Tag: Organizatia Salvati Copiii

  • Jurnal Românesc – 09.03.2024

    Jurnal Românesc – 09.03.2024

    Deputatul PNL de diaspora Valentin Făgărăşian apreciază că publicarea normelor de aplicare ale noii legi a pensiilor în Monitorul Oficial reprezintă startul procesului de recalculare a tuturor pensiilor, inclusiv ale pensionarilor români stabiliţi temporar în diaspora. Potrivit lui, reforma absolută adusă de noua lege este reprezentată de faptul că, în procesul de recalculare, vor fi luate în calcul şi alte drepturi, precum acordul global, orele suplimentare lucrate, primele sau premiile pe care seniorii le-au primit pe parcursul carierei.

    De asemenea, spune Valentin Făgărăşian, graţie procesului de digitalizare început în anul 2021, peste 90% din dosarele de pensii sunt deja în format electronic şi vor fi recalculate foarte repede. Acesta a dat asigurări românilor din diaspora că recalcularea se va aplica tuturor pensionarilor români, iar de majorările aduse de noua lege vor beneficia şi pensionarii care sunt stabiliţi temporar în străinătate.

    El a promis o conferință online cu românii din diaspora, unde il va invita pe președintele Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu, pentru a clarifica cum trebuie să procedeze un pensionar român aflat peste hotare, dacă vrea să depună la Casa de pensii documente suplimentare.

    Peste 130.000 de copii din regiunea de Nord-Est sunt afectaţi de plecarea părinţilor din România, conform unui studiu realizat de Organizaţia Salvaţii Copiii. De asemenea, peste 51% dintre părinţii plecaţi la muncă în Occident sunt persoane tinere cu vârste până în 39 de ani. Preşedintele Executiv al Organizaţiei, Gabriela Alexandrescu, a precizat că una din patru mame din regiunea Nord-Est este nevoită să migreze pentru a găsi un loc de muncă.

    Potrivit acesteia, “aproape un milion de copii din România au avut un părinte sau ambii părinţi plecaţi în perioada copilăriei lor, şi aproape 530.000 de copii au fost în această situaţie în ultimul an”. Regiunea de Nord-Est are cei mai mulţi copii aflaţi în situaţia aceasta, spune Gabriela Alexandrescu, pe primul loc fiind judeţul Suceava, apoi Botoşani şi Iaşi.

    Psihologul organizaţiei, Corina Mighiu a precizat că aceşti copii dezvoltă tulburări de personalitate şi ataşamente anxioase, iar în multe cazuri aceştia renunţă la şcoală. “Fiecare copil resimte plecarea părintelui într-un mod destul de dureros. Depinde cât de pregătit este copilul şi depinde foarte mult de vârsta copilului” – a adăugat aceasta.

    La invitaţia Ambasadei României în Republica Peru şi cu sprijinul Ministerului Culturii şi al Institutului Cultural Român, Corul Naţional de Cameră ‘Madrigal – Marin Constantin’, dirijat de Anna Ungureanu şi Cezar Verlan, va susţine un turneu cu 7 evenimente în Republica Peru, în perioada 10 – 20 martie 2024. Turneul marchează celebrarea a 85 de ani de relaţii diplomatice româno – peruane, precum şi preluarea de către Ambasada României la Lima a preşedinţiei Festivalului Francofoniei Peru 2024.

    Corul Madrigal va susţine concerte şi recitaluri la Ambasada României şi în Congresul Republicii Peru, în catedrale şi teatre din Lima – capitala peruană, precum și în alte orașe. Cu ocazia turneului, Corul Madrigal va cânta în unul dintre cele mai frumoase şi enigmatice locuri străvechi din lume, aflat în patrimoniul UNESCO – oraşul-templu incaş Machu Picchu.

    În munţii Anzi, la peste 2.400 de metri deasupra Văii Sacre, Corul Madrigal va filma al doilea episod al proiectului ‘Muzică contemporană românească în spaţii antice universale’: ‘Machu Picchu – Suita corală din Ţara Oaşului’, având la bază lucrarea semnată de compozitorul român Dariu Pop. Turneul Corului Madrigal în Peru reprezintă o premieră pentru ansamblu, care se va afla în America de Sud pentru prima dată de la înfiinţarea sa, în anul 1963.

