Radio România Internațional

Tag: ordonanta

  • Noi reguli pentru campania electorală

    Noi reguli pentru campania electorală

    De acum e oficial: guvernul român a stabilit, prin ordonanţă de urgenţă, că alegerile prezidenţiale vor avea loc în luna mai, primul tur pe data de 4, iar runda decisivă pe 18. Scrutinul prezidenţial trebuia să pună capăt maratonului electoral de anul trecut, însă Curtea Constituţională l-a anulat, puţin înainte de turul al doilea din 8 decembrie, pe motiv că întreg procesul electoral ar fi fost viciat şi deturnat, cu implicarea unui actor statal extern, în favoarea câştigătorului din turul unu, extremistul prorus Călin Georgescu.

    Executivul a venit cu noi reguli, legate de votul din diaspora dar şi de desfăşurarea campaniei. Românii din afara graniţelor vor putea vota pe parcursul a trei zile, ca şi până acum, dar în intervale orare modificate. Astfel, vineri şi sâmbătă, votul în diaspora va dura de la orele locale 7:00 şi 21:00, însă duminică, 4 mai, când se votează şi în ţară, votul se va încheia la 21:00 ora României. Această măsură a fost adoptată la propunerea Autorităţii Electorale Permanente, pentru a nu mai lăsa acel ecart de timp în care votul poate fi influenţat atunci când el s-a închis în România, dar a rămas deschis în străinătate, în secţiile aflate la vest de România, pe fusurile orare aferente. În cazul în care mai sunt oameni care vor să voteze, prelungirea votării în ţările situate la vest de România se poate face până la miezul nopţii în ţară.

    Ordonanţa stabileşte şi mai multe obligaţii pentru postarea şi distribuirea materialelor de campanie electorală în mediul online. Acestea trebuie să aibă elemente clare de identificare ca publicitate politică, inclusiv cine le plăteşte sau dacă se folosesc tehnici de vizare a unui public-ţintă. Nerespectarea noilor reguli se sancţionează cu amendă de până la 50.000 lei, echivalentul a 10 mii de euro, iar în cazul marilor platforme online amenda poate ajunge la 5% din cifra de afaceri, dacă nu se elimină materialul publicitar în cauză în termen de cinci ore de la notificarea Autorităţii Electorale Permanente. Potrivit executivului, e în derulare un mecanism de monitorizare a materialelor care vor fi publicate pe reţelele sociale, iar sesizările şi reclamaţiile privind eventuale încălcări ale reglementărilor trebuie depuse la Biroul Electoral Central.

    Noile reguli urmăresc să prevină ce s-a întâmplat înainte de turul unu, când candidatul Georgescu, autodeclarat independent, a fost promovat masiv, disproporţionat faţă de ceilalţi, pe TikTok. Mai multe organizaţii neguvernamentale importante au criticat, însă, aceste noi prevederi despre care spun că au fost introduse fără o dezbatere publică prealabilă şi ar putea afecta drepturi fundamentale ale cetăţenilor, fiind o ameninţare la adresa libertăţii de exprimare. În opinia ONG-urilor, actul normativ riscă să restricţioneze opiniile politice şi dezbaterile legitime. Lidera USR, Elena Lasconi, care se calificase in runda decisivă alături de Georgescu, a criticat modificarea programului de vot în diaspora, deoarece ar constitui o discriminare şi o încălcare gravă a dreptului de a vota al românilor din afara ţării.

     

  • Deficitul bugetar trebuie micşorat

    Deficitul bugetar trebuie micşorat

    România încheie 2024 cu un deficit de 8,6%, arată datele Ministerului de Finanțe. Experții atrag atenția că acesta este uriaș și se numără printre cele mai înalte din UE. Creșterea economică nu este robustă, întrucât se bazează pe dezechilibre mari, interne și externe, iar Guvernul trebuie să încerce să țină sub control strict cheltuielile, mai spun ei. Deficitul trebuie să scadă în acest an, ceea ce reprezintă o adevărată provocare, afirmă și ministrul finanţelor, Tánczos Barna.

    El a precizat că obiectivul pentru 2025 îl reprezintă cumpătarea în administrarea banului public, în condiţiile în care 2024 a fost un an dificil pentru România, din toate punctele de vedere.

    Tánczos Barna : “A fost un an electoral cu foarte multe alegeri, a fost un an în care au fost recalculate pensiile, au fost majorate salariile în mai multe domenii şi au fost susţinute investiţii cu sume fără precedent. Şi cred că acesta este elementul cel mai important al bugetului pe 2024, chiar dacă anul a fost încheiat cu un deficit de 8,6%.

    Anul 2025 o să însemne o încadrare într-un deficit de 7% şi, într-adevăr, este o provocare ca în condiţiile în care vrem să păstrăm sumele alocate pentru investiţii, trebuie să plătim salariile la nivelul lunii noiembrie şi pensiile la nivelul lunii noiembrie 2024.

    Trebuie să susţinem sistemul de învăţământ, sistemul de sănătate, toate instituţiile publice, să ne încadrăm în acest deficit, dar în acelaşi timp trebuie să fie şi anul în care începem să creăm acel stat suplu, care nu încasează impozite pentru a deveni obezi şi pentru a angaja şi mai mult şi a oferi aceleaşi servicii cu un număr de angajaţi mai mare, cu costuri mari, mari.”

    Tánczos Barna a amintit că, în 2024, România a încheiat un angajament pe 7 ani cu Comisia Europeană, iar la capătul perioadei trebuie să ajungă la un deficit de 3%. El a mai spus că, în construcţia bugetului de stat pe 2025, autorităţile nu au în vedere majorarea TVA şi nici vreo modificare la impozitul pe salarii. Ministrul a menţionat că proiectul de buget va fi prezentat coaliţiei de guvernare până pe 27 ianuarie, pentru a fi adoptat de Parlament în prima săptămână din februarie.

