Radio România Internațional

Tag: Ordonanta de urgenta

  • Greva din învăţământ, suspendată

    Greva din învăţământ, suspendată

    De marţi, preşcolarii şi elevii s-au întors în clase. Vor mai
    merge la şcoală doar până vineri, apoi vor intra, pentru două luni, în vacanţa
    de vară. Aceasta vine după o vacanţă forţată, de trei săptămâni, în care
    profesorii lor s-au aflat în grevă.


    Fără precent în ultimii 18 ani, greva generală din
    învăţământul preuniversitar a fost declanşată pe 22 mai şi a durat până pe 12
    iunie, interval în care profesorii au fost mai mult în stradă, pentru a
    protesta faţă de politicile salariale ale guvernanţilor. Liderii sindicali
    susțin că au luat decizia de a suspenda greva după consultarea colegilor din
    teritoriu.


    Suspendarea a fost, însă, condiţionată de instituirea prin ordonanţă
    de urgenţă emisă de guvernul PSD-PNL-UDMR a principiului potrivit căruia
    salariul de bază al profesorului debutant va fi stabilit la nivelul celui mediu
    brut pe economie. Ultima propunere a Executivului prevede majorarea salariilor
    din această lună cu 1.300 de lei (echivalentul a circa 260 de euro) pentru
    profesori şi cu 400 de lei (circa 80 euro) pentru cadrele nedidactice. De
    asemenea, anul viitor, de la 1 ianuarie, salariile vor creşte pe baza noii legi
    a salarizării bugetarilor, în două etape, 50 de procente în 2024 şi alte 50 în
    2025. Executivul a mai propus şi o primă de 1.500 de lei (300 euro) pentru
    profesori şi 500 de lei (100 euro) pentru personalul nedidactic. Acestea vor fi
    acordate din 2023 până în 2027, pe data de 5 octombrie, atunci când este
    celebrată Ziua Internaţională a Educaţiei.


    Dacă în textul noii legi a salarizării nu se vor aplica principiile
    cuprinse în ordonanţa de urgenţă, greva va fi reluată – au avertizat șefii Federaţiei Sindicatelor
    Libere din Învăţământ, Simion Hăncescu, şi Federaţiei Sindicatelor din Educaţie
    Spiru Haret, Marius Nistor.

    Chiar şi decizia de suspendare a grevei
    îi nemulţumeşte, însă, pe unii dintre angajaţii din Educaţie, care vor să-şi
    continue protestele. La Suceava, în nord, a fost şi luni o manifestaţie cu
    participarea a peste 1.500 de persoane, iar mulţi dintre membrii Alianţei
    Judeţene a Sindicatelor din Învăţământ sunt decişi să nu meargă la ore şi să
    iasă în stradă şi în zilele următoare.

    Şi în Timiş sunt angajaţi din Educaţie
    care nu sunt de acord cu suspendarea grevei. Liderul sindical local a anunţat,
    însă, că acceptă decizia majorităţii colegilor din ţară privind reluarea
    activităţii.


    Una peste alta, vestea redeschiderii şcolilor i-a bucurat cel mai
    mult pe elevii care au terminat gimnaziul şi liceul şi-şi vor putea susţine la
    timp examenele de capacitate şi, respectiv, Bacalaureat. În rest, scrie presa,
    criza prelungită din sistem invalidează
    programul prezidenţial România educată, prin care şeful statului,
    Klaus Iohannis, el însuşi fost profesor de provincie, voia să-şi marcheze cele
    două mandate de cinci ani. Mai mult, pe internet cineva susţine că a citit,
    cap-coadă, ca pe un roman, România educată şi că, la sfârşit, ea moare.


  • Măsuri pentru aplicarea sancțiunilor internaționale

    Măsuri pentru aplicarea sancțiunilor internaționale

    Impactul asupra economiei naţionale al sancţiunilor internaționale impuse companiilor controlate de entități ruseşti din cauza conflictului din Ucraina nu trebuie neglijat. Protecţia angajaţilor români din aceste companii este o prioritate pentru Guvernul României – a declarat, joi, într-un comunicat, ministrul Economiei de la București, Florin Spătaru. România trebuie să se adapteze şi să ia măsuri cât mai rapid posibil, pentru a evita crize în lanţ – a mai spus ministrul. Reacția lui vine în contextul în care Executivul a adoptat o ordonanță de urgență, potrivit căreia companiile din România controlate de entităţi rusești vizate de sancţiuni îşi vor putea continua activitatea fără conturi blocate, însă numai dacă vor intra sub un sistem de supraveghere de Stat. Scopul este dublu: introducerea de garanţii care să asigure că regimul de sancţiuni al Uniunii Europene nu este prejudiciat, simultan cu protejarea firmelor și a pieței muncii românești.

    Concret, o companie din România supusă sancţiunilor va trimite o solicitare Ministerului Economiei, care va verifica dacă aceasta îndeplineşte condiţiile de funcționare. Dacă cererea este aprobată, atunci este desemnat un reprezentant din cadrul Ministerului care va avea calitatea de supraveghetor permanent, iar fondurile şi resursele economice ale companiei vor fi deblocate. În acest timp, supraveghetorul va putea participa, în calitate de observator, la şedinţele Adunării Generale a Acţionarilor, asociaţilor, Consiliului de administraţie şi alte ședinţe privind managementul companiei; va avea acces în toate locaţiile în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi la toate documentele primite de persoana juridică. Supraveghetorul va informa, totodată, Ministerul când există suspiciuni privind nerespectarea sancţiunilor. Dacă aceste suspiciuni se confirmă, atunci companiei i se retrage dreptul de a funcţiona şi este, din nou, supusă restricțiilor.

    Ordonanţa guvernamentală de urgenţă a fost adoptată în aceeași zi în care reprezentanți ai celor circa 2.600 de angajaţi ai societăţii TMK-ARTROM din Slatina și Reșița, producătoare de ţevi laminate, cu acţionariat rusesc, s-au deplasat la București pentru a protesta în fața sediului Executivului. Ei aveau nemulţumiri legate de întârzierile privind plata drepturilor salariale şi se temeau că şi-ar putea pierde locurile de muncă. Acum, pot răsufla ușurați! Asemenea lor, toți românii care lucrează în companii unde rușii dețin acțiuni. Potrivit ministrului Florin Spătaru, în industria metalurgică sunt cele mai multe astfel de companii, în care sunt angajate de aproximativ 22.000 de persoane, iar în industria auto se estimează că pot fi afectate 5.000 de locuri de muncă, din aproximativ 200.000.


