Radio România Internațional

Tag: Organizatia Mondiala a Comertului

  • Consiliul Afaceri Externe – Comerţ

    Consiliul Afaceri Externe – Comerţ

    Reforma Organizaţiei Mondiale a
    Comerţului şi relaţiile comerciale dintre Statele Unite şi Uniunea Europeană au
    fost două dintre temele discutate la reuniunea formală a Consiliului Afaceri
    Externe – Comerţ, organizată la începutul acestei săptămâni la Bruxelles.

    Consiliul Afaceri Externe – Comerţ reprezintă cel mai înalt for decizional la
    nivelul Consiliului Uniunii Europene privind subiecte aferente implementării şi
    conturării politicii comerciale comune. Statele membre sunt reprezentate de
    miniştrii responsabili pentru domeniul comerţului internaţional, această
    formaţiune a Consiliului reunindu-se, de regulă, de două ori pe an, dar și
    atunci când situația o impune.

    Această reuniune a avut loc sub auspiciile
    Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și a fost condusă de
    ministrul pentru Mediul de afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ștefan-Radu
    Oprea, în calitate de preşedinte al acestui format de lucru.


    Consiliul Uniunii Europene a decis
    să acorde mandat Comisiei Europene pentru a reprezenta Uniunea Europeană la
    negocierile multilaterale privind comerţul electronic. În luna ianuarie a
    acestui an, cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos, Uniunea Europeană
    şi alţi 48 de membri ai Organizaţiei Mondiale a Comerţului au decis să demareze
    negocieri pentru instituirea unor norme globale privind comerţul electronic.
    Digitalizarea economiei a schimbat profund modul în care fac comerţ
    întreprinderile şi consumatorii.

    În context, ministrul pentru Mediul de
    Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat al României, Ştefan-Radu Oprea declara: UE se angajează să colaboreze
    cu partenerii săi din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului pentru a
    institui un cadru ambiţios şi pragmatic care să garanteze un mediu sigur şi
    previzibil pentru comerţul online.


    La reuniunea Consiliului Afaceri
    Externe – Comerţ a participat și comisarul european pentru Comerţ, Cecilia
    Malmstrom, care a spus: Noi am discutat despre marile
    priorități și despre situația actuală a Organizației Mondiale a Comerțului. În
    același timp, este mult de lucru în ceea ce privește Organizaţia Mondială a
    Comerţului. Așa cum știți, lucrăm pe relaţia cu Statele Unite și cu Japonia.
    Noi am avut săptămâna trecută o întâlnire, pentru a face progrese în multe
    probleme, precum subvențiile din industrie și transferul de tehnologie. Noi am
    discutat în Consiliu despre relația dintre UE și Statele Unite în totalitatea
    ei.


    Am reușit să mă întâlnesc la Paris cu reprezentantul Statelor Unite pentru
    comerț. A fost pentru prima dată de când a fost adoptat mandatul de a
    reprezenta Uniunea Europeană și i-am spus că suntem pregătiți să începem. A
    fost o întâlnire scurtă, dar constructivă. I-am spus că suntem pregătiți pentru
    negocieri, cât mai repede posibil, în concordanță cu declarația comună a
    președintelui Trump și a președintelui Juncker de la 1 iulie, anul trecut.


    În cadrul acestor negocieri, Uniunea
    Europeană urmărește eliminarea, pe bază de reciprocitate, a taxelor vamale la
    produsele industriale, luând în considerare şi sensibilităţile existente la
    nivel european, legate de produsele mari consumatoare de energie.

    De asemenea,
    comisarul european pentru Comerţ, Cecilia Malmstrom, a precizat că sectorul
    agricol nu poate fi inclus în negocierile pentru un nou acord de liber schimb
    cu SUA, aşa cum au solicitat autorităţile de la Washington.


