Radio România Internațional

Tag: ordonante de urgenta

  • Retrospectiva săptămânii 12.06-18.06.2022

    Retrospectiva săptămânii 12.06-18.06.2022

    Sprijin european pentru Ucraina

    Președintele României, Klaus Iohannis, cel al Franței, Emmanuel Macron, cancelarul german, Olaf Scholz, și premierul Italian, Mario Draghi, s-au aflat, joi, în Ucraina, într-o formulă istorică, menită să sublinieze solidaritatea europeană cu această țară devastată de invazia rusă. Cei patru lideri europeni au mers la Irpin, lângă Kiev, una din localităţile marcate de atrocităţile ruse, unde au denunţat tragedia umană inimaginabilă şi distrugerile cumplite. Vizita comună a avut loc înaintea summitului UE de săptămâna viitoare, care va decide în privinţa statutului Ucrainei de candidat la aderare cerut de autorităţile de la Kiev, pentru a susţine moralul ucrainenilor greu încercaţi de război. Cei patru lideri se pronunţă pentru acordarea imediată, de către Uniunea Europeană, a statutului oficial de candidat la aderare Ucrainei – a anunţat, la Kiev, Emmanuel Macron, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene. Scholz, Macron, Iohannis și Draghi şi-au exprimat susţinerea pentru reconstrucţia Ucrainei. Preşedintele francez a afirmat că, încă de la începutul războiului, ţara sa şi-a respectat cu scrupulozitate angajamentele şi a sprijinit Ucraina pe toate palierele. De asemenea, a anunţat că Parisul va livra Kievului încă şase tunuri Caesar, renumite pentru precizia lor. Premierul italian şi-a exprimat sprijinul pentru anchetarea presupuselor crime de război din Ucraina. La rândul său, cancelarul Germaniei a afirmat că ţara sa va continua să sprijine Ucraina, atât timp cât va fi necesar.

    Prezent la Kiev, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România participă activ la facilitarea tranzitului exporturilor de cereale din Ucraina şi acţionează ca hub regional pentru grânele ucrainene. Şeful statului a făcut un apel pentru convenirea unei coaliţii de state, care să sprijine efortul internaţional de creare a unor coridoare albastre pentru transportul maritim în siguranţă prin Marea Neagră. Pe de altă parte, a susţinut că acordarea statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană Ucrainei, Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) şi Georgiei la Consiliul European de săptămâna viitoare este esenţială. Miercuri, președintele Klaus Iohannis și omologul francez, Emmanuel Macron, s-au întâlnit cu militari dislocaţi în Baza Mihail Kogălniceanu din sud-estul României. Iohannis a afirmat că, pe fondul crizei generate de agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, cooperarea dintre România şi Franţa în domeniul securităţii a cunoscut, în ultima perioadă, o intensificare deosebită şi binevenită. El a mulţumit, din nou, pentru prezenţa militarilor francezi şi pentru asumarea de către Franţa a calităţii de lider al grupului de luptă NATO recent constituit în România. De altfel, preşedinţii român şi francez au discutat cu prioritate despre necesitatea consolidării posturii de descurajare şi apărare pe Flancul estic, mai ales la Marea Neagră, despre noul concept strategic al Alianţei şi despre perspectivele aderării la NATO a Suediei şi Finlandei. Emmanuel Macron a remarcat că relaţiile româno-franceze, consfinţite printr-un parteneriat strategic, se bazează pe o prietenie de două secole.

    Gaze naturale din Marea Neagra

    În România, a început producţia de gaze naturale din perimetrul Midia, din Marea Neagră, iar primele cantităţi au ajuns în Sistemul Naţional de Transport. Anul acesta, este estimată o producţie de o jumătate de miliard de metri cubi de gaze. Midia este primul proiect nou de exploatare a gazelor naturale din platoul continental românesc al Mării Negre din ultimii 30 de ani şi va asigura 10% din cererea internă.