  • Guvernul a adoptat ordonanța de urgență prin care oferă sprijin cetățenilor străini

    Guvernul a adoptat ordonanța de urgență prin care oferă sprijin cetățenilor străini

    Guvernul României a adoptat, duminică, ordonanţa de urgenţă pe baza căreia se acordă sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, a anunţat ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.

    Având în vedere concluziile task-force-ului organizat la nivelul Guvernului (…), având în vedere necesitatea asigurării unor condiţii adecvate pentru cetăţenii străini sau apatrizii aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România şi care nu solicită o formă de protecţie, conform legii privind azilul în România, având în vedere necesitatea unei reglementări uniforme care să instituie norme clare referitoare la asigurarea finanţării acţiunilor de gestionare a crizelor şi reacţie rapidă, am stabilit, prin ordonanţa de urgenţă, faptul că cetăţenii străini sau apatrizi aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România şi care nu solicită o formă de protecţie, potrivit legii privind azil în România, beneficiază în cadrul taberelor temporare de cazare şi asistenţă umanitară sau în alte locuri de cazare stabilite de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă de asigurarea următoarelor utilităţi de primă necesitate pe perioada staţionării temporare: hrană, îmbrăcăminte, materiale de igienă personală, asistenţă medicală primară şi tratament corespunzător, asistenţă medicală de urgenţă, dreptul de a fi inclus în programele naţionale de sănătate publică, a afirmat Bode după şedinţa de Guvern.

    Achiziţia acestor produse şi servicii se va realiza prin procedură de achiziţie publică în regim de urgenţă, iar toate cheltuielile funcţionării acestor tabere se vor asigura din bugetul de stat, prin bugetul IGSU şi al Ministerului Sănătăţii.

    Copiii cetăţeni străini, neînsoţiţi de părinţi sau de un alt reprezentant legal, care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România beneficiază de protecţie specială, prevăzută de legea 272 pe 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, a adăugat Bode.

    Valoarea maximă a costurilor aferente cazării în alte locaţii stabilite de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă se va aproba prin hotărâre a Guvernului.

    Pe scurt, prin această ordonanţă de urgenţă am asigurat cadrul finanţării tuturor costurilor necesare în aceste tabere temporare, unde cei care vin din Ucraina au dreptul legal să staţioneze, să fie asistaţi maxim 72 de ore şi, totodată, am precizat cum se vor stabili celelalte costuri legate de cazarea acestora după ce părăsesc aceste tabere temporare. Mai exact, vom veni cu o hotărâre de Guvern şi vom stabili cuantumul şi toate detaliile necesare, a adăugat Lucian Bode.

  • Marcel Vela: A fost adoptată Ordonanță de Urgență privind starea de alertă în România

    Marcel Vela: A fost adoptată Ordonanță de Urgență privind starea de alertă în România

    • Ministrul de Interne, Marcel Vela a anunțat, joi, că a fost adoptată Ordonanța de Urgență pentru modificarea unor acte normative privind managementul situațiilor de urgență. În 15 mai, în România, încetează starea de urgență.


    • Pericolul de răspândire a COVID există în continuare. Prin acest act normativ este propusă modificarea unor acte normative precum OUG 21/2004 și OUG 1/2014. Se definește starea de alertă ca fiind răspunsul la o situație de urgență, de amploare și intensitate deosebită, determinate de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar. proporționale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia și necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății.
    • De asemenea, se reglează mecanismul de declarare, prelungire și încetare a stării de alertă la nivel local, județean sau național, prin hotărâri ale comitetelor pentru situații de urgență
    • S-au stabilit și criteriile care trebuie analizate pentru fundamentarea unor astfel de decizii, precum amploarea, densitatea și infrastructura existentă în zonă.
    • S-au stabilit și criteriile care trebuie analizate pentru fundamentarea unor astfel de decizii, precum amploarea, densitatea și infrastructura existentă în zonă. Sunt aduse clarificări în ceea ce privește conținutul hotărârilor comitetelor pentru situații de urgență, care trebuie să cuprindă inclusiv măsuri pentru creșterea capacității de răspuns, asigurarea rezilienței comunităților și diminuarea impactului tipurilor de risc, condițiile concrete de aplicare a acestor hotărâri și destinatarii măsurilor.

    Starea de alertă va fi gestionată de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă care va funcţiona sub conducerea nemijlocită a prim-ministrului şi va avea 3 vicepreşedinţi în persoana ministrului Afacerilor Interne, ministrului Lucrărilor Publice, având în vedere că la nivel judeţean şi preşedinţii consiliilor judeţene fac parte din Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă ca şi vicepreşedinţi, şi secretarul de stat şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. Totodată, am mai inclus membri în acest comitet, cum sunt inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă sau directorul general al Direcţiei Generale de Management Operaţional din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a declarat Vela.


    Vicepremierul României, Raluca Turcan, a anunțat că guvernul a decis, joi, prelungirea şomajului tehnic până la 1 iunie, existând posibilitatea menţinerii acestei forme de sprijin în domeniile care vor fi în continuare restricţionate, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice.

    Guvernul a decis astăzi prelungirea şomajului tehnic până la data de 1 iunie 2020 cu posibilitatea menţinerii acestei forme de sprijin în domeniile care vor fi în continuare restricţionate în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice. Vorbim deopotrivă despre angajaţi cu contracte individuale de muncă, dar şi despre profesii liberale, PFA şi alte categorii de profesionişti. Intenţia noastră declarată este, aşadar, să acordăm această formă de sprijin şi, în paralel, cu data de 1 iunie să venim cu măsuri active, a spus Turcan.

    Măsura face parte dintr-o ordonanţă de urgenţă adoptată de Executiv pentru prelungirea unor măsuri de sprijin pe mai multe domenii, printre care se află și cel al protecţiei sociale, pentru oameni şi companii după perioada stării de urgenţă.

    Aceste măsuri se vor aplica pentru o perioadă limitată de timp şi doar în unele domenii pentru care se vor menţine restricţii, acestea vor merge în paralel cu măsurile active de relansare a economiei şi de sprijin ţintit pentru categoriile vulnerabile


    Vicepremierul Raluca Turcan a anunţat că operatorii de transport vor avea obligaţia să asigure transportul gratuit al elevilor, sub sancţiunea încetării contractelor.