    Filiala Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România în parteneriat cu Institutul Cultural Român, ICR Viena și Centrul de Cercetare Documentare și Promovare “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu organizează pe 16 martie 2024, la sediul Institutul Cultural Român de la Viena, vernisajul expoziției “Itinerarii Vizuale” a membrilor Filialei Târgu Jiu a UAP. Expoziția de artă contemporană este un omagiu adus lui Constantin Brâncuși de artiștii contemporani gorjeni, la 67 de ani de la trecerea în eternitate a marelui sculptor. Printre artistii care expun se află Mihai Țopescu, Dragoș Bădița, Constantin Dobrițescu, Daniel Semenescu, Iliana Gheorghiu, Laurențiu Stoicu, Cătălin Negrea, Laura Semenov. Expoziția va fi deschisă publicului până pe 12 aprilie 2024.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Situația
    copiilor care rămân în țară după ce părinții lor pleacă să muncească în
    străinătate, redată într-un studiu național complex realizat de Organizația
    Salvați Copiii România.


  • Pandemia și efectele sale asupra psihicului elevilor

    Pandemia și efectele sale asupra psihicului elevilor

    Dacă pandemia a lăsat o amprentă, în general, negativă din punct de vedere
    psihologic asupra adulților, ea n-a avut un efect benefic nici asupra copiilor
    al căror psihic este și mai sensibil. Încă de acum doi ani, experții în
    educație, psihologii și părinții au atras atenția asupra schimbărilor prin care
    vor trece elevii, mai ales, din cauza izolării. Iar treptat, au apărut și
    studiile care confirmă acest fapt, cel mai recent fiind un sondaj realizat de
    Organizația Salvați Copiii.

    Care sunt pe scurt concluziile sale, le aflăm de la
    sociologul Ciprian Grădinaru. Toată situația trebuie privită oarecum
    într-un context mai larg. Într-adevăr acești doi ani au scos din ritm copiii
    și, de fapt, nu doar copiii. Vedem că o bună parte din ei, aproape jumătate, se
    simt singuri triști, izolați, stresați. Dar se simt astfel pentru că, în
    această perioadă, ei au fost izolați de grupurilor de prieteni. Au fost nevoiți
    să intre într-un sistem educațional total nou, pe care nu-l încercaseră
    niciodată. Au primit mai puține informații și cunoștințe și accesul la sistemul
    educațional a fost redus. Pentru că, să nu uităm asta, o bună parte dintre
    copii probabil nu au avut acces deloc sau au avut acces limitat la educație în
    această perioadă. Și toate aceste cumulate ne duc la rezultate în care aproape
    jumătate dintre copii spun că sunt nepregătiți pentru examene. Copiii de clasa
    a VIII-a și a XII-a, deci cei din anii terminali de gimnaziu și, respective,
    liceu, ne spun că sunt foarte stresați, că nu se simt siguri pe ei cu privire
    la examenele care se apropie și, de fapt, rezultatele confirmă situația care o
    anticipau experții în educație și în domeniile conexe.


    La rândul lor, copii par să se evalueze cu obiectivitate. Doar o treime dintre elevii de clasa a VIII-a spun că se simt pregătiți
    pentru examenele naționale care urmează. 31% dintre copiii din învățământul
    secundar inferior și superior afirmă că au rămas în urmă cu materia școlară, în
    vreme ceaproape unul din doi copii afirmă că temele sunt mai
    grele comparativ cu anii precedenți. De aceea și nevoia de ajutor pe care o
    resimt cei mici este mai mare decât în trecut. 51% dintre copii consideră că în acest an școlar au avut nevoie de mai
    mult ajutor din partea profesorilor de la clasă, 13% de ajutor prin intermediul
    meditațiilor, iar 9% din partea familiei. Elevii din clasa a
    VIII-a afirmă într-o măsură semnificativ mai ridicată că au simțit nevoia să
    facă meditații, comparativ cu colegii lor din alte clase. Pentru că sunt
    conștienți de rămânerea lor în urmă, elevii se simt, pe bună dreptate,
    frustrați. Iar aceasta nu este singura trăiere negativă pe care o resimt.