    Ordonanțe de urgență adoptate de Guvernul de la București

    Un proiect de ordonanţă de urgenţă privind combaterea speculei a fost adoptat, joi, de Guvernul de la Bucuresti, după ce, săptămânile trecute, documentul a fost discutat în prima lectură. Se urmărește protecţia consumatorului final şi buna funcţionare a pieţelor. Tot joi, Guvernul a mai adoptat o ordonanță de urgență potrivit căreia angajările la stat sunt suspendate de la 1 iulie. Actul normativ prevede că, până la finalul acestui an, nu se mai organizează concursuri. Potrivit Executivului, măsura este necesară pentru a fi reduse unele cheltuieli de funcţionare ale instituţiilor publice.

    Fostul ministru român al Turismului, Elena Udrea, extradată de autoritățile bulgare

    Fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, a fost adusă din Bulgaria în România, unde va executa o condamnare de sase ani în așa-numitul dosar Gala Bute, pentru luare de mită și abuz în serviciu. În aprilie, în ziua sentinţei definitive, Udrea a părăsit ţara, dar a fost prinsă în Bulgaria, în timp ce încerca să ajungă în Grecia. Pe 10 iunie, Curtea de Apel din Sofia a admis cererea autorităţilor române privind extrădarea fostului ministru. În România, pe Elena Udrea o mai aşteaptă un dosar privind finanţarea ilegală a campaniei electorale pentru prezidenţialele din 2009. A primit, în primă instanţă, opt ani de închisoare. Udrea a fost o colaboratoare apropiată a fostului preşedinte de dreapta al ţării, Traian Băsescu, şi el confirmat, recent, de instanţă ca fost colaborator al Securităţii, poliţia politică din comunism.

    Naţionala de fotbal a României, în picaj

    Naționala de fotbal a României este ultima într-o grupă condusă de Bosnia – Herțegovina, în Liga Naţiunilor și riscă să joace, de anul viitor, în al treilea eşalon valoric al competiţiei. Marți seara, echipa de fotbal a fost învinsă clar, cu 3-0, de selecţionata Muntenegrului, la București. România pierduse și partida-tur, cu 2-0. Până acum, tricolorii au suferit trei înfrângeri, două cu Muntenegru și una cu Bosnia-Herțegovina, cea din urmă fiind una dintre cele mai severe înfrângeri suferite, vreodată, de naţionala română pe teren propriu. Singura victorie a fost cea din meciul de la Bucureşti, cu Finlanda, scor 1-0.



  • Reacţii la duminica electorală din România

    Reacţii la duminica electorală din România

    Românii,
    criticaţi adesea pentru dezinteres afişat şi non-implicare civică, au fost
    campionii zilei electorale de duminică. Jumătate din ei, un record absolut, au
    votat la alegerile europarlamentare şi 41% – mult peste cele 30 de procente cât
    e pragul de valabilitate – au răspuns chemării preşedintelui la referendumul
    consultativ. Unul la care trebuiau să spună dacă sunt de acord cu interzicerea
    amnistiei şi graţierii pentru faptele de corupţie şi dacă vor interzicerea ordonanţelor
    de urgenţă în domeniul justiţiei.


    Au devenit virale imaginile cu cozile
    interminabile pe care le-au format cetăţenii românii din străinătate care
    doreau să-şi exercite dreptul constituţional la vot. Unii nu au reuşit, deşi au
    stat ore întregi la coadă, iar frustrarea s-a instalat firesc, mai ales că o
    situaţie similară – ce nu a atins, însă, dimensiunile eşecului organizatoric de
    duminică – s-a înregistrat la votul din diaspora la prezidenţialele din 2014.
    Este motivul pentru care preşedintele Klaus Iohannis şi principalele forţe ale
    opoziţiei, PNL şi Alianţa 2020 USR PLUS, au cerut demisia cabinetului de stânga
    PSD – ALDE.