    Astăzi, prin ordonanţa de urgenţă, am decis ca operatorii de transport să asigure transportul gratuit al elevilor sub sancţiunea încetării contractelor, fie de delegare a serviciului public de transport, sau chiar a retragerii licenţei de traseu în cazul transportului interjudeţean (…) Licenţele au fost prelungite, consiliile judeţene preiau aceste licenţe sau contractele de servicii publice cu operatorii de transport şi au obligaţia să pună această condiţie, ca aceştia să realizeze transportul gratuit.


    În ceea ce privește consultaţiile medicale date de medicii de familie sau în ambulatoriul de specialitate acestea vor putea să se acorde, în continuare, la distanţă şi se va putea face decontarea acestor servicii fără folosirea fizică a cardului de sănătate în perioada stării de alertă.

    Se vor aloca sume suplimentare pentru decontarea cu prioritate a concediilor medicale pentru persoanele aflate în carantină şi cele infectate cu COVID-19. Aceasta este o problemă care a apărut şi necesită o rezolvare prin prelungirea măsurilor deja luate pe perioada stării de urgenţă.

    Serviciile medicale şi medicamentele pentru tratarea COVID-19 se acordă tuturor persoanelor de pe teritoriul României şi celor asigurate, şi celor neasigurate.

    În plus, serviciile medicale de asistenţă medicală primară acordate în ambulatoriul de specialitate vor fi decontate la nivelul activităţii efectiv realizate, a spus Raluica Turcan, și a declarat că există cadrul necesar pentru suplimentarea resurselor în situaţie de creştere a numărului de spitalizări, de solicitare a creşterii serviciilor medicale.


    De asemenea, Guvernul a hotărât că biletele cumpărate pentru spectacolele care nu s-au mai ținut din cauza pandemiei COVID-19 vor putea fi refolosite pentru show-urile reprogramate sau pentru alte evenimente culturale,

    Industria de spectacole a fost foarte grav afectată de această criză sanitară şi am introdus o serie de reglementări menite să o susţină. Am instituit în felul acesta posibilitatea refolosirii biletelor deja achiziţionate şi transformarea acestora pentru acelaşi spectacol amânat pentru altă dată sau, în cazul în care nu mai este posibilă amânarea spectacolului, pe bază de vouchere, pentru alte evenimente culturale organizate de către cei care au vândut aceste bilete, a precizat vicepremierul.

    Dacă în decursul unui an, biletele nu au fost folosite, cei care au achiziționat aceste bilete își vor primi banii.


    Pentru veniturile impozabile obţinute de cei care activează în industria de evenimente, a mai spus Turcan acestea vor fi plătite la momentul realizării veniturilor. Sunt măsuri care au fost luate în toate ţările europene, sprijină ţinţit domeniul cultural


    Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a declarat Astăzi am adoptat o Ordonanţă de Urgenţă foarte importantă, prin care am făcut o serie de modificări la Legea Energiei electrice şi a gazelor naturale pentru a permite ANRE să reglementeze pentru a doua perioadă a anului 2020, de la 1 iulie, pentru a respecta calendarul agreat cu Comisia Europeană de dereglementare a preţurilor la energie şi gaze naturale de la 1 ianuarie 2021. A doua parte a modificării are legătură şi cu programul de guvernare liberal, de a stimula investiţiile noi în producţia de energie electrică. Prin obligativitatea tuturor de a vinde prin piaţa centralizată (OPCOM) investitorii străini nu puteau să investească în România, cu contracte de vânzare anticipată. Am adoptat astăzi noi articole prin care permitem derogare pentru investiţiile noi, după data de 1 iulie 2020.



    _______________________
    Premierul României, Ludovic Orban a declarat că starea de alertă va fi declarată joi de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, organism a cărui conducere o va prelua personal.

    Odată cu declararea stării de alertă, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă va institui toate măsurile necesare pentru a apăra viaţa şi sănătatea românilor. Aceste măsuri vor avea caracter de obligativitate şi vor fi stabilite în baza OUG 21 care reglementează situaţiile de urgenţă. Nimic nu ne va împiedica să luăm toate deciziile necesare, a declarat Orban.

    România se află în ultima zi a stării de urgență. Parlamentul a adoptat miercuri legea privind starea de alertă, aducând modificări substanțiale proiectului Guvernului, însă aceasta intră în vigoare pe 18 mai, conform termenelor prevăzute de Constituție.

  • Sprijin pentru sectorul economic

    Sprijin pentru sectorul economic

    Guvernul de la
    București a adoptat, joi, o ordonanţă de urgenţă care vine în ajutorul
    companiilor aflate în dificultate în această perioadă. Actul normativ prevede
    două scheme de ajutor pentru întreprinderile mici și mijlocii privind
    asigurarea capitalului de lucru sau a celui pentru investiţii. Guvernul pune la
    dispoziţia IMM-urilor 15 miliarde de lei (peste 3 miliarde de euro).


    Au fost
    adoptate şi normele metodologice pentru aplicarea ordonanţei de urgenţă care
    suspendă plata ratelor bancare pentru români în contextul crizei
    economice generate de pandemia COVID-19. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu
    susține că România are cele mai bune condiţii dintre toate ţările care au luat
    decizia amânării ratelor. Potrivit oficialului, impactul acestei decizii asupra
    Produsului Intern Brut este estimat la 3%.


    La rândul său, premierul Ludovic Orban a vorbit despre
    impactul pandemiei de coronavirus asupra economiei, care deja ar fi ajuns la
    30%, ceea ce înseamnă că între 800.000 şi 1 milion de persoane se vor afla în
    şomaj tehnic. Şeful guvernului a menţionat că nu este adeptul unor măsuri de
    austeritate şi nici de plafonare a preţurilor.


    Ludovic Orban: Peste
    30% din economie este afectată, existând un risc clar de reducere a creşterii
    economice, a veniturilor la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale,
    inclusiv la bugetul de şomaj. Măsurile de austeritate nu numai că nu au oferit
    o soluţie la ultima criză, ci dimpotrivă, au întârziat revenirea economică şi
    poate chiar au mărit dimensiunea crizei. Trebuie menţinută o putere de
    cumpărare a populaţiei, să existe o cerere care să fie asigurată.


    Printre măsurile ce ar trebui luate în contextul pandemiei de COVID-19,
    preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, amintește de renunţarea la
    cheltuieli ce pot fi amânate, absorbţia la maximum a fondurilor UE, precum şi utilizarea
    de împrumuturi pe termen lung de la instituții financiare internaționale, care
    să sprijine investiţiile și activitatea economică.