    Potrivit studiului realizat de Organizația Salvați Copiii, liceenii se descriu
    ca fiind furioși, triști sau obosiți. Totuși, tot elevii de clasa a VIII-a sunt
    cei care se auto-caracterizează într-un grad mult mai mare ca fiind stresați,
    speriați și obosiți. Iar această auto-percepție poate fi extinsă și la familia
    lărgită, consideră sociologul Ciprian Grădinaru. Și părinții, nu numai copiii. Și părinții au fost
    scoși din ritmul vieții de zi cu zi. Și pentru ei a fost o perioadă stresantă, cu
    multe tensiuni. Și munca lor s-a schimbat , și interacțiunea lor s-a schimbat,
    și ieșirile lor s-au schimbat sa, mă
    rog, s-au redus. Asta e o rețetă perfectă pentru tensiuni în familie, pentru
    diferite probleme în familie care, în mod sigur, nu au cum să nu afecteze și
    membrii de vârstă mai mică.


    Care ar fi cauzele acestor
    trăiri? Tot Ciprian Grădinaru răspunde. Lipsa interacțiune și izolarea sunt principalele motive pentru care copiii
    se simt astfel. Imaginați-vă că nu numai în ceea ce privește educația, viața
    copilului s-a schimbat în acești 2 ani, ci și în alte aspecte ale copilăriei
    lui. Gândiți-vă că au dispărut vacanțele așa cum le știau. Au dispărut
    interacțiunile de zi cu zi cu prietenii s-au schimbat și s-au mutat online.
    Într-adevăr copiii petreceau și înainte mult timp online și cifrele noastre din
    alte studii erau destul de îngrijorătoare cu privire la acest fapt. Acum timpul
    petrecut online a explodat, cu avantajele, dar mai ales cu dezavantajele
    acestui lucru. Așa că toate aceste elemente – lipsa interacțiunii, izolarea,
    statul foarte mult timp în casă, lipsa vacanțelor, lipsa majorității
    activităților care făceau copilăria normală-
    duc la tensiune, tristețe și așa mai departe. Și mai mult decât
    atât, vedem că unii dintre copii sunt
    mai afectați decât alții. Spre exemplu, adolescenții spun într-o măsură mai
    mare că sunt triști comparativ cu copiii de vârstă mai mică, fetele comparativ
    cu băieții și așa mai departe.


    Cercetarea a fost realizată în luna
    martie, pe un eșantion reprezentativ de aproximativ 1900 de copii având vârste
    între 9 și 18 ani, împărțiți echilibrat între ciclurile învățământului
    pre-universitar.

  • Jurnal românesc – 27.12.2021

    Jurnal românesc – 27.12.2021

    Cetăţenii români din
    străinătate pot transmite sugestii şi propuneri referitoare la organizarea de
    consulate itinerante în anul 2022, transmite ministerul de Externe. Până la
    jumătatea lunii ianuarie 2022, reprezentanţii comunităţilor româneşti,
    asociaţiile şi organizaţiile româneşti de peste hotare pot transmite
    propunerile prin e-mail sau prin intermediul paginilor de Facebook ale
    misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. MAE arată că procedura de
    organizare a consulatelor mobile presupune elaborarea unui calendar orientativ,
    pe baza sugestiilor primite, înainte de definitivarea şi transmiterea acestuia
    către românii din diaspora. Consulatul itinerant este o activitate cu caracter
    ocazional ce presupune deplasarea unei echipe consulare mobile într-o
    localitate unde se află o comunitate românească, aflată la distanţă faţă de un
    oficiu consular permanent, în vederea prestării de servicii consulare
    solicitate de membrii comunităţii respective. În 2021, au fost organizate 64 de
    consulate mobile, faţă de 21 cu un an înainte, şi au fost procesate aproximativ
    15.000 de servicii consulare, de 7 ori mai multe decât în 2020.