    Preşedintele i-a felicitat pe români pentru prezenţa masivă la urne
    şi a apreciat că votul transmite politicienilor un mesaj fără echivoc. Klaus
    Iohannis: Aţi dat un vot clar, un vot
    ferm, un vot care nu poate fi ignorat de nici un politician în România. Aţi
    votat pentru o politică corectă, pentru o justiţie dreaptă, pentru o justiţie
    independentă, pentru o bună guvernare, pentru români şi pentru România.


    Euroscrutinul
    a modificat clasamentul la vârful politicii. Pe prima poziţie a urcat PNL, urmat de PSD. Pe trei, foarte aproape, se
    află favorita diasporei şi a bucureştenilor, Alianţa 2020 USR PLUS.     Cele trei
    forţe politice se plasează între 20 şi 30%. Vor mai trimite reprezentanţi
    în Parlamentul European Pro România, PMP şi UDMR. PSD nu pierde doar 20 de
    procente faţă de alegerile parlamentare din 2016 ci şi partenerul la guvernare,
    ALDE, situat sub pragul de 5%.


    Preşedintele social-democraţilor, Liviu Dragnea,
    le-a mulţumit românilor care au votat lista PSD şi şi-au păstrat încrederea în
    programul de guvernare, dar a recunoscut că nu e un vot care să bucure.     Perceput ca principal beneficiar al modificărilor în cascadă aduse legislaţiei
    penale, Dragnea a declarat că nu a contestat niciodată referendumul pe
    justiţie. Liviu Dragnea: Trebuie făcute analize foarte rapid şi
    foarte serios în partid. Despre referendum, eu astăzi am luat buletinele de vot
    pentru referendum şi am şi votat. Aşa cum am spus, în câteva rânduri, că nu
    sunt împotriva acestui referendum şi nu sunt împotriva temelor de la
    referendum. În societatea românească nu a existat o dispută pe lupta împotriva
    corupţiei sau pe alte teme.    .


    Liderul PNL, Ludovic Orban, crede că
    rezultatele de la europarlamentare şi referendum reprezintă voinţa cetăţenilor
    români: Începând de astăzi, nici un lider politic
    nu mai are voie să îndrăznească să vorbească despre amnistie, graţiere sau
    despre facerea praf a justiţiei, prin intermediul ordonanţelor de urgenţă. Le
    mulţumesc cetăţenilor români care au venit la vot şi care şi-au exprimat votul
    pentru Partidul Naţional Liberal     .


    Preşedintele PLUS, Dacian Cioloş, a
    salutat votul de duminică, pe care îl consideră dovada renaşterii ţării, iar
    camaradul său, şeful USR, Dan Barna, a afirmat că rezultatele reprezintă o
    victorie uriaşă pentru România. Dan Barna: Acest răspuns este elementul pe care putem
    construi mai departe viitorul. Acest referendum arată că atunci când forţele de
    bun simţ şi decente ale societăţii, preşedintele României, partidele de
    opoziţie care cred, care au crezut că justiţia trebuie să rămână independentă,
    se unesc, iată, vedem un referendum care a trecut şi care confirmă că justiţia
    trebuie să rămână independentă şi că România trebuie să rămână o ţară europeană    .


    La prima validare electorală, Pro România devine a 4-a forţă politică, iar preşedintele
    partidului, fostul premier Victor Ponta, consideră că rezultatele demonstrează
    că în România se doreşte o schimbare.

  • Raport de ţară al Comisiei Europene

    Raport de ţară al Comisiei Europene

    Radiografie
    cutumiară a ţărillor membre, rapoartele semestriale ale Comisiei Europene
    analizează progresele ori restanţele în domenii cheie, de la economie şi
    politici sociale la educaţie sau justiţie. Analizele arată că, în majoritatea
    statelor membre, redresarea economică a contribuit la scăderea ratelor
    şomajului, deşi acestea sunt, încă, peste nivelurile înregistrate în perioada
    dinaintea crizei.

