Desfăşurată
la jumătatea lui aprilie sub înaltul patronaj al Guvernului Federal Elveţian şi
al Organizaţiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuală – OMPI, a 44-a ediţie
a Salonului Internaţional de la Geneva a adus şi în acest an recunoaştere
cercetătorilor români. Aceştia au obţinut 20 de medalii de aur, după ce în urmă
cu un an inventica românească înregistrase un succes remarcabil – 28 de medalii
(18 de aur, 7 de argint şi 3 de bronz).
Anul acesta au fost peste 700 de
expozanţi, iar multe dintre cele mai originale concepte prezentate au fost
legate de sănătate şi de monitorizarea organismului uman – pornind de la o
aplicaţie pentru protecţia somnambulilor, pâna la un dispozitiv care detectează
cât de mult sânge a pierdut o persoană rănită şi începe în mod automat o
transfuzie cu tipul de sânge necesar. Marioara Avram, cercetător la Institutul
Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie din Bucureşti, s-a
aflat şi în acest an între premianţii cu aur. Împreună cu o echipă de tineri
cercetători, Marioara Avram a pus la punct, în urmă cu un an, un reactiv pe
bază de nanoparticule din aur care permite determinarea cu acurateţe a
limitelor tumorale, pe suprafaţă şi în profunzime, invenţie ce poate ajuta
doctorii să vadă cu precizie până unde s-a întins o tumoare şi să ştie astfel
cât trebuie extirpat. Premiat la Geneva în 2015, reactivul a fost punct de
pornire pentru o altă invenţie, de asemenea recompensată anul acesta cu aur.
Invitată la Radio România, Marioara Avram explică: Anul
acesta am continuat să lucrez tot pentru aceleaşi tumori melanom, în sensul că
a trebuit să realizez un dispozitiv cu care să pot măsura constanta dielectrică
şi indicele de refracţie al tumorilor pentru a separa celulele tumorale faţă de
celulele sănătoase. Astfel, se poate determina celula tumorală printr-o metodă
neinvazivă, în sensul în care nu mai e nevoie de o biopsie a tumorii, ci se vor
detecta aceste celule tumorale direct din sânge măsurând constanta dielectrică
sau după indicele de refracţie. Ideea mi-a venit de la invenţia de anul trecut,
deci folosind un reactiv pe bază de aur coloidal, am observat la microscop că
pe aceste melanom celulele tumorale îşi făceau rezonanţa plasmonică de
rezonanţă la altă lungime de undă decât m-aş fi aşteptat. În general,
materialul biologic îşi face rezonanţa şi atunci a trebuit să-mi explic de ce
s-a întâmplat aşa cu nanoparticulele de aur şi a trebuit să lucrez la acest
dispozitiv pentru a determina exact proprietăţile acestor celule tumorale,
proprietăţi care nu erau descrise în literatura de specialitate. Acesta este un
nou pas intermediar pentru un alt dispozitiv la care lucrez, în sensul că aş
vrea să detectez celulele tumorale circulante din sânge, care este o metodă
revoluţionară la ora actuală pe plan mondial.
Profesorul Daniel Ghiculescu de la Universitatea Bucureşti a fost, de asemenea, premiat recent
la Salonul Internaţional de Inventică de la Geneva. Se merge pe
combinarea tehnologiilor şi a procedelor neconvenţionale. Tendinţa este acum
către micro şi chiar nano-tehnologii , descrie profesorul Ghiculescu
invenţiile cu care a adus României medalii anul acesta: Am
avut două invenţii şi fiecare a
obţinut o medalie de aur şi nişte premii speciale din partea juriului. Este
vorba de o continuare a direcţiei noastre de cercetare, anume de a combina
tehnologiile neconvenţionale între ele. Sunt procedee de combinare hibridă, aşa
se numesc, combinaţie am avut de exemplu în acest an între electroeroziune şi
ultrasunete, pe de o parte, şi a doua între electrochimie şi ultrasunete.
Combinaţia aceasta creează nenumărate avantaje, în sensul că există o anumită
sinergie, se amplifică avantajele fiecărui procedeu în parte. Este vorba, de
fapt, de tendinţa majoră de a crea suprafeţe din ce în ce mai mici, deci ultraminiaturizarea,
o provocare pentru toate domeniile, mă refer la IT, la telecomunicaţii, la
electronică, la optoelectronică şi, în general, în foarte multe domenii, şi
această provocare primeşte răspuns din partea acestor procedee de prelucrare
neconvenţionale.
Adevărata
problemă este transferul tehnologiei din laborator către diferitele segmente
ale pieţii pentru a fi ulterior comercializate, mai spune profesorul Daniel
Ghiculescu: Salonul Internaţional
de la Geneva este un mijloc foarte bun de promovare şi este o şansă pentru noi
de a avea o oarecare deschidere către exterior, în zone unde aceste industrii
sunt mai dezvoltate şi la care şansele de aplicare a acestor produse sunt mai
mari. Sunt convins că acolo unde rezultatele sunt promiţătoare, potenţialii
investitori nu întârzie să apară. Dar cred totuşi că există un decalaj între
ceea ce se întâmplă în Europa, care probabil e puţin mai conservatoare, şi zona
să zicem de peste Ocean, din Statele Unite, sau din Asia, unde transferul
tehnologic se face ceva mai rapid.
Potrivit
datelor oficiale, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci de la Bucureşti
primeşte anual 1000 – 1100 de cereri de brevete de invenţie, iar din acestea
doar aproximativ 400 îl obţin.