    Într-un articol, Daniel
    Dăianu arată că mărirea deficitului
    bugetar trebuie să fie strict legată de lupta contra COVID-19, şomaj şi sprijin
    pentru unele activităţi economice. El precizează că Banca Centrală poate ajuta
    ungerea circuitelor financiare interne şi poate relaxa condiţiile monetare
    (prin rata de politică monetară şi gestionarea lichidităţii), dar nu poate
    injecta lichidităţi. Acesta afirmă că după ce va trece pandemia, trebuie
    gândită o strategie care să mărească robusteţea economiei, să îi asigure
    rădăcini interne trainice în sectoare de bază, în industrie şi agricultură,
    ‘care să formeze un buget public robust, cu venituri fiscale adecvate, care să
    asigure bunuri publice esenţiale, să permită o finanţare corespunzătoare a
    sănătăţii şi educaţiei’.

  • De astăzi, amenzi mai mari pentru persoanele care nu respectă regimul stării de urgență

    De astăzi, amenzi mai mari pentru persoanele care nu respectă regimul stării de urgență

    Începând de astăzi intră
    în vigoare Ordonanţa de urgenţă care prevede amenzi mai mari pentru persoanele
    care nu respectă regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă.

    Astfel,
    amenzile pentru persoanele fizice care nu respectă Ordonanţele militare emise
    de Ministerul Afacerilor Interne vor avea o valoare de minim 2.000 lei şi maxim
    20.000 lei, faţă de minim 100 şi maxim 5.000 de lei, cât era până în prezent.

    Amenda minimă pentru persoanele juridice care nu respectă Ordonanţele militare
    va crește de la 1.000 de lei, cât era până acum, la 10.000 de lei. Maximul
    amenzii pentru persoane juridice rămâne stabilit la 70.000 de mii de lei

  • Măsuri sociale în perioadă de pandemie

    Măsuri sociale în perioadă de pandemie

    Dincolo de lupta contra-cronometru pentru salvarea vieții celor infectați cu noul coronavirus, o altă grijă majoră a acestei perioade este găsirea de soluții în sprijinul populației încercate financiar și al economiei deja fragilizate. Astfel, Executivul liberal de la București a adoptat, joi, o Ordonanţă de Urgenţă care prevede amânarea ratelor la bănci până la 31 decembrie anul acesta, dacă veniturile datornicilor, persoane fizice sau juridice, au fost afectate de pandemia de COVID-19.


    Doritorii pot transmite o solicitare băncii care a oferit creditul până la încheierea situaţiei de urgenţă, adică în cel mult trei săptămâni. Persoanele interesate nu trebuie să aibă restanţe la momentul solicitării. Cu mai multe detalii, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu:

    ʺSuspendarea plăţii se acordă doar debitorilor ale căror venituri au fost afectate direct sau indirect de situaţia gravă generată de pandemia de COVID-19. Aici, iarăşi, vom discuta în norme ce înseamnă acest lucru, pentru că este o plajă largă de persoane fizice care pot să acceseze această facilitate. Astăzi, în România, cam toţi am fost afectaţi de această pandemie direct sau indirect.ʺ


    Celor care se așteptau la simpla amânare a plății ratelor bancare, Guvernul liberal nu le dă, însă, vești tocmai bune: dobânda datorată pentru ratele suspendate se va adăuga creditului, urmând să fie reeşalonată pe toată durata acestuia. Cum vede analistul economic Constantin Rudniţchi soluția găsită de Guvern?

    ʺNu ştiu dacă s-a dorit sau nu să se întâmple aşa, dar aceasta pare a fi realitatea – s-au dat mai multe speranţe decât s-a realizat în această ordonanţă, în sensul că, înainte de a fi această şedinţă de Guvern, s-a vorbit mult despre faptul că toată lumea, indiferent dacă este persoană fizică sau juridică, va avea acces la prevederile acestei ordonanţe şi la amânarea plăţii ratelor bancare. Ei bine, această ordonanţă nu conţine prevederi care să includă pe toată lumea şi este un criteriu deocamdată nu foarte clar, destul de vag, totuşi, şi anume, doar persoanele afectate direct sau indirect de această criză a coronavirusului. Spun că este destul de vag, pentru că nu ştim, încă, ce înseamnă indirect.ʺ


    În altă ordine de idei, în ciuda dificultăților generate de pandemia de coronavirus, economia românească trebuie menținută în stare de funcționare. În acest sens, premierul Ludovic Orban i-a cerut ministrului Transporturilor, Lucian Bode, să demareze noi investiţii. În paralel, termenele pentru cele în curs nu sunt modificate. Vor continua investiţiile și în Energie – după cum a dat asigurări ministrul Economiei, Virgil Popescu. Nici Agricultura, cu un mare potenţial de dezvoltare, nu este uitată! Ministrul de resort, Adrian Oros, a primit sarcina de a identifica oportunităţile din domeniu şi de a propune măsuri de fructificare a lor.

  • Incertitudini politice la Bucureşti

    Incertitudini politice la Bucureşti

    Anul
    trecut, social-democraţii români pierdeau, într-o
    serie neagră fără precedent, alegerile europarlamentare, guvernarea şi
    alegerile prezidenţiale. PSD a rămas, în 2019, şi fără liderul său autoritar,
    Liviu Dragnea, încarcerat pentru corupţie. După aceste lovituri, cu greu şi-ar
    fi imaginat cineva că principala formaţiune a Stângii va continua să facă
    jocurile, sau cel puţin va reuşi să le strice pe ale adversarilor politici. Îi
    permite, însă, acest lucru majoritatea relativă pe care o deţine în legislativ
    încă din 2016, de la ultimele alegeri; o majoritate care a obligat primul
    cabinet liberal minoritar condus de Ludovic Orban să evite dezbaterea
    parlamentară asupra unora dintre proiectele sale recurgând la procedura
    angajării răspunderii. A făcut acest lucru şi în cazul reintroducerii a două
    tururi de scrutin la votul pentru primării, dar i-a fost fatal. Îngrijorat că
    această modificare a legislaţiei electorale îi va produce daune majore la
    scrutinul local din vară, PSD a coagulat forţele ostile proiectului şi a demis
    prin moţiune de cenzură excutivul Orban I. Iar acum, uzează de aceeaşi
    majoritate pentru a dejuca planurile PNL de a provoca alegeri anticipate.