  • Retrospectiva săptămânii 17.02 – 23.02.2019

    Retrospectiva săptămânii 17.02 – 23.02.2019

    Preşedintele sesizează CCR în legătură cu bugetul de stat


    Preşedintele Klaus Iohannis a decis să
    sesizeze Curtea Constutuţională în legătură cu bugetul de stat al României
    pentru anul 2019, ajuns recent la promulgare. Potrivit şefului statului, bugetul
    întocmit de coaliţia PSD-ALDE pune în pericol economia românească şi are
    aspecte clare de neconstituţionalitate, împiedicând România să-şi îndeplinească
    obligaţii asumate faţă de UE. Şeful
    statului consideră că bugetul este unul nerealist, supraevaluat şi întârziat,
    întrucât conform legii acesta ar fi trebuit să ajungă în Parlament pe 15
    noiembrie 2019. Potrivit preşedintelui, este ridicol să caracterizezi bugetul
    pe 2019 drept un buget dedicat investiţiilor, aşa cum l-a numit premierul
    Viorica Dăncilă, când cifrele indică un buget mai degrabă de austeritate, cu
    finanţare de subzistenţă, cu zero investiţii pe anumite zone, cu nevoia de
    reorganizări şi chiar disponibilizări generate de lipsa de fonduri pentru
    cheltuielile curente. Președintele a acuzat puterea
    că nu are bani de investiții, dar că a alocat sume mari pentru partide, în
    principal pentru PSD, numărul unu din coaliţie. În replică, preşedintele
    Senatului, liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a spus că gestul preşedintelui
    este inoportun.


    Noi modificări în justiţie şi reacţii de la
    Bruxelles


    Ministrul de resort, Tudorel
    Toader, a promovat, în această săptămână, prin ordonanţă de urgenţă, o serie de
    modificări la legile justiţiei, care vizează, între altele,     numirea procurorilor de rang înalt sau chiar atribuţiile
    şefului secţiei de anchetă. Toader a explicat că aceste funcţii pot fi ocupate
    şi de procurori care au fost judecători, iar persoanele care le ocupă în
    prezent cu delegare, mai pot face asta doar 45 de zile. Direcţia Naţională
    Anticorupţie consideră că nu există nicio situaţie extraordinară care să
    justifice adoptarea prin ordonanţă de urgenţă a unor prevederi referitoare la
    eliberarea din funcţie a magistraţilor sau la schimbarea modului de organizare
    a parchetelor. Şi procurorii DIICOT – parchetul antimafia – critică ordonanţa,
    apreciind că modificările contravin arhitecturii constituţionale şi pun
    Ministerul Public în imposibilitatea de a-şi realiza atribuţiile specifice. CSM,
    prin Secţia pentru procurori, a atras atenţia că modificările aduse de guvern
    legilor justiţiei sunt de natură să afecteze grav activitatea parchetelor. Şi
    Comisia Europeană a reacţionat. Purtătorul de cuvânt, Margaritis Schinas, a
    afirmat că executivul comunitar urmăreşte cu mare îngrijorare ultimele evoluţii
    legate de statul de drept din România atât în ceea ce priveşte conţinutul, cât
    şi procedura ultimelor schimbări, prin folosirea ordonanţelor de urgenţă, fără
    consultări cu reprezentanţi ai justiţiei şi cu cei direct interesaţi. Aceste
    modificări, a mai spus oficialul Comisiei, par a fi în contradicţie directă cu
    recomandările din cadrul MCV, susţinute de toate statele membre. Principalele
    partide de opoziţie, PNL şi USR, au depus, în Camera Deputaţilor, o moţiune
    simplă pe domeniul justiţiei. Modificările au fost criticate şi de şeful
    statului. Magistraţii au ieşit în număr mare în stradă pentru a protesta, afirmând
    că modificările afectează grav independenţa sistemului judiciar.


    Noi miniştri în România


    Preşedintele
    Klaus Iohannis a semnat, joi, decretele pentru numirea în funcţie a lui
    Vasile-Daniel Suciu, propus ca viceprim-ministru şi ministru al Dezvoltării
    Regionale şi Administraţiei Publice, şi a lui Alexandru-Răzvan Cuc, propus
    pentru Ministerul Transporturilor. Premierul Viorica Dăncilă a declarat că a
    făcut aceste nominalizări pentru a pune capăt situaţiei de blocaj a activităţii
    Guvernului, mai ales că perioada de interimat la cele două ministere expira. Dezvoltarea
    Regională şi Transporturile sunt două domenii cheie, pentru care am prevăzut
    prin legea bugetului de stat sumele necesare pentru realizarea investiţiilor de
    care România are nevoie. Pentru buna implementare a proiectelor de investiţii
    este necesară coordonarea de către miniştri cu atribuţii depline în exercitarea
    funcţiilor, a precizat primul-ministru. Anterior, pentru cele doua ministere au fost nominalizati
    Olguţa Vasilescu si Mircea Drăghici. Ei au fost, însă, respinşi de mai multe
    ori de Klaus Iohannis şi au decis, în final, să renunţe la candidaturi.


