Radio România Internațional

Tag: Organizatia Natiunilor Unite

  • Comunicat MAE

    Comunicat MAE

    Ministerul Afacerilor Externe salută împlinirea, la 14 decembrie 2024, a 69 de ani de la admiterea României în Organizația Națiunilor Unite.

    După ce a devenit membru al Națiunilor Unite, România a contribuit nemijlocit la consolidarea multilateralismului, sprijinind consecvent activitatea ONU și diplomația multilaterală. Aceste coordonate majore au ghidat implicarea activă și permanentă a țării noastre în cele trei domenii fundamentale de activitate ale organizației globale: pacea și securitatea internațională, dezvoltarea și drepturile omului. Totodată, în calitate de țară donatoare de asistență pentru dezvoltare, începând cu anul 2007, România și-a consolidat suplimentar profilul în cadrul Națiunilor Unite, prin parteneriatele dezvoltate cu un număr substanțial de agenții și instituții relevante.

    Printre liniile majore ale activității României la ONU, în perioada următoare, se vor regăsi susținerea pentru îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, pentru implementarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice și pentru transpunerea în practică a măsurilor adoptate în septembrie 2024, în cadrul Pactului pentru Viitor, oportunitate de consolidare a multilateralismului și a guvernanței globale. Un obiectiv permanent pentru România la ONU îl va constitui, și în viitor, promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a valorilor democratice și a statului de drept. Va continua să constituie o prioritate pentru țara noastră sprijinirea țărilor partenere vulnerabile, pentru a răspunde provocărilor actuale și pentru a dezvolta economii durabile și societăți reziliente, echitabile și incluzive.

    Adunarea Generală a ONU a decis, la 14 decembrie 1955, prin rezoluția A/RES/995 (X), admiterea României în ONU, alături de alte 15 state.

    Contribuția României la activitățile organelor principale ale ONU a inclus, ca repere generale, asigurarea președinției celei de-a 22-a sesiuni a Adunării Generale, exercitarea a patru mandate de membru nepermanent în Consiliul de Securitate, a trei mandate de membru în Consiliul Drepturilor Omului, ca și prezența periodică, în calitate de membru ales, în alte organe ONU, cum ar fi, îndeosebi, Consiliul Economic și Social (ECOSOC). De asemenea, în prezent, România deține în premieră un mandat de judecător la Curtea Internațională de Justiție, organ principal al ONU.

    Prezența formală a ONU în România datează din anul 1970, când a fost deschis la București Centrul de Informare ONU (UNIC). Ulterior, aceasta s-a diversificat și s-a adaptat constant priorităților autorităților române în domeniile de acțiune la nivel onusian. În prezent, „Casa ONU” la București găzduiește o serie de reprezentanțe în România ale agențiilor specializate, programelor și fondurilor de dezvoltare din sistemul ONU.

  • Adunarea Generală a ONU cere Rusiei încetarea imediată a războiului din Ucraina

    Adunarea Generală a ONU cere Rusiei încetarea imediată a războiului din Ucraina

    Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) a adoptat, miercuri, o rezoluția Agresiunea împotriva Ucrainei, care condamnă în cei mai duri termeni posibili invazia rusă în Ucraina și îi cere Rusiei ”să înceteze imediat utilizarea forţei împotriva Ucrainei”, relatează AFP.

    Documentul a fost votat de 141 dintre cele 193 de ţări membre ale organizaţiei. Cinci state au votat împotrivă şi 35 s-au abţinut, printre care și China.

    lista-tari-vot-rezolutie-foto-zelensky-twitter.png
    (foto: twitter.com/zelenskyyua)

    Rezoluţia, care ”condamnă decizia Rusiei de a creşte statutul de alertă al forţelor sale nucleare” , a fost adoptată la finalul unei sesiuni de urgenţă a Adunării Generale, convocate de Consiliul de Securitate, în contextul în care forţele ruse atacă Ucraina cu raiduri aeriene şi bombardamente, sute de mii de persoane fiind obligate să se refugieze.