    Persoanele vaccinate cu
    schema completă, dar fără doza booster, persoanele trecute prin boală, precum
    şi cele nevaccinate care vor să intre în Cehia trebuie să prezinte rezultatul
    negativ al unui test de tip PCR nu mai vechi de 72 de ore. De asemenea,
    anterior deplasării, acestea trebuie să completeze formularul electronic de
    sosire, disponibil la adresa plf.uzis.cz, şi să prezinte dovada completării
    acestuia la intrarea pe teritoriul ceh. Printre cei exceptaţi de la
    obligativitatea testării PCR sunt cetăţenii vaccinaţi şi cu doza booster,
    copiii sub 12 ani, minorii cu vârsta între 12 şi 18 ani inoculaţi cu schema
    completă, persoanele care au reşedinţa pe teritoriul ceh sau cetăţenia cehă şi
    oamenii aflaţi în tranzit pentru cel mult 12 ore. Noile măsuri au intrat în
    vigoare la 27 decembrie. Ministerul român de Externe le reaminteşte românilor
    că pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei
    României la Praga+42 0257 53 20 90, +42 0257 53 39 65 şi +42 0257 53 04 26.
    Conaţionalii care se confruntă cu o situaţie de urgenţă au la dispoziţie linia
    telefonică specială a misiunii diplomatice +42 0607 07 85 01.




    Doar 41% dintre părinţii
    plecaţi la muncă în străinătate revin în ţară pentru a petrece sărbătorile de
    iarnă alături de copiii lor, arată datele unei anchete sociologice derulate de
    organizaţia Salvaţi Copiii. Potrivit studiului, doar în cazul a 7% dintre copiii
    din eşantion există intenţia unei emigrări definitive. Totodată, 41% dintre
    părinţii plecaţi nu intenţionează să se întoarcă definitiv în România, în timp
    ce 38% au o astfel de intenţie. Printre factorii identificaţi că ar putea
    contribui la luarea unei decizii de repatriere definitivă, cel mai frecvent
    invocat ţine de existenţa locurilor de muncă şi de condiţiile de salarizare -
    39%, urmat de îmbunătăţirea sistemului de sănătate (24%) şi de ameliorarea
    climatului social general şi a vieţii politice (20%). Alte condiţii invocate de
    părinţi drept determinante în luarea unei astfel de decizii sunt îmbunătăţirea
    infrastructurii – 17% şi modernizarea sistemului de educaţie – 13 procente. În
    prezent, peste 75.800 de copii se află în grija rudelor sau a unui singur
    părinte, arată statisticile oficiale, care includ însă doar minorii aflaţi în
    evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială. Topul judeţelor cu cel mai
    mare număr de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străintate este
    dominat de cele din Moldova, precum Suceava, Botoşani, Iaşi, Bacău şi Neamţ.
    Studiul a fost efectuat în decembrie, pe un eşantion format din persoanele în
    grija cărora au rămas 855 de copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate,
    beneficiari ai programelor Organizaţiei Salvaţi Copiii.




    O ediţie în limba franceză a
    romanului Răscoala de Liviu Rebreanu a fost lansată la editura Non
    Lieu din Paris şi se bucură de succes în rândul cititorilor, scrie publicaţia
    Puterea. Cartea a fost tradusă de Jean-Louis Courriol, Doctor Honoris Causa al
    Universităţii Tibiscus din Timişoara şi deţinător al Premiului Eugen
    Lovinescu acordat de Muzeul Literaturii Române. Jean-Louis Courriol a
    tradus şi publicat în Franţa atât scriitori români clasici cât şi contemporani.
    Printre aceştia, Mihai Eminescu, Camil Petrescu, Marin Sorescu, Marta Petreu,
    Ion Băieşu şi Augustin Buzura. Pasiunea acestuia este însă proza lui Liviu
    Rebreanu, din a cărui operă a tradus şi publicat în franceză Pădurea
    spînzuraţilor, Adam şi Eva, Amîndoi, Metropole,
    Gorila, Iţic Ştrul, dezertor, Ciuleandra şi
    cel mai recent, în 2019, Ion. În afara traducerilor, Jean-Louis
    Courriol a predat limba şi literatura română la Universitatea din Lyon şi a
    fost profesor la Universităţile din Iași, Craiova şi Piteşti.



  • Tipuri de abuz asupra copiilor

    Tipuri de abuz asupra copiilor

    În ciuda dificultății de
    a colecta date în pandemie, Organizația Salvați Copiii a reușit să finalizeze
    cercetarea sa privind abuzul asupra minorilor cu răspunsuri atât din partea
    copiilor, cât și a părinților. Cum era, poate, de așteptat adulții și minorii
    au opinii diferite asupra anumitor aspecte. De pildă, din răspunsurile primite de la copii, rezultă
    o incidență mult mai mare a aplicării pedepselor fizice în famile (46%), în
    comparație cu cea recunoscută de părinți (28%). De asemenea, diferențe apar și
    când se compară rezultatele din acest an cu cele din studiile efectuate în 2001
    și 2013.