    Reuniune a miniştrilor
    comerţului din statele comunitare, la Bucureşti


    Comisarul
    european pentru comerţ, Cecilia Malmström şi directorul general al Organizaţiei
    Mondiale a Comerţului, Roberto Azevędo, au participat, în această săptămână, la
    Bucureşti, la reuniunea informală a miniştrilor comerţului din statele comunitare,
    desfăşurată în cadrul preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Discuţiile
    au fost centrate pe procesul de modernizare a Organizaţiei Mondiale a
    Comerţului şi pe relaţiile comerciale dintre UE şi SUA. Tot în această
    săptămână, statele membre ale UE au validat, la reuniunea Comitetului
    Reprezentanţilor Permanenţi, acordul politic obţinut de România cu Parlamentul
    European în privinţa Directivei Drepturilor de Autor în Piaţa Unică Digitală.
    Directiva oferă o remunerare corectă a deţinătorilor de drepturi de autor şi
    ţine cont şi de interesele utilizatorilor privaţi. Directiva va avea un impact
    pozitiv asupra unei largi categorii de actanţi, ca de exemplu editori de presă,
    instituţii culturale, instituţii de învăţământ, artişti, interpreţi, creatori
    şi profesionişti din domeniul culturii.

  • Modernizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului

    Modernizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului

    În prezent Organizaţia Mondială a Comerţului se confruntă cu o serie
    întreagă de provocări. Uniunea Europeană depinde de comerțul internaţional,
    echitabil şi bazat pe reguli. Acest lucru este esențial pentru prosperitatea
    economică a Uniunii. Parlamentul European consideră că este urgent să se treacă
    la modernizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului     în lumina celor mai recente
    evoluții.

    Cecilia Malmstrom, membru al Comisiei Europene, explică: Organizaţia Mondială a
    Comerţului se află acum sub o presiune enormă și se confruntă cu o criză extrem
    de severă și chiar dacă Organizaţia Mondială a Comerţului nu este perfectă,
    fără această organizaţie nu putem merge înainte. Consiliul European, în iunie
    anul trecut, a solicitat Comisiei să adopte abordări cuprinzătoare pentru
    modernizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului în funcțiile sale principale -
    reglementarea, monitorizarea și soluționarea diferendelor, ca o ieșire din
    criză. Acest lucru a fost, de asemenea, reluat în cadrul reuniunii G20.
    Trebuie, de asemenea, să abordăm problemele din regulamentul Organizaţiei
    Mondiale a Comerţului. Deci, regulamentele trebuie actualizate. Trebuie să
    abordăm aspecte precum politicile non-piață, transferul forțat de tehnologie și
    alte elemente. Lucrăm cu Statele Unite ale Americii și Japonia la elaborarea
    unor noi norme în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului dar, bineînțeles,
    există și multe alte probleme. Lucrăm împreună cu un grup mare de membri ai
    Organizaţiei Mondiale a Comerţului în domeniul comerțului electronic. În cele
    din urmă, sunt de acord că ar trebui făcute mai multe eforturi pentru a
    contribui la realizarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă, așa cum am
    stabilit în luna septembrie. Aceasta este o componentă vitală a modernizării
    Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Suntem implicați în subvențiile pentru
    pescuit. Aceasta este o chestiune, dar desigur lucrăm și la identificarea
    modului în care Organizaţia Mondială a Comerţului ar putea contribui la
    realizarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă.




  • UE la summitul G20

    UE la summitul G20

    Deschiderea Uniunii Europene către comerţul deschis şi echitabil, necesitatea reformării Organizaţiei Mondiale a Comerţului ori susţinerea Acordului de la Paris privind schimbările climatice au fost câteva dintre temele susţinute de liderii blocului comunitar la summitul G20, desfăşurat în capitala argentiniană Buenos Aires. Comunicatul comun al ţărilor membre ale G20 reţine, însă, doar un compromis minimal în privinţa comerţului şi confirmă retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris.