    Ministrul român al afacerilor externe Bogdan Aurescu salută adoptarea, rezoluției intitulate Agresiunea împotriva Ucrainei. România a co-sponsorizat această importantă rezoluție, alături alte 95 de State Membre ONU, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).

    România a co-sponsorizat, alături de un grup de 82 de țări, un proiect similar de rezoluție inițiat de către Statele Unite ale Americii și Albania, în calitate de membri ai Consiliului de Securitate al ONU (CS ONU), în favoarea căruia s-au exprimat, la data de 25 februarie 2022, 11 din cei 15 membri ai acestui organ al ONU, dar respins în urma votului împotrivă al Federației Ruse, reamintește MAE.

  • Iohannis a promulgat Legea privind rambursarea costurilor misiunii României în Mali de către ONU

    Iohannis a promulgat Legea privind rambursarea costurilor misiunii României în Mali de către ONU

    PreşedinteleRomâniei, Klaus Iohannis, a semnat, joi, decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Organizaţia Naţiunilor Unite privind contribuţia cu resurse la misiunea multidimensională integrată de stabilizare în Mali (MINUSMA)..

    Memorandumul a fost semnat la New York, la 30 martie 2020. Din octombrie 2019, România a contribuit, timp de un an, la eforturile internaţionale de menţinere a păcii în Mali cu un detaşament al Forţelor Aeriene (120 de militari şi 4 elicoptere IAR-330 Puma L-RM).

    În vederea rambursării costurilor misiunii de către ONU este necesară intrarea în vigoare a Memorandumului de înţelegere prin care se stabilesc termenii şi condiţiile administrative, logistice şi financiare care privesc furnizarea de personal, echipament şi/sau servicii în sprijinul operaţiunilor ONU, se arată în expunerea de motive a legii iniţiate de Guvern.

    În perioada octombrie 2019 – octombrie 2020, pe timpul celor două rotaţii, detaşamentul ‘Carpathian Pumas’, format din militari şi elicoptere IAR-330 Puma L-RM din cadrul Forţelor Aeriene Române, a îndeplinit misiunile operaţionale solicitate de ONU, cumulând peste 350 de misiuni de luptă, dintre care 18 misiuni de evacuare medicală aeriană (în sprijinul a mai mult de 40 de pacienţi), aproximativ 200 de misiuni de recunoaştere/ cercetare şi patrulare aeriană, 100 misiuni de transport, cu două dislocări rapide executate pentru sprijinul operaţiilor ONU din alte sectoare, pe locaţiile Mopti şi Kidal, informează MApN,

  • MAE salută celebrarea Zilei Mondiale a Libertății Presei

    MAE salută celebrarea Zilei Mondiale a Libertății Presei

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis duminică, un mesaj, cu prilejul Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, prin care reiterează importanța pe care o au drepturile omului şi libertăţile fundamentale. Libertatea presei este garanţia oricărei democraţii funcţionale, în care cetățenii trebuie să fie informați corect și la timp, se mai spune în comunicat.

    MAE precizează că marcarea acestei zile este cu atât mai importantă cu cât comunitatea democratică este pusă la încercare la nivel global prin măsurile excepționale luate ca urmare a necesității de a lupta în mod eficient împotriva răspândirii virusului SARS-CoV-2.


    Tema din acest an, aleasă la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite/UNESCO, este Journalism Without Fear or Favours, prin care este subliniat, la nivelul comunității internaționale, rolul esențial pe care instituţiile media îl au în dezvoltarea societăților democratice. În perioada actuală, marcată de pandemia de COVID-19, accesul la informații corecte și absența oricăror încercări de influențare sau presiune asupra actului jurnalistic sunt elemente cruciale în creșterea rezilienței societale.


    Cu acest prilej, MAE reafirmă susținerea pentru libertatea presei, libertatea de exprimare, pluralismul mediatic, protecția jurnaliștilor și a lucrătorilor media. Statul și, deopotrivă, mass-media, societatea civilă și mediul academic sunt de aceeași parte a baricadei în lupta împotriva dezinformării, mai ales în perioade dificile, cum este cea prezentă, când însăși viața, sănătatea cetățenilor stau sub semnul unei informări corecte și transparente.