    Social-democraţii
    vor boicota luni, 24 februarie, şedinţa de plen în care va fi supus votului
    cabinetul Orban 2. PSD – a precizat liderul său interimar Marcel Ciolacu – vor
    să aştepte decizia Curţii Constituţionale, care va examina, tot luni, posibilul
    conflict juridic între Parlament şi Administraţia Prezidenţială pe tema
    desemnării lui Orban pentru funcţia de prim-ministru. Social-democraţii
    consideră că preşedintele a încălcat voinţa Parlamentului desemnând un premier
    demis de acesta. Experţi în drept constituţional spun, însă, că sesizarea PSD nu
    are temei şi că dreptul preşedintelui de a desemna pe cine doreşte, în absenţa unui
    partid care să deţină majoritatea absolută, a fost consfinţit deja de CCR. Observatorii
    sunt convinşi că este vorba de un tertip al PSD, care ar face tot posibilul să
    evite respectarea intervalului de două luni în care trebuie demise două guverne
    pentru ca Parlamentul să fie dizolvat, iar alegerile convocate.

    Dacă luni nu se
    va întruni cvorumul, votul de învestitură va fi amânat şi astfel se va întârzia
    procedura pentru anticipate. PSD va vota, totodată, împotriva ordonanţei de
    urgenţă care reglementează aceste alegeri şi care aduce modificări importante
    pentru diaspora, de la votul pe parcursul a 3 zile la dublarea reprezentării în
    legislativ. Precaut şi atent la reacţia românilor din afară, Ciolacu a anunţat
    că toate măsurile pentru aceştia se vor regăsi într-un proiect legislativ
    iniţiat de propriul partid. Între timp, liberalii reafirmă că nu abandonează
    scenariul anticipatelor, pe care le consideră calea de depăşire a actualului
    blocaj pentru că ar permite construcţia unei majorităţi solide de centru-dreapta.
    USR susţine anticipatele, însă restul formaţiunilor parlamentare nu le doresc,
    pentru că riscă să nu prindă locuri în viitorul legislativ.

  • Cel dintâi guvern monocolor liberal din România post-comunistă a fost demis, prin moţiune de cenzură

    Cel dintâi guvern monocolor liberal din România post-comunistă a fost demis, prin moţiune de cenzură

    La numai
    trei luni de la învestire, Cabinetul monocolor liberal de la Bucureşti condus
    de Ludovic Orban a plecat, miercuri, de la Putere, aşa cum a şi ajuns – prin
    moţiune de cenzură    . După ce, la jumătatea lui octombrie trecut, PNL a iniţiat
    cu succes o moţiune de cenzură împotriva Guvernului condus de PSD, a venit, acum,
    rândul social-democraţilor,
    secondaţi de UDMR, să întreprindă un demers similar şi să se străduiască să convingă
    cât mai mulţi parlamentari că Executivul Orban trebuie demis.

    Pentru ca Guvernul
    Orban să fie îndepărtat, erau necesare minimum 233 de voturi favorabile, adică
    jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor şi senatorilor. În favoarea
    debarcării lui au votat 261. Aceştia au acuzat Executivul liberal de încălcarea principiilor
    democratice pentru că au preferat varianta angajării răspunderii pentru
    alegerea primarilor în două tururi de scrutin cu doar câteva luni înaintea
    localelor, din raţiuni politice, nu în interesul cetăţenilor. Echipa Orban a încălcat, de asemenea, deciziile Curţii
    Constituţionale şi recomandările instituţiilor europene – s-a mai precizat în
    moţiunea intitulată ‘Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti‘.

    Susţinuţi de partenerii lor din USR sau PMP, liberalii au contraargumentat,
    însă, că revenirea la alegerea primarilor în două tururi le conferă acestora un
    plus de legitimitate şi reprezentativitate şi e dorită de 80% dintre români. Anterior
    adoptării moţiunii de cenzură, cel puţin declarativ, deja fostul premier
    Ludovic Orban se arătase convins că aceasta nu va
    trece de Parlament: a fost, însă, contrazis de realitatea din plen. Totuşi, din
    dorinţa de a se pregăti şi pentru scenariul înfrângerii la votul de miercuri,
    cu o noapte înainte, Cabinetul liberala adoptat un număr record de ordonanţe de urgenţă – nu mai
    puţin de 25, pe care – s-a spus – un Guvern demis, cu prerogative restrânse, nu
    le-ar mai fi putut promova. Una dintre aceste ordonanţe introduce reguli noi pentru alegerile
    parlamentare anticipate: reduce termenul de convocare a scrutinului de la 90 la
    45 de zile, reglementează votul pe liste suplimentare la nivel naţional şi
    votul timp de trei zile în străinătate.

    În plus, numărul parlamentarilor care îi vor reprezenta pe românii
    din diaspora se dublează şi ajunge la 12. Or, căderea de
    miercuri a Guvernului Orban prin moţiune de cenzură ar putea fi un prim pas
    spre declanşarea de legislative anticipate, aşa cum doresc PNL, dar şi alte
    partide parlamentare, precum şi preşedintele ţării, Klaus Iohannis, în
    condiţiile în care scrutinul la termen e programat în toamnă. Dar, pentru
    convocarea anticipatelor, Parlamentul ar trebui să respingă două propuneri de
    premier desemnat.

    Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,
    Constantin-Florin Mituleţu-Buică, a anunţat, deja, că instituţia pe care o
    reprezintă a intrat în logica alegerilor, fiind pregătită, pentru acest an,
    atât pentru locale, cât şi pentru parlamentare.

  • Guvernul, între moţiune şi ordonanţe

    Guvernul, între moţiune şi ordonanţe

    La
    trei luni de la învestire, Cabinetul naţional-liberal condus de Ludovic Orban
    îşi joacă, astăzi, supravieţuirea, la votul asupra moţiunii de cenzură introduse
    de PSD şi UDMR.


    Şeful interimar al social-democraţilor, Marcel Ciolacu, se
    declară convins că moţiunea va fi adoptată de senatori şi deputaţi. Sunt
    necesare minimum 233 de voturi favorabile, adică jumătate plus unu din numărul
    total al aleşilor, iar textul moţiunii a fost semnat de numai 208 parlamentari
    PSD şi UDMR.


    Sub titlul ‘Guvernul Orban/PNL -
    privatizarea democraţiei româneşti’    ,     aceştia acuză
    Guvernul de încălcarea principiilor democratice, prin angajarea răspunderii pentru
    alegerea primarilor în două tururi de scrutin, cu doar câteva luni înaintea
    localelor. Echipa Orban ar trebui demisă de urgenţă, fiindcă a     încălcat
    deciziile Curţii Constituţionale şi recomandările instituţiilor europene, din
    raţiuni politice şi nu în interesul cetăţenilor – mai acuză stânga.