    Reamintim că, Guvernul condus de social-democratul Marcel Ciolacu a aprobat, recent, o ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru fundamentarea bugetului general pe 2025.

    Măsurile au stârnit nemulțumirea mediului privat, care reclamă impredictibilitatea legislativă și schimbarea legilor fiscale de pe o zi pe alta. La rândul lor, sindicatele atrag atenţia că vor urma proteste în perioada următoare și au cerut Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituţională articolul care prevede îngheţarea indexării pensiilor. Intrată în vigoare la 1 ianuarie, ordonanța mai prevede îngheţarea salariilor, eliminarea unor facilităţi fiscale şi restricţionarea anumitor beneficii.

  • Jurnal românesc – 01.01.2025

    Jurnal românesc – 01.01.2025

    Începând cu 1 ianuarie 2025, România și Bulgaria au devenit oficial membri cu drepturi depline ai spațiului Schengen, eliminând controalele la frontierele interne cu alte state membre ale Uniunii Europene.

    Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat, în noaptea de marți spre miercuri, în cadrul evenimentului organizat pentru a marca aderarea României la Spațiul Schengen cu granițele sale terestre, că „integrarea României în Uniunea Europeană devine completă și ireversibilă odată cu intrarea în Spațiul Schengen”, notează Capital. România și Bulgaria au aderat la Spațiul Schengen cu granițele terestre la miezul nopții de marți spre miercuri, momentul fiind celebrat la punctul de trecere a frontierei Giurgiu-Ruse de miniștrii de Interne ai celor două țări, Cătălin Predoiu și Atanas Ilkov. Cei doi oficiali au ridicat împreună bariera dintre cele două state, într-un moment simbolic acompaniat de acordurile Odei Bucuriei, imnul Uniunii Europene.

    Eliminarea controalelor la frontieră aduce multiple beneficii pentru cetățenii români și bulgari, precum și pentru economiile celor două țări. Printre avantajele principale se numără: reducerea timpilor de așteptare la granițe pentru șoferii de camioane și pasagerii din trenuri, creșterea eficienței transporturilor și a schimburilor comerciale, o mai bună integrare a pieței unice europene. De asemenea, cetățenii vor putea călători mai ușor între statele membre ale spațiului Schengen, fără a fi supuși verificărilor la frontieră.

     

    Direcția Generală de Pașapoarte informează că de la 1 ianuarie 2025 interacțiunea cetățenilor cu structurile de pașapoarte se simplifică, astfel încât aceștia vor avea posibilitatea de a opta pentru livrarea pașaportului simplu electronic, gratuit, la orice adresă de pe teritoriul României.

    În prezent, pașapoartele simple electronice sunt livrate doar la adresa de domiciliu a solicitanților, în schimbul contravalorii de 15,00 lei (TVA inclus). Însă, începând cu data de 1 ianuarie 2025, cetățenii care vor solicita eliberarea unui pașaport simplu electronic vor avea posibilitatea de a opta, la momentul depunerii cererii, pentru livrarea acestuia, gratuit, la orice adresă de pe teritoriul României.
    Acest serviciu nu determină modificări ale costului pașaportului simplu electronic, contravaloarea acestuia rămânând neschimbată. Așadar, cetățenii vor putea solicita livrarea pașaportului simplu electronic nu doar la adresa de domiciliu, ci la orice altă adresă convenabilă aleasă de către aceștia.

     

     

    Guvernul de la Kiev a aprobat un proiect de lege care prevede înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în lista internațională pe care Ucraina o propune în cadrul Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, scrie Bucpress.eu. Aceasta se referă la limbile care beneficiază de protecție pe teritoriul Ucrainei.

    Noua listă propusă intenționează să excludă limbile rusă și belarusă din categoria celor protejate pe teritoriul Ucrainei.
    Până în prezent, Ucraina a solicitat protejarea, conform prevederilor Cartei, a limbilor belarusă, bulgară, găgăuză, greacă, ebraică, tătară crimeeană, moldovenească, germană, poloneză, rusă, română, slovacă și maghiară.

    Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare reprezintă un document fundamental al Consiliului Europei, destinat să apere drepturile minorităților naționale și etnice.

     

     

    Ordonanța de urgență a Guvernului care prevede reducerea unor cheltuieli în sectorul public în 2025, înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul bugetar, precum și a alocațiilor de stat pentru copii a fost publicată pe 31 decembrie 2024 în „Monitorul Oficial”, notează Rador. Așa-numita ordonanță „Trenuleț” mai prevede și că subvenția alocată partidelor politice va fi diminuată cu 25% față de nivelul acordat în acest an. Actul normativ a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2025 și va sta la baza adoptării legii bugetului de stat pentru anul viitor.

     

  • OUG care prevede reducerea unor cheltuieli în sectorul public intră în vigoare de astăzi

    OUG care prevede reducerea unor cheltuieli în sectorul public intră în vigoare de astăzi

    În România intră, de astăzi, în vigoare Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului, care prevede reducerea unor cheltuieli în sectorul public în 2025, îngheţarea pensiilor şi a salariilor din sectorul bugetar şi a alocaţiilor de stat pentru copii.

    Subvenţia alocată partidelor politice va fi diminuată cu 25% faţă de nivelul acordat anul trecut.

    Nu se vor mai face angajări la stat în 2025 şi vor fi desfiinţate şi comasate agenţii şi instituţii publice.

    Actul normativ va sta la baza adoptării legii bugetului de stat pentru 2025.

    Deficitul bugetar a urcat, în România, la finalul lunii noiembrie, la 7,12% din Produsul Intern Brut, potrivit Ministerului de Finanţe.