    3 mai a fost declarată Ziua Mondială a Libertății Presei la 23 decembrie 1993 de către Adunarea Generală a ONU, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO în 1991. ONU a declarat marcarea acestei zile pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, ca o componentă fundamentală a drepturilor omului.

    sursa: mae.ro

  • Al doilea detașament “Carpathian Pumas” a plecat în misiune în Mali

    Al doilea detașament “Carpathian Pumas” a plecat în misiune în Mali

    Aproximativ 120 de militari care asigură cea de-a doua rotaţie a misiunii Detaşamentului Carpathian Pumas au decolat spre Mali, pentru a participa la Misiunea Multidimensională Integrată ONU de Stabilizare în Republica Mali, informează Ministerul Apărării Naţionale (MApN).


    Contingentul, format din aproximativ 120 de persoane, a finalizat etapa de pregătire și a fost evaluat de Comandamentul Forțelor Întrunite, care a certificat îndeplinirea de către detașament a standardelor ONU pentru participarea la misiune.

    În contextul respectării măsurilor impuse pentru limitarea răspândirii COVID-19 și pentru a preveni posibila contaminare a militarilor din cadrul detașamentului, aceștia au desfășurat pregătirea pentru misiune, în perioada martie-aprilie, în Baza Aeriană de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic din Boboc, cu respectarea măsurilor de izolare instituționalizată.

    Astfel, înainte de plecarea în misiune, întreg personalul detașamentului a executat o perioadă de izolare de 14 zile, fiind testat atât la începerea, cât și la finalizarea perioadei de izolare. La final, militarii au fost transportați pe calea aerului, din Baza Aeriană Boboc, direct în Baza 90 Transport Aerian de la Otopeni, de unde s-au îmbarcat spre Mali.

    ***

    Primul detașament român participant la această misiune, care a început la mijlocul lunii octombrie 2019, este compus din aproximativ 120 de persoane (piloți, personal tehnic și medical) și patru elicoptere IAR-330 Puma L-RM.

    România sprijină ONU în asistarea Guvernului Republicii Mali pentru continuarea punerii în aplicare a Acordului de Pace, protecția civililor și împiedicarea reîntoarcerii elementelor armate ostile ale Acordului de Pace în zonele populate. Detașamentul românesc va efectua misiuni de evacuare medicală MEDEVAC/CASEVAC, transport trupe și materiale, misiuni de transport pasageri, patrulare aeriană și misiuni de observare.

  • Candidatura României la Consiliul de Securitate

    Candidatura României la Consiliul de Securitate


    România şi-a depus în 2016 candidatura pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru intervalul 2020 – 2021, pe locul alocat Grupului Est-European din care face parte. De la momentul aderării sale la ONU, în anul 1955, România a mai deţinut patru mandate de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU – în 1962, 1976-1977, 1990-1991, respectiv 2004-2005. Actuala campanie de susţinere a candidaturii pentru un nou mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate ONU se desfăşoară sub sloganul “România: un angajament de durată pentru Pace, Justiţie şi Dezvoltare”.



    Invitat la Radio România, reprezentantul permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga a explicat: “Am mai fost în Consiliul de Securitate înainte, de patru ori. La fel, de opt ori în Consiliul Economic şi Social. În momentul de faţă, în 2017 – 2018, pentru doi ani, suntem membri în ECOSOC (Consiliul Economic Social). Am fost de două ori membri în Consiliul Drepturilor Omului. Am prezidat o serie de comisii şi comitete ONU, unele de mare importanţă. Suntem un jucător. Sigur că nu suntem mare jucător, dar suntem un jucător de talie medie, care, îndrăznesc să spun, prin forţa şi priceperea, inteligenţa, până la urmă, a diplomaţiei române, am reuşit nu de puţine ori în aceşti ani în care am jucat în arena internaţională multilterală, am reuşit să depăşim, prin forţa idelilor noastre şi prin proiectele noastre, statutul pe care ţi-l dă dimensiunea geografică sau forţa economică. Aici e vorba de contribuţia umană.”



