Până la
sfârşitul anului, va fi lansată o platformă online care va conţine informaţii
despre drepturile românilor detaşaţi în străinătate. Aceasta va conţine materiale de
informare în 11 limbi. Este vorba despre un proiect finanţat cu fonduri
europene şi în care Şcoala Naţională de
Studii Politice şi Administrative este cobeneficiar, alături de alte
universităţi şi instituţii publice din nouă state europene. Aproximativ 35% din
populaţia activă a României a plecat, în ultimii zece ani, să lucreze în
străinătate, a declarat, miercuri la Satu Mare, consilierul de stat Laszlo
Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă. Găsirea unor
soluţii de oprire a acestei migraţii este unul dintre cele 17 obiective principale ale Strategiei
Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă, care are nevoie de o revizuire. În acest
scop, ar trebui înfiinţate nuclee de dezvoltare durabilă la nivelul
ministerelor, mai spune Laszlo Borbely. Strategia trebuie elaborată în
conformitate cu Agenda 2030, aprobată de ONU în 2015. Documentul conţine un
plan de acţiuni pentru eradicarea sărăciei extreme, combaterea inegalităţilor
şi protejarea planetei.
Ministrul
pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, s-a intâlnit, miercuri, cu o
delegaţie a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Aceasta a exprimat susţinerea Guvernului român privind rolul OCDE în
identificarea problemelor cetăţenilor români aflaţi în străinătate. Potrivit
lui Păstîrnac, colaborarea dintre
Guvernul României şi OCDE este un alt pas care dovedeşte atenţia administraţiei
de la Bucureşti faţă de problematicile şi preocupările diasporei româneşti.
România a încheiat în 2017 un acord cu OCDE privind realizarea unui studiu care
vizează comunităţile româneşti din statele membre ale organizaţiei. Studiul
se realizează într-un interval de 18 luni şi va conţine elemente structurale
privind compoziţia şi distribuţia comunităţilor româneşti.
Numărul românilor şi
bulgarilor care trăiesc în Marea Britanie s-a dublat în cei trei ani care au
trecut de la ridicarea restricţiilor de imigrare, în 2014, informează
publicaţia britanică Daily Mail. Aproximativ 413 mii de cetăţeni din cele două
ţări se aflau în Regatul Unit la sfârşitul lui 2016, de peste două ori mai
mulţi faţă de cei 186 de mii înregistraţi în 2013, arată datele publicate de
Oficiul Naţţional de Statistică (ONS). În schimb, doar 6.200 de cetăţeni
britanici s-au mutat în România şi Bulgaria. Potrivit ONS, în medie, 329 mii de
români şi bulgari trăiau în Marea Britanie în perioada 2014 – 2016,
majoritatea (81%) având vârsta cuprinsă
între 16 şi 64 de ani..Dintre imigranţii apţi de muncă, 211 mii lucrau, 11 mii erau şomeri, 12.600
studiau, iar 21 de mii era inactivi din punct de vedere economic. Majoritatea
românilor şi bulgarilor care se află în Regatul Unit lucrează în construcţii,
hoteluri şi restaurante, administraţie publică, sănătate şi educaţie.
Liderii societăţilor culturale româneşti din regiunea Cernăuţi vor
protesta, pe 17 octombrie, în faţa sediului Administraţiei Regionale de Stat
Cernăuţi, faţă de noua lege ucraineană a educaţiei. Potrivit portalului de
ştiri BukNews, românii din Cernăuţi vor scanda că li se încalcă drepturile şi
vor condamna politica anti-românească a Kievului. In schimb,
reprezentanţii Administraţiei Regionale se declară surprinşi de comportamentul
ilogic al liderilor societăţii româneşti din regiune, care, înainte de
promulgarea legii educaţiei, au refuzat să aibă întâlniri cu autorităţile din
domeniul educaţiei, pentru a propune soluţii la această problemă.