    Susţinuţi
    de partenerii lor din USR sau PMP, liberalii insistă că revenirea la alegerea
    primarilor în două tururi le conferă acestora un plus de legitimitate şi
    reprezentativitate şi e dorită de 80% dintre români.

    Premierul
    Ludovic Orban spune că moţiunea de cenzură nu va trece de Parlament fiindcă,
    potrivit evaluărilor sale, nu există numărul suficient de senatori şi deputaţi
    care să susţină demersul. Cabinetul e pregătit, însă, şi pentru scenariul
    înfrângerii la votul de azi. Aşa că, noaptea trecută, a adoptat un set de
    ordonanţe de urgenţă, pe care care un guvern demis, cu prerogative restrânse,
    nu le-ar mai putea promova. Una dintre acestea introduce reguli noi pentru
    posibile alegeri parlamentare anticipate, reduce termenul de convocare a
    scrutinului de la 90 la 45 de zile, reglementează votul pe liste suplimentare
    la nivel naţional şi votul timp de trei zile în străinătate.     Numărul parlamentarilor
    care îi vor reprezenta pe tot mai numeroşii românii din diaspora se dublează şi
    ajunge la 12.


    Comentatorii spun că dreapta, deja favorită netă în sondajele privind
    intenţiile de vot la parlamentare, îşi maximizează, astfel, şansele. Fiindcă
    diaspora e consecvent ostilă PSD, mai ales după ce, prin organizarea
    defectuoasă, guvernele de stânga au împiedicat-o să voteze normal în anii
    trecuţi.


    Căderea Guvernului Orban ar fi şi un prim
    pas spre declanşarea de alegeri legislative anticipate, aşa cum doresc PNL şi
    USR, precum şi preşedintele Klaus Iohannis, în condiţiile în care     scrutinul la termen e
    programat în toamnă. Pentru convocarea acestora, Parlamentul ar trebui
    să respingă două propuneri de premier desemnat.


    Analiştii spun că resetarea
    Legislativului e necesară, pentru că actuala configuraţie, cu PSD la circa 40%
    şi PNL la numai 22 de procente, nu mai reflectă opţiunile din prezent ale
    electoratului.

  • Noi ordonanţe de urgenţă în domeniul justiţiei

    Noi ordonanţe de urgenţă în domeniul justiţiei

    Justiţia este, de la
    finele lui 2016, de la ultimele alegeri parlamentare, câmpul de luptă politică
    al Puterii şi Opoziţiei. În timp ce majoritatea PSD-ALDE declară că doreşte îndreptarea unor erori
    legislative în domeniu şi, deci, o modernizare a actelor normative ce stau la
    baza activităţii din Justiţie, în respectul drepturilor cetăţenilor, Opoziţia
    de dreapta – în principal PNL şi USR -susţin că orice demers este menit, dimpotrivă, să submineze munca
    magistraţilor, în folosul unor interese clientelare.


    Nu mai departe de marţi, actualul
    Guvern de la Bucureşti a luat, prin ordonanţă de urgenţă, măsuri între care cea
    potrivit căreia funcţiile de conducere din Parchete nu vor
    mai putea fi ocupate prin delegare. Potrivit ministrului Tudorel Toader, că
    este vorba de procuror general, adjunct, procuror-şef la DNA, la DIICOT sau şef
    de secţie, aceştia au un mandat fix de trei ani, un nou mandat însemnând o nouă
    procedură în condiţiile legii: interviu, aviz consultativ de la Consiliul
    Superior al Magistraturii, decret de învestire din partea preşedintelui ţării …
    Totodată, cum, în baza noii ordonanţe guvernamentale, posibilii candidaţi
    pentru funcţiile de rang înalt vor putea fi şi din rândul procurorilor foşti
    judecători, avizul va reveni plenului CSM, deci a ambelor Secţii pentru
    procurori, respectiv pentru judecători.     Cum, la ora actuală, multe funcţii înalte
    din Ministerul Public sunt ocupate prin delegare, cei în această situaţie vor rămâne
    pe post timp de 45 de zile, răstimp în care se va aplica procedura legală de
    ocupare.


    Tot marţi, după avizul favorabil din partea plenului CSM, Guvernul român
    a adoptat şi o ordonanţă de urgenţă privind procedura de selecţie a procurorului
    european din partea României în cadrul viitorului Parchet European. Nota bene!
    Aceasta nu se referă la numirea procurorului-şef al acestei entităţi
    comunitare, pentru care există o altă procedură, în curs de derulare. Ministrul
    Tudorel Toader a explicat că va exista şi o a doua categorie de procurori care
    vor fi selectaţi printr-o procedură ulterioară, şi anume procurorii europeni
    delegaţi. Dacă procurorul european îşi va desfăşura mandatul la Luxemburg, cel
    delegat va activa în România, în numele Parchetului European.


    După adoptarea
    ordonanţelor, reacţia Partidului Naţional Liberal nu a întârziat: a anunţat că
    va depune o moţiune simplă, la Camera Deputaţilor, împotriva ministrului
    Toader. USR a vorbit de o zi neagră pentru Justiţia din România şi a făcut apel
    către
    organismele internaţionale să intervină, şi către cetăţeni să nu rămână
    indiferenţi. Aşa că, din peisaj nu au lipsit protestatarii: mai multe persoane
    s-au strâns, marţi seară, în faţa Ministerului Justiţiei, aruncând cu pietre şi
    vopsea. Cât despre preşedintele de dreapta al ţării, Klaus Iohannis, acesta a
    scris pe Facebook că, prin astfel de ordonanţe de urgenţă, PSD acţionează, din
    nou, împotriva Justiţiei şi a statului de drept, dorind să creeze un statut
    special celor care au probleme cu legea. În schimb, premierul de stânga Viorica
    Dăncilă a reiterat că legile nu se dau pentru o persoană, că politicul nu are
    ce căuta Justiţie şi că drepturile cetăţenilor trebuie respectate. Toate, în
    paralel cu lupta anticorupţie.