    Alegerile pentru acest mandat vor avea loc în cadrul Adunării Generale a ONU, în iunie 2019, şi, în conformitate cu prevederile Cartei ONU, pentru a obţine mandatul este nevoie de susţinerea a 2/3 din statele membre ONU exprimate prin vot în cadrul Adunării Generale. În prezent, numărul statelor membre este de 193, iar pentru acest mandat şi-au depus candidatura România şi Estonia. Pe cine poate conta Bucureştiul? Din nou, ambasadorul Ion Jinga: “Ai nevoie să fii votat de două treimi din ţările membre ONU, ceea ce în limbaj aritmetic se traduce în cel puţin 129 de ţări. Ei bine, ca să găseşti 129 de ţări sau mai multe care să te voteze îţi trebuie ceva argumente şi ceva forţă de convingere, pentru că votul se dă într-o anumită măsură pe bază de aranjamente reciproce, dar în mare măsură se dă pe baza a ceea ce eşti capabil să faci, ceea ce spui că vei face şi pe cartea de vizită pe care o ai, care să dovedească că într-adevăr şi în trecut, în alte ocazii, ceea ce ai promis ai făcut. Şi mai e un detaliu, votul este secret. Când votul e secret, ca să citez un distins ambasador dintr-o ţară mare, o ţară membră permanentă a Consiliului de Securitate, în faţa buletinului de vot, spunea persoana respectivă, “ştiu doar eu şi Dumnezeu cu cine votez”. Deci, chiar îţi trebuie forţă de convingere pentru ca oamenii aceia, ambasadorii care votează prin vot secret, să te voteze pe tine, dincolo de aranjamentele care se pot face într-un fel sau altul.”



    De la 1 ianuarie 2019, România va deţine preşedinţia Consiliului UE timp de şase luni. În ce fel poate influenţa acest fapt candidatura Bucureştiului pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate? Ambasadorul Ion Jinga: “Cred că președinția României la Consiliul UE poate juca un rol pozitiv pentru campania la Consiliul de Securitate. Nu am niciun fel de îndoială că va fi o președinție de succes. Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a menționat și în 2017 și în 2018, în plenul general al ONU, candidatura României la Consiliul de Securitate. Este un mesaj de susținere politică la cel mai înalt nivel, care, practic, legitimează orice efort pe care îl facem pentru promovarea candidaturii. În același timp, ministrul de externe, domnul Meleșcanu în septembrie, a avut cam 40 de întâlniri bilaterale, toate având ca temă demersurile de promovare a candidaturii. Încercăm să valorificăm o anumită tradiţie, pe anumite spaţii. De exemplu, prezidăm, în momentul de faţă, Comisia pentru consolidarea păcii. Este pentru prima dată când România este membră în această comisie şi o prezidează. În calitate de preşedinte al acestei comisii, am efectuat două deplasări în Africa, împreună cu o echipă ONU, am vizitat cinci-şase ţări acolo. Sunt o serie de reuniuni aici. Noi, de exemplu, am reuşit să punem pe agenda Comisiei pentru consolidarea păcii, printr-o reuniune comună făcută împreună cu ECOSOC – Consiliul Economic și Social, o dezbatere care leagă implicaţiile sferelor climatice de riscurile de securitate. Este un subiect care până acum nu a mai fost pe această agendă, dar care prezintă o importanţă maximă, vitală aproape, pentru unele ţări.”



    Eu nu vreau să fiu mai optimist decât e cazul, pentru că în aşa ceva poţi să câştigi sau poţi să pierzi, spune Ion Jinga, dar, adaugă ambasadorul, important e să îţi faci treaba bine, să crezi în ceea ce vrei să faci şi să fii convins că ceea ce faci este în serviciul ţării tale, şi că, dacă se câştigă, câştigul este al României şi reverberaţiile unui astfel de act, prezenţa României, încă o dată, în Consiliul de Securitate se vor întinde, cu certitudine, pe un orizont de timp de 10 ani.