    Sociologul Ciprian Grădinaru are amănunte: Observăm
    incidența abuzului verbal ușor în scădere, dar relativ ridicată în continuare.
    Cât privește abuzul fizic aici sunt sunt câteva elemente care merită
    menționate. Observăm că bătaia cu mâna fără a produce urme copilului scade
    constant în cele trei valuri de la aproape aproape 85% în 2001 mergând către
    46% în 2021, însă cu o pondere încă
    foarte ridicată. Acestea sunt opiniile sau răspunsurile copiilor. De
    asemenea, vedem ceea ce este
    îngrijorător: că abuzul fizic, sever bătaia cu diferite obiecte sau bătaia în
    urma căreia rămân urme nu scade, ci din contră în 2021 ne menținem la un nivel
    ușor mai ridicat comparativ cu 2013. La fel se întâmplă cu abuzul emoțional și
    amenințarea.

    Evoluează cam în același registru, la fel și neglijarea copilului
    și exploatarea copilului și abuzul sexual. Ce scade, conform opiniilor
    copiilor, este abuzul fizic ușor. (…)Dar cel mai probabil este ceea ce noi
    numim recunoașterea fenomenului. Părinții încep se pară să fie conștienți că
    faptul de a jigni sau de a țipa la copil nu este bine. Dacă ne uităm în
    2013, procentele erau mult mai mici. (…)
    Din răspunsurile copiilor despre comportamentul cadrelor didactice vedem că
    abuzul fizic scade constant pe un trend descrescător clar de la 30 % în 2001
    către 5% în 2021. În schimb, partea de abuz emoțional sau cearta copilului
    rămâne la niveluri ridicate neavând
    același trend puternic descendent.


    Ce
    înseamnă, mai exact, abuz emoțional și care sunt subcategoriile sale? Ne spune
    tot sociologul Ciprian Grădinaru:

    Abuzul emoțional clasic – se vorbește
    urât acasă sau ești jignit – are nivelul de 12 %. Aproape 90% dintre copii spun
    că sunt certați de părinți. Jumate dintre copii spun că asistă repetat la
    certuri între părinți, iar asta poate fi
    o altă formă a abuzului emoțional. Aproape doi din zece copii spun că nu sunt
    lăsați de părinți să se întâlnească pentru a se juca alături de alții. Procente
    similare de copii spun că unul dintre părinții lor bea prea mult. O formă mai
    grave de abuz este aceea de a nu i se da copilului să mănânce. Mergând puțin
    mai departe și analizând neglijarea, observăm că aproape unul din trei copii
    spune că nu are mâncare sau se întâmplă să nu mănânce mâncare gătită acasă. Mai
    mai mult de doi din zece copii spun că se întâmplă să nu i vadă doctorul când
    sunt bolnavi, că sunt lăsați singuri în casă peste noapte ca să aibă grijă de
    frații sau surorile mai mici sau că sunt lăsați zile în șir acasă. Aici vorbim
    mai degrabă de factori socio-economici decât comportamental sau de opțiune
    educațională a părinților.


    De asemenea, procentele
    referitoare la abuzul sexual rămân îngrijorătoare: aproximativ 3% dintre părinți afirmă că, în
    ultimul an, copilul lor a fost victimă a abuzului sexual, în aproape două
    treimi dintre cazuri agresorul fiind o persoană necunoscută, iar 2,9% dintre
    adolescenți au declarat că au fost obligați să întrețină relații sexuale
    împotriva voinței lor. Experții consideră, însă, în cazul acesta poate fi vorba
    și de subraportare.

    Ciprian Grădinaru: Aproximativ doi din zece mergând spre 3 din
    10 copii au văzut pe internet sau la televizor imagini cu caracter sexual.
    Luând în calcul jena de a vorbi despre asta, sigur procentele sunt mai
    ridicate. Aici vedem doar vârful aisbergului. Însă, în viața reală, aproximativ
    7% dintre copii spun că au văzut în viața lor reală, nu la televizor sau pe
    internet, adulți în ipostaze sexuale. Spun ca au fost postate sau trimise pe
    Internet clipuri video sau imagini care îi înfățișează nud sau în ipostaze
    sexuală. Acest procent nu pare să aibă o involuție sau o tendință de a scădea.