    Liderii principalelor economii mondiale observă problemele comerciale actuale, dar se abţin de la orice condamnare a protecţionismului în acest document negociat până în ultima clipă şi care a fost făcut public de Argentina, ţara gazdă. Liderii G20 subliniază, de asemenea, că sistemul comercial multilateral îşi ratează obiectivele şi susţin reforma necesară a Organizaţiei Mondiale a Comerţului, pe fondul înmulţirii confruntărilor dintre Statele Unite şi partenerii lor comerciali. Grupul G20 promite să evalueze stadiul acestei reforme a OMC blamate de Donald Trump, dar contestată din alte motive şi de Beijing, în cursul summitului de anul viitor din Japonia.

    Necesitatea reformării OMC a fost susţinută şi de preşedintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker: Noi, ca europeni, credem cu tărie într-o economie deschisă şi echitabilă, adică, în comerţ. Comerţul cu restul lumii este mai important ca niciodată pentru Europa, pentru a putea sprijini cele 36 de milioane de locuri de muncă în întreaga Uniune – cu două treimi mai multe decât în anul 2000. În prezent, Europa exportă aproape 20 de milioane de joburi în afara Uniunii, un milion dintre acestea doar în Statele Unite. Am lansat, luna trecută, o nouă alianţă cu Africa, pentru a da un impuls ambelor continente, pentru investiţii sustenabile şi pentru a crea, în următorii 5 ani, circa 10 milioane de locuri de muncă în Africa. Să nu subestimăm dimensiunile vecinătăţii noastre cu Africa – ea a devenit tot mai importantă, iar noi o vom sprijini.Sigur, trebuie să elaborăm reguli; pe unele le-am adoptat deja cu ani în urmă, suntem pe cale să reformăm Organizaţia Mondială a Comerţului, cooperăm foarte bine cu Statele Unite. Cât despre schimbările climatice, reafirmăm angajamentul Uniunii Europene faţă de Acordul de la Paris.



    Membrii G20 semnatari ai Acordului de la Paris privind combaterea schimbării climatice subliniază, în comunicat, că acesta este ireversibil şi se angajează la aplicarea sa deplină, ţinând totuşi cont de capacităţile specifice, având în vedere diversele situaţii naţionale. Unele ţări emergente susţin că au nevoie de mai mult ajutor decât statele avansate, pentru tranziţia energetică. În ce le priveşte, Statele Unite reamintesc într-un paragraf distinct că au denunţat Acordul de la Paris. Ele susţin că sunt angajate în favoarea creşterii economice, accesului la energie şi securitate, utilizând toate tehnologiile şi sursele energetice disponibile, însă protejând mediul.

  • Modernizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, în atenţia Comisiei Europene

    Modernizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, în atenţia Comisiei Europene

    Comisia Europeană a prezentat un prim set de
    idei privind Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC)    , menite să modernizeze
    Organizaţia şi să confere normelor comerciale internaţionale capacitatea de a
    face faţă provocărilor economiei globale. Propunerile Uniunii Europene vizează
    trei domenii cheie – actualizarea cadrului de reglementare a comerţului
    internaţional     astfel încât să reflecte economia globală de astăzi, consolidarea
    rolului de monitorizare al Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi depăşirea
    impasului iminent referitor la sistemul organizaţiilor de soluţionare a
    litigiilor    .

    Comsiarul european pentru comerţ, Cecilia Malmström: În ultimele decenii, sistemul comercial multilateral a oferit un cadru
    stabil, previzibil și eficient pentru întreprinderile din întreaga lume,
    ajutând multe economii să înregistreze o creștere rapidă De asemenea, în
    prezent, OMC este indispensabilă în ceea ce privește asigurarea unui comerț
    deschis, echitabil și reglementat. În ciuda succesului său, Organizația
    Mondială a Comerțului nu a putut să se adapteze suficient de bine la economia
    globală aflată în rapidă schimbare. A sosit momentul să acționăm pentru ca
    acest sistem să poată răspunde actualelor provocări ale economiei globale și să
    funcționeze din nou pentru toată lumea. Iar UE trebuie să își asume un rol de
    lider în acest sens.