    Pentru România, care a aniversat, pe 1 ianuarie, exact un
    deceniu de la admiterea în Uniunea Europeană, raportul salută situaţia
    economică şi politicile sociale, dar exprimă temeri privind posibila depăşire a
    deficitului de 3% din PIB şi punerea în pericol a progreselor înregistrate în
    lupta împotriva corupţiei. Stabilitatea financiară s-a îmbunătăţit în 2016, sistemul
    bancar este bine capitalizat, iar lichidităţile rămân la un nivel confortabil.

    Raportul executivului comunitar arată că, în ultimii doi ani, România a avut o
    creştere economică susţinută, care a atins un vârf de 4,9% în 2016. Scăderile
    semnificative de taxe au determinat, însă, creşterea, anul trecut, a
    deficitului bugetar la 2,8% din Produsul Intern Brut, iar acesta este estimat
    să depăşească 3,6% în 2017 şi 3,9% în 2018. Piaţa muncii s-a consolidat,
    salariile au crescut, iar şomajul a scăzut. Nivelul sărăciei, unul dintre cele
    mai mari din Uniune, este în scădere, dar inechităţile sociale persistă, în
    special pentru tineri, familiile cu mulţi copii, persoanele cu dizabilităţi,
    populaţia romă sau cea din mediul rural.

    În ceea ce priveşte sănătatea, au fost
    lansate măsuri de reformă în 2016, dar sistemul suferă de ineficienţă şi de
    corupţie, iar oamenii au acces limitat la asistenţa medicală, în special la
    sate. În educaţie, raportul subliniază măsuri insuficiente pentru prevenirea
    abandonului şcolar şi acces redus în învăţământul superior pentru tinerii de la
    ţară. Şi reformele în administraţia publică au fost accelerate în 2016, dar şi
    pe acestea experţii comunitari le consideră, încă, insuficiente.

    Corupţia, mai
    spune raportul, persistă în toate domeniile şi rămâne un obstacol pentru
    afaceri. Deşi, în ultimii ani, a făcut eforturi în combaterea acestui flagel,
    România pune, acum, în pericol toate progresele făcute în domeniu – avertizează
    Bruxellesul, exemplificând cu ordonanţele de urgenţă prin care, abia învestit,
    Guvernul PSD-ALDE a încercat, recent, modificarea codurilor penale, percepută
    ca o încercare de a exonera de răspundere penală personaje influente din
    politică şi din administraţia centrală şi locală. Măsura a fost, în cele din
    urmă, abandonată, dar numai după atenţionările partenerilor occidentali, după
    criticile opoziţiei şi presei şi, mai ales, după protestele vehemente a sute de
    mii de români ieşiţi în stradă, deopotrivă, la Bucureşti, în provincie şi în
    diaspora.

  • Reacţii internaţionale la situaţia din România

    Reacţii internaţionale la situaţia din România

    Proteste fără precedent în ultimul sfert de secol au avut loc în mai multe oraşe din România după decizia guvernului de stânga condus de Sorin Grindeanu de a modifica Codurile Penale prin ordonanţe de urgenţă.



    La Bucureşti, zeci de mii de oameni au ieşit în stradă şi au manifestat paşnic, însă spre final au avut loc unele incidente. Acestea au fost provocate de grupuri infiltrate care au aruncat cu petarde şi fumigene în jandarmi şi au dat foc unui panou publicitar, în timp ce protestatarii au încercat să se delimiteze de aceste violenţe.



    Reacţia internaţională nu a întârziat să apară şi ambasadele Franţei, Germaniei, Olandei, Belgiei, Canadei şi Statelor Unite şi-au exprimat îngrijorarea faţă de evenimentele din ultimele zile, precizând că acţiunile guvernului riscă să afecteze grav parteneriatele cu România, bazate pe valori comune specifice UE şi NATO.



