curte,
    autoritate pe care trebuie să o exercite ministrul justiţiei şi, repet, o voi
    exercita, fără ingerinţe în independenţa procurorului de a da soluţii.

    Din poziţia de susţinător declarat al eforturilor pe care procurorii le fac în
    combaterea corupţiei, preşedintele Klaus Iohannis spune că este mulţumit de
    activitatea procurorului general şi a procurorului şef al DNA. Şeful statului
    nu împărtăşeşte opinia ministrului Justiţiei cu privire la presupusele derapaje
    ale DNA, dar nici nu-i contestă acestuia dreptul să monitorizeze activitatea
    parchetelor. Klaus Iohannis: Chiar mă aştept de la domnul ministru să
    sprijine Ministerul public, pe procurorul general, pe procurorul şef DNA, pe
    procurorul şef DIICOT, ca să îşi îndeplinească mai bine misiunile. Dacă lucrează
    împreună în ceea ce am numit cooperare loială, Ministerul Justiţiei cu
    Ministerul public, lucrurile pot merge numai înspre bine, altfel decât la
    începutul anului, când Ministerul Justiţiei şi Ministerul public au avut
    poziţii divergente în privinţa ordonanţei 13    .

    Premierul Sorin
    Grindeanu a precizat, într-un comunicat, că a cerut să fie informat constant în
    legătură cu rezultatele monitorizării continue a activităţii procurorilor şi a
    dat asigurări că Guvernul este angajat ferm în lupta anticorupţie.

  • Jurnal românesc – 06.02.2017

    Jurnal românesc – 06.02.2017

    Plenul reunit al Parlamentului de la Bucureşti dezbate, de luni,
    proiectul bugetului de stat pentru 2017. În numele Cabinetului PSD-ALDE,
    ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, a dat asigurări, la dezbaterile din
    comisiile parlamentare, că proiectul respectă principalele direcţii stabilite
    în programul de guvernare, printre care reducerea TVA de la 20% la 19% sau
    eliminarea impozitului pe venit pentru pensiile mai mici sau egale cu 2000 de
    lei (circa 440 de euro). Bugetul este construit pe o creştere economică de 5,2%
    şi pe un deficit de maxim 3% şi va permite respectarea angajamentelor asumate
    de România prin alocarea a 2% din PIB Apărării. Guvernul preconizează un indice
    al inflaţiei sub 1,4 şi o rată a şomajului de 4,3%. Opoziţia de dreapta
    consideră că estimările de venituri care stau la baza bugetului sunt
    nerealiste.


    Guvernul a abrogat Ordonanţa 13, care redefinea abuzul în serviciu şi
    elimina răspunderea penală pentru fapte care aduceau prejudicii mai mici de 200
    de mii de lei. Peste jumătate de milion de oameni au ieşit în stradă în
    Bucureşti şi în alte oraşe din România şi duminică, a şasea zi de manifestaţii, ziua în care
    a fost înregistrat cel mai mare protest contra Ordonanţei care modifică
    codurile penale, chiar dacă aceasta a fost abrogată. Românii au ieşit în stradă
    şi în mai multe oraşe europene. La Budapesta, zeci de persoane, majoritatea
    tineri, s-au adunat în faţa Ambasadei României. În Italia, au avut loc
    demonstraţii la Roma, Torino şi Milano. În centrul capitalei italiene s-au
    adunat aproape 1000 de români. Proteste au mai fost şi la Chişinău, Sofia,
    Bruxelles, Paris, Londra, Amsterdam, Barcelona sau Madrid. Tot duminică, pentru
    prima dată de la începutul protestelor, a avut loc, în faţa Preşedinţiei, un
    miting de susţinere a guvernului Grindeanu, care a adunat în jur de 2 mii de
    oameni.


    Protestele masive din stradă, de săptămâna trecută, i-a determinat pe
    investitorii străini să se uite cu îngrijorare la România. Iar asta s-a văzut
    şi în cursul valutar. Leul s-a depreciat constant faţă de euro şi a pierdut
    teren şi faţă de franc. Moneda românească nu a început prea bine nici această
    săptămână – un curs interbancar de 4 lei şi 52 de bani pentru un euro. Dolarul
    a scăzut şi el faţă de vineri, iar francul este în creştere. Miercuri, după
    adoptarea ordonanţei de modificare a Codului Penal, cursul a explodat pe piaţă
    interbancară. Cotaţia monedei europene a ajuns la 4 lei şi 55 de bani.
    Specialiştii agenţiilor de rating spun că situaţia din România riscă să
    afecteze încrederea investitorilor pe termen lung. Asta înseamnă că va creşte
    costul împrumuturilor pentru statul român. Deja – observă experţii bancari -
    pentru fiecare miliard de euro împrumutat, România achită cu 3 milioane de euro
    mai mult decât în urmă cu o lună.


    Punctele de trecere a frontierei cu Bulgaria, de la Bechet şi Turnu
    Măgurele, au fost redeschise. În Bulgaria, vinieta, taxa de drum, nu se mai
    poate plăti la benzinării, ci exclusiv la casele Agenţiei Vamale din ţara
    vecină. De aceea, la intrarea în Bulgaria, în special la vama Giurgiu – Ruse,
    se formează coloane de tiruri. Şi cursele cu bac-ul pe Dunăre au fost reluate,
    după o lună cu restricţii de navigaţie.