    Organizaţia Mondială a Comerţului este în prezent din ce în ce mai
    afectată de proceduri inflexibile şi de conflictele de interese existente între
    ţări, iar propunerile de informare vizeaza să remedieze această situaţie şi să
    facă sistemul eficient şi benefic pentru toate statele sale membre. Uniunea
    Europeană a început deja colaborarea cu alţi parteneri din cadrul OMC: cu SUA
    şi Japonia, în cadrul discuţiilor trilaterale; cu China, în cadrul grupului de
    lucru special constituit în cursul celei mai recente reuniuni la nivel înalt
    UE-China; precum şi cu alţi parteneri, cel mai recent în cadrul reuniunii
    ministeriale a G20. Potrivit Bruxelle-ului, în săptămânile care urmează, UE va
    continua să discute aceste prime idei cu diverşi parteneri din cadrul OMC, în
    vederea elaborării unor propuneri concrete pe care să le prezinte organizaţiei.


  • Instrumente de protecție mai dure împotriva importurilor ilegale

    Instrumente de protecție mai dure împotriva importurilor ilegale

    Parlamentul European începe, în toamnă, negocierile cu guvernele naționale privind adoptarea noilor reguli anti-dumping, menite să protejeze mai bine industria și locurile de muncă din Uniunea Europeană împotriva companiilor străine, care vând produse sub valoarea pieței.

    Parlamentul European a lucrat mai multe luni la reforma legislaţiei anti-dumping, prin care companiile din ţările membre să beneficieze de şi mai multă protecție comercială împotriva importurilor ilegale şi a practicilor neloiale, modificări adoptate la ultima şedinţă plenară de la Strasburg. Cea mai eficientă măsură de combatere a acestui tip de comportament este impunerea unor tarife vamale mai mari pentru importurile care fac dumping. Alte modificări se referă la accelerarea investigațiilor anti-dumping și la crearea unui oficiu de asistență pentru prelucrarea plângerilor depuse de întreprinderile mici şi mijlocii. În acelaşi timp, toate produsele care ajung în Uniunea Europeană vor fi monitorizate strict, din momentul deschiderii unei anchete şi până la începerea efectivă a sa, pentru a evita crearea de stocuri.

    Haideţi să vedem un exemplu concret de cum funcţionează dumpingul. Să luăm cauzul bicicletelor electrice, tot mai populare în rândul europenilor. În China, producţia lor este puternic subvenţionată de stat, iar întreprinderile chinezeşti au costuri scăzute pentru producerea lor, de unde şi preţul mic cu care le vând inclusiv în Europa. În acest timp, industria europeană de biciclete suferă, cu consecinţe negative asupra firmelor şi a locurilor de muncă.

    Raportorul pe acest dosar, euro-deputatul suedez, Christofer Fjellner, a subliniat necesitatea de a actualiza legislaţia în domeniu: În prezent, conflictele comerciale se înmulțesc la nivel mondial, iar cadrul legislativ european pentru infracțiuni comerciale și antidumping era perimat. Aceasta este cea mai mare reformă a instrumentelor de protecție comercială din ultimii 23 de ani. Putem fi siguri, acum, că instrumentele noastre sunt adaptate pentru sistemul comercial al secolului 21. Uniunea Europeană trebuie săsusțină un comerț liber bazat pe reguli, iar acesta este un instrument important care să asigure că rămânem o economie deschisă. Şi… dacă avem reguli, trebuie să avem și modalități de a impune respectarea acestora, deci consider că instrumentele coercitive pentru infracțiunile comerciale sunt esențiale.

    Pentru a putea impune taxe anti-dumping, trebuie făcută mai întâi o anchetă. Iar pentru a lansa ancheta, producătorii dintr-un anumit sector trebuie să depună o plângere. Ulterior, autorităţile de la Bruxelles trebuie să demonstreze, în conformitate cu normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului, că industria europeană a fost afectată din cauza subvenționării sau a dumpingului unor produse străine, comercializate pe piaţa europenă.


    Investigațiile anti-dumping trebuie să verifice dacă țara exportatoare a respectat standardele internaționale în domeniul relațiilor de muncă, fiscalității și mediului, investițiilor străine, drepturilor de proprietate.