  • Reacţii la intenţia de modificare a Codului Fiscal

    Reacţii la intenţia de modificare a Codului Fiscal

    Anunţul de marţi al ministrului de Finanţe a
    avut efect de cutremur: Guvernul – a spus el – vrea să facă, pentru anul
    2019, schimbări majore în Codul Fiscal, care să fie adoptate prin ordonanţă de
    urgenţă până la finele lui 2018. Printre noile prevederi se numără plafonarea
    preţului la gaze naturale pentru o perioadă de trei ani, posibilitatea ca
    românii să se retragă înainte de termen din Pilonul II de pensii, administrat
    privat, introducerea unui impozit de 3% din cifra de afaceri sau taxarea
    instituţiilor financiar-bancare în funcţie de evoluţia Robor, indicatorul de
    referinţă folosit în acordarea de credite, care, cel puţin în ultimul an, a
    fluctuat în detrimentul atât al
    companiilor, cât şi al persoanelor fizice.

    Ministrul Eugen Teodorovici: Ambii parteneri trebuie să câştige, şi cel care finanţează – banca, şi
    cel care primeşte finanţarea. Pe de o parte, persoana juridică, adică firmele
    din România, care din păcate plătesc costuri mult mai mari faţă de alte
    companii din alte state, invocându-se riscul de ţară. Pe de altă
    parte, persoana fizică.     Reacţiile la anunţul lui Eugen Teodorovici
    nu au contenit. Într-o tabără sunt cei care susţin modificările preconizate. În plan politic
    este vorba de partenerul-junior al PSD la guvernare, ALDE, prin preşedintele
    său, Călin Popescu-Tăriceanu, care a remarcat că băncile prezente în România
    trebuie să investească banii pe care îi primesc de la populaţie în economia
    ţării-gazdă, lucru pe care
    nu-l fac. În schimb – mai spune Călin Popescu-Tăriceanu – instituţiile financiar-bancare
    preferă să plaseze depozitele pe care le au în titluri de stat, care sunt
    remunerate tot de la buget, deci practic, din taxele fiecărui contribuabil.

    În cealaltă tabără, a opozanţilor, pot fi contabilizaţi preşedintele ţării
    Klaus Iohannis, partidele parlamentare de dreapta şi mediul de afaceri, care cred
    că noile taxe anunţate de Guvern vor provoca haos în economie. În timp ce
    Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei ANRE spune că măsurile
    din proiectul de ordonanţă de urgenţă nu vor duce la creşterea preţurilor la
    energie şi gaze pentru consumatorii casnici în perioada următoare, Klaus
    Iohannis susţine contrariul: Se prevede acolo supraimpozitarea
    companiilor din domeniul energetic. Singurul rezultat pe care putem să-l ghicim
    acum este că vom plăti cu toţii mai mult pentru curent şi gaz. Am primit
    asigurări de la responsabili din domeniul telecomunicaţiilor că aceasta
    chestiune îi va afecta şi pe ei şi, cu siguranţă, vom plăti mai mult pentru
    telefonie, pentru internet. Ăsta este doar începutul, pentru că toate
    companiile folosesc şi energie, şi carburant, şi telecomunicaţii, deci, pe
    scurt, ne aşteptăm ca toate să se scumpească.

    De la bănci şi marile
    companii din energie şi comunicaţii, asociaţii ale investitorilor români şi
    străini, până la analişti economici, cu toţii avertizează că viitoarele taxe
    vor lovi în firme şi până la urmă, vor fi suportate de cetăţeni. Iar primul
    semnal a fost la Bursa de Valori Bucureşti, unde, miercuri, principalul indice
    a avut cea mai mare cădere de la criza economică din 2008.

  • Ordonanţe de urgenţă pentru codurile penale?

    Ordonanţe de urgenţă pentru codurile penale?

    Conducerea
    PSD a decis politic, şi a transmis decizia executivului PSD – ALDE, că este
    oportună adoptarea prin ordonanţă de urgenţă a articolelor din Codurile Penal
    şi de Procedură Penală declarate constituţionale. Motivul ar fi acela că
    procesul de legiferare asupra celor două acte normative durează de prea mult
    timp. Liderul PSD Liviu Dragnea: S-a discutat în Comitetul Executiv
    subiectul ăsta, la propunerea unui coleg. I s-a transmis domnului ministru (al
    Justiţiei – n.red) şi doamnei prim-ministru. Ne-au transmis, la rândul
    dumnealor, că o să analizeze. Şi o să vedem ce fac. Colegii noştri au motivat
    că este o istorie care nu se mai termină şi au zis că, pe articolele declarate
    constituţionale, deci care au trecut de filtrul Curţii Constituţionale, n-ar
    vedea de ce să nu se dea ordonanţă de urgenţă.


    Articolele declarate
    neconstituţionale vor rămâne în dezbaterea parlamentară pentru a fi puse în
    acord cu Legea fundamentală. O istorie care nu se mai termină spunea Liviu
    Dragnea. O istorie a modificărilor contestabile şi contestate aduse legilor
    justiţiei şi legislaţiei penale, începută – amintesc observatorii – cu celebra
    Ordonanţă 13 adoptată în ianuarie 2017, imediat după instalarea la putere a
    actualei majorităţi de stânga. Ordonanţa dezincrimina parţial abuzul în serviciu
    şi părea croită să aducă servicii liderului PSD şi altora ca el, cercetaţi
    pentru astfel de fapte. La presiunea străzii, ordonanţa a fost retrasă. Şi
    acum, ca şi atunci, opoziţia de dreapta susţine că nu există vreo urgenţă care
    să justifice adoptarea ordonanţei şi acuză PSD că se substituie Guvernului şi
    Parlamentului.


    Deputatul PNL Ioan Cupşa consideră că o astfel de decizie ar
    putea duce în derizoriu întreaga activitate parlamentară, iar cel al USR,
    Cristian Seidler, reaminteşte coaliţiei că trebuie să ţină cont, în domeniul
    justiţiei, de recomandările judecătorilor CCR şi ale experţilor internaţionali.
    Cristian Seidler: Coaliţia PSD-ALDE nu are nicio legitimitate, după Ordonanţa 13, să se
    mai gândească măcar la o ordonanţă de urgenţă în materie de legi penale, în
    materie de coduri penale. Ar trebui să treacă prin Parlament şi ar trebui să
    facă acest lucru cu respectarea în integralitate, atât a deciziilor Curţii
    Constituţionale, cât şi a recomandărilor Comisiei de la Veneţia    .