    Într-un comunicat comun, cele şase reprezentanţe diplomatice consideră că modificările adoptate de executiv subminează progresele în privinţa statului de drept şi luptei anticorupţie, dar şi poziţia României în comunitatea internaţională. Ambasadele spun că, ocazional, este nevoie de modificarea legilor şi procedurilor, dar numai printr-un proces amplu şi credibil de consultare cu toţi actorii implicaţi. Şi Camera de Comert Americană în România si-a exprimat dezamăgirea profundă şi a precizat că actele normative adoptate subminează statul de drept şi încalcă principiile fundamentale ale transparenţei, stabilităţii şi predictibilităţii şi îndepărtează România de valorile şi standardele Europene.



    La rândul lor, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, şi prim vicepreşedintele instituţiei, Frans Timmermans, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de evoluţiile recente din România. Oficialii europeni reamintesc faptul că eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare depinde de ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupţiei. Măsurile care subminează aceste progrese au ca efect slăbirea sau restrângerea domeniului de aplicare al corupţiei ca infracţiune şi vor avea impact asupra evaluărilor viitoare, au avertizat ei.



    Premierul Sorin Grindeanu a răspuns Bruxelles-ului printr-o scrisoare în care reafirmă că lupta împotriva corupţiei rămâne o prioritate a Guvernului de la Bucureşti. În opinia sa, tematica graţierii se referă la o decizie pilot privind supraaglomerarea din închisori, care poate duce la o penalizare semnificativă a României de către CEDO. Premierul mai spune că adoptarea ordonanţei de urgenţă pentru modificarea Codului Penal a fost făcută potrivit Constituţiei şi s-a încercat armonizarea acestei legi cu deciziile Curţii Constituţionale.




  • Graţierea, în dezbatere publică

    Graţierea, în dezbatere publică

    Intenţia Guvernului de a adopta proiectele de ordonanţe privind graţierea colectivă şi unele modificări la Codul penal care ar dezincrimina parţial fapte penale a generat valuri uriaşe de indignare în România. Ordonanţele, promovate de ministerul Justiţiei, au scos mii de oameni în stradă în Bucureşti şi în marile oraşe ale ţării, unde au avut loc proteste faţă de legile pe care Guvernul Grindeanu voia să le adopte săptămâna trecută. Manifestanţii cred că inculpati sau condamnaţi celebri, persoanaje influente din clasa politică sau din administraţie ar putea ieşi din închisoare sau ar putea cere închiderea dosarelor.



    Însuşi preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat împotriva acestor modificări ale legilor justiţiei şi a declanşat procedurile pentru organizarea unui referendum pe această temă. In temeiul Legii privind transparenţa decizională în administraţia publică, luni, ministerul Justiţiei va organiza o dezbatere publică privind proiectele de OUG. O



    campanie uriaşă de dezinformare a dus la tensiunile din spaţiul public pe această temă, iar adoptarea ordonanţelor nu va afecta continuarea luptei împotriva corupţie, a sustinut preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, la postul public de radio: Nu există nicio pedeapsă de corupţie care să fie graţiată, nu sunt graţiate pedepsele celor care au înfăptuit acte cu violenţă, omoruri, violuri, nu există niciun fel de prevedere de amnistie ca să se creadă că este vorba de vreo dedicaţie, aşa cum s-a discutat.”



    De cealaltă parte, principalul partid de opoziţie din Parlament, PNL, ameninţă cu moţiunea de cenzură în cazul adoptării de către Executiv a celor două ordonanţe. Preşedintele interimar al liberalilor, Raluca Turcan: Iniţiativa guvernului de a pune înaintea bugetului de stat ordonanţe privind graţierea şi modificarea Codului Penal pentru clientela politică arată că de fapt guvernul nu este preocupat de problemele reale pe care le-a clamat în campania electorală, ci de interesele celor care gravitează în jurul grupului de decizie.”



    Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectelor de ordonanţă de urgenţă. Avizul, insa, este consultativ. Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a subliniat, la rândul său, că nu este vorba de nicio urgenţă. Ele ar fi de natură să slăbească acea capacitate instituţională a statului român de a lupta cu corupţia.”



    Discuţiile în jurul ordonanţelor de urgenţă privind graţierea unor pedepse şi modificarea Codului penal şi de procedură penală au loc în contextul în care România se află între primele trei ţări din Europa cu cele mai multe condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Iar potrivit preşedintelui Curţii, Guido Raimondi, cele mai multe dintre acestea se referă la condiţiile din penitenciare.

  • Graţierea şi modificarea codurilor penale, în dezbatere

    Graţierea şi modificarea codurilor penale, în dezbatere

    Mii de oameni au ieşit în stradă, miercuri seară, la Bucureşti şi în alte oraşe mari din ţară, ca să protesteze faţă de intenţia noului Guvern de a graţia o seamă de persoane condamnate şi de a modifica şi Codurile Penale.



    “Vrem justiţie, nu corupţie, democraţie, nu amnistie” – au fost leit-motivele manifestanţilor, care acuză explicit decidenţii politici că încearcă să-şi scoată din puşcărie colegi de partid, rude sau prieteni.



    Mai devreme, informaţiile vehiculate în spaţiul public, potrivit cărora Cabinetul urma să adopte fără dezbatere publică ordonanţele, l-au determinat pe preşedintele Klaus Iohannis să vină personal la sediul Guvernului şi să prezideze şedinţa echipei executive a lui Sorin Grindeanu. Şeful statului îşi exprimase, deja, opoziţia categorică faţă de aceste modificări, despre care a spus că pot albi dosare.



    Deja publicate pe pagina de internet a ministerului Justiţiei şi trimise spre consultare principalelor instituţii implicate, proiectele ordonanţelor de urgenţă elaborate în acest sens prevăd graţierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la 5 ani inclusiv. Ar putea fi, de asemenea, înjumătăţite termenele de detenţie pentru cei care au împlinit 60 de ani, care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani şi pentru femeile însărcinate. Graţierea ar fi condiţionată de achitarea – în cel mult un an de la punerea în libertate – a despăgubirilor stabilite de instanţă. Nu vor beneficia de graţiere recidiviştii sau cei condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite cu violenţă, împotriva siguranţei statului şi pentru fapte de mare corupţie. Ordonanţa care modifică prevederi din Codurile penale stipulează că denunţătorii nu vor mai scăpa de răspundere penală, dacă nu depun denunţul în termen de şase luni de la săvârşirea faptei. În plus, abuzul în serviciu va fi infracţiune doar dacă prejudiciul creat e mai mare de 200.000 de lei (echivalentul a circa 50 de mii de euro).



    Ministrul social-democrat al Justiţiei, Florin Iordache, susţine că modificările sunt necesare pentru a rezolva supraaglomerarea penitenciarelor, unde sunt cu aproape nouă mii de deţinuţi mai mult decât spaţii de detenţie, şi pentru a pune în concordanţă legislaţia cu decizii ale Curţii Constituţionale. Ministrul aminteşte că România a fost condamnată, deja, la CEDO, pentru rele tratamente şi pentru ceea ce numeşte “condiţiile inumane” din închisori. De legea graţierii, adaugă Iordache, vor beneficia circa 2.500 de persoane.



    În schimb, procurorul general al României, Augustin Lazăr, se declară ferm împotriva unor acte de clemenţă de acest gen. El reclamă lipsa de transparenţă a demersului guvernamental şi a afirmat că textele trebuie analizate în Consiliul Superior al Magistraturii.



    Preşedinta Curţii Supreme, Cristina Tarcea, avertizează, la rându-i, că modificările pot provoca haos în instanţe şi-şi exprimă îndoiala că membrii Guvernului au competenţe juridice.