    În
    raportul MCV de la mijlocul lunii trecute, Comisia Europeană a cerut
    autorităţlor de la Bucureşti, între altele, să     înghețe intrarea în vigoare a modificărilor propuse
    a fi aduse Codurilor penal și de procedură penală şi     să relanseze procesul de revizuire a acestora, ținând
    seama de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul
    UE și cu instrumentele internaționale în materie de combatere a corupției. La
    rândul său, Parlamentul European s-a declarat profund preocupat
    de reforma legislaţiei judiciare şi penale din România, pe motiv că ar putea
    duce la subminarea structurală a independenţei sistemului judiciar şi a
    capacităţii acestuia de a combate eficient corupţia, precum şi la slăbirea
    statului de drept.

  • Retrospectiva săptămânii 23.09 – 29.09.2018

    Retrospectiva săptămânii 23.09 – 29.09.2018


    Preşedintele Klaus Iohannis la ONU


    Preşedintele
    Klaus Iohannis a declarat, miercuri, de la tribuna ONU, că România este
    determinată să consolideze parteneriatul UE-ONU în timpul preşedinţiei la
    Consiliul Uniunii Europene, în prima jumătate a lui 2019. Atunci când vorbesc
    despre angajament nu mă refer doar la politicieni şi diplomaţi. Trebuie să
    implicam şi tinerele generaţii, reprezentanţii societăţii civile, jurnaliştii,
    oamenii de afaceri. Avem nevoie de toţi aceştia pentru a promova cauza
    multilateralismului şi a leadershipului global    , a declarat şeful statului
    român. Klaus Iohannis a pledat, în acelaşi timp, pentru alegerea României ca
    membru nepermanent în Consiliul de Securitate în perioada 2020-2021. În
    discursul rostit în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite, preşedintele a
    spus că pacea, dezvoltarea şi justiţia reprezintă baza strategiei multilaterale
    a ţării. România va fi un partener responsabil în promovarea agendei comune a
    ONU, a dat asigurări preşedintele Klaus Iohannis, care a mai spus în
    alocuţiunea sa că statele membre ale ONU au datoria să explice mai bine
    cetăţenilor lor care sunt provocările actuale la adresa păcii, echitaţii şi
    sustenabilităţii societăţilor şi să vobească mai mult despre rolul jucat de
    organizaţie în abordarea lor.



    Vizita premierului român la Bruxelles


    Premierul
    Viorica Dăncilă a mers, în această săptămână, la Bruxelles, unde a prezentat liderilor
    principalelor grupuri din Parlamentul European situaţia politică din România.
    Întâlnirile au avut loc în contextul dezbaterilor care vor avea loc în
    legislativul european, săptămâna viitoare, privind protestul antiguvernamental
    din 10 august de la Bucureşti, marcat de intervenţia violentă a jandarmilor.
    Primul-ministru a vorbit despre măsurile luate în plan economic şi social, care
    au urmărit realizarea justiţiei sociale, apărarea drepturilor şi libertăţilor
    cetăţeneşti şi echilibrarea balanţei puterilor în stat, potrivit unui comunicat
    de presă al Guvernului. Referitor la reformele din domeniul justiţiei,
    premierul a arătat că acestea au urmărit o mai bună calibrare a sistemului
    judiciar românesc la practicile europene şi la recomandările Comisiei de la
    Veneţia. Modalitatea în care premierul a prezentat poziţia executivului a fost
    de natură să lămurească partenerii noştri europeni că guvernul PSD ia decizii
    justificate, în concordanţă cu legislaţia internă şi valorile europene, a
    declarat eurodeputatul Gabriela Zoană, după dezbaterile din Parlamentul
    European. Euractiv aminteşte, însă, că social-democraţii europeni i-au reproşat
    premierului Dăncilă că PSD, aflat la guvernare în România, se îndepărtează de
    linia progresistă europeană. Conform sursei citate, europarlamentarii
    socialişti au cerut claritate într-o serie de chestiuni, de la cazurile
    majore de corupţie şi până la referendumul din 6 şi 7 octombrie, la care
    românii sunt chemaţi să spună dacă sunt de acord cu redefinirea familiei în
    Constituţie ca fiind întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie.
    Euractiv citează un europarlamentar socialist, care aminteşte că, în Carta
    drepturilor fundamentale a UE, se spune explicit că oamenii au dreptul să se
    căsătorească fără discriminare pe baza orientării sexuale. Într-o postare pe
    contul său de twitter după discuţiile cu premierul român, liderul Popularilor
    Europeni, Manfred Weber, s-a declarat îngrijorat de situaţia din România,
    considerând că independenţa sistemului judiciar este sub presiune.



    Decizii
    ale executivului de la Bucureşti


    Guvernul a
    adoptat, în această săptămână, o ordonanţă de urgenţă privind modificarea
    legislaţiei referitoare la procedura insolvenţei. Noile prevederi au rolul de a
    opri unele practici abuzive, precum insolvenţele repetate, şi de a asigura
    şanse egale pentru dezvoltarea afacerilor. Mai mult de 6.000 de companii cu
    peste 64.000 de salariaţi sunt în prezent în insolvenţă în România, fapt ce
    impunea adoptarea unor măsuri urgente, a declarat ministrul Finanţelor, Eugen
    Teodorovici, care a precizat că modificările aduse acum au fost determinate de
    o serie de disfuncţionalităţi apărute în urma aplicării formelor anterioare ale
    legii insolvenţei. Ordonanţa de urgenţă prevede conversia datoriei firmelor în
    acţiuni. Acestea vor ajunge în posesia statului, în contul restanţelor pe care
    respectivele firme le au la buget, iar Fiscul va avea o procedură clară în
    acest sens, a mai precizat ministrul finanţelor. Mediul de afaceri critică
    modificările şi vorbeşte de o naţionalizare marscată. Pe de altă parte, în
    aceeaşi şedinţă de guvern s-a stabilit că predarea limbii române în
    învăţământul primar la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale se
    va face de către cadrele didactice de la clasele respective. Anterior luării
    acestei decizii, pe care nu a agreat-o, ministrul Educaţiei Naţionale, Valentin
    Popa, şi-a anunţat demisia din funcţie. Modificarea ordonanţei s-a făcut la
    solicitarea UDMR, cu care coaliţia PSD-ALDE aflată la guvernare are un protocol
    de colaborare. Într-o declaraţie, ministrul demisionar şi-a explicat poziţia
    apreciind că limba română şi România nu sunt de negociat, iar toţi copiii din
    ţară trebuie să cunoască limba română pentru a avea o şansă să trăiască şi să
    muncească în România.

  • România 43

    România 43

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni anunță aprobarea Ordonanței de urgență pentru
    modificarea Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanțărilor     nerambursabile.