    Ce
    face școala pentru ca numărul abuzurilor să scadă sau ca abuzul, în general, să
    fie prevenit? Răspunsul îl oferă și consilierii școlari, din păcate puțin
    numeroși și foarte aglomerați de obicei. Dar chiar și așa, se poate acționa,
    după cum aflăm de la consiliera Aura Stănculescu:

    Ne interesează să prevenim comportamente pe care
    mai târziu cu greu le vom destructura pentru a le construi pe cele bune. De
    aceea la clasă cu elevii facem foarte multe activități pe zona de comunicare,
    să-i învățăm să comunice și să comunice selectiv, să-i învățăm să identifice
    situațiile în care ei se simt în disconfort și să afle ce anume le-a produs
    disconfortul și, mai ales, să poată să
    spună, să verbalizeze lucrul acesta și să se îndrepte către persoanele care pot
    să regleze situația. (…) Un copil care spune ce îl doare e un copil care a
    învățat să se apere și pe noi ne interesează ca acești copii să nu rămână în
    rolul de victimă pentru că traumele se agravează și mai târziu vom avea adulți
    nefericiți care, poate, la rândul lor vor deveni abuzatori. Ne interesează în
    școală să avem un mediu sănătos.

    Însă
    pentru a avea un mediu sănătos în școală, e nevoie și de schimbări la nivelul
    societății unde, în continuare, tradiții conform cărora bătaia e ruptă din
    rai se perpetuează.








  • Mamă-copil sau copil-mamă?

    Mamă-copil sau copil-mamă?

    Sărăcie
    lucie, lipsă de educație, lipsă de interes, nimeni care să le vorbească despre
    cum funcționează propriul corp. Acestea sunt nefericitele ingrediente ale unei
    experiențe de viață falimentare. Vorbim azi despre sarcinile la vârste extrem
    de mici, la fetele cu vârste sub 15 ani, vorbim despre deficiențe de sistem și
    despre ce se poate face pentru a ameliora acest fenomen. România se află pe
    primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de mame adolescente.
    Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Salvați Copiii, știe mai multe
    despre aceasta:


    Trebuie să spun că
    un sfert dintre mamele adolescente din UE provin din România. Așa cum știm, 23%
    din aceste mămici cu vârsta sub 19 ani vin din țara noastră. Noi suntem pe
    primul loc în UE în ceea ce privește numărul mamelor cu vârsta sub 15 ani și pe
    locul 2 după Bulgaria la numărul mamelor cu vârsta sub 19 ani. În România,
    aproape 10% din nașteri provin de la mame adolescente. Multe dintre mamele
    acestea provin din localități care nu au deloc medic de familie sau nu au
    suficienți medici de familie.

    Aceste fete recurg la automedicație în timpul
    sarcinii, nu ajung la medic pentru
    luarea în evidență și monitorizarea sarcinii și așteaptă până când situația lor se precipită sau se
    înrăutățește. Salvați Copii s-a implicat activ în domeniul sănătății copiilor
    din România, contribuim la asigurarea dreptului la viață prin intermediul a
    cinci direcții de intervenție. Una e cea care privește dotarea maternităților,
    secțiilor de pediatrie și nou-născuți cu echipamente medicale performante, a
    doua e cea care se referă la dezvoltarea rețelelor specializate de suport
    pentru mame și copii la nivelul comunităților rurale, a treia e cea prin care
    organizăm cursuri de specializare pentru echipele de profesioniști (în special
    echipe medicale), a patra – dezvoltarea programelor de educație pentru sănătate
    și dezvoltarea de cercetări, de dezbateri cu autorități și specialiști pentru schimbarea
    politicilor sociale și a legilor, atunci când este nevoie.

    Până în prezent, am
    lucrat cu peste 56.000 de gravide (copii de 15 ani) și am văzut schimbarea. În
    fiecare an lucrăm în câte 46 de comunități, cu echipe mixte de specialiști, cu
    asistenți medicali, sociali, psihologi, care cunosc realitățile zonelor și se
    adresează realităților concrete ale mămicilor și ale copiilor.



    Oana Motea,
    Health Specialist la UNICEF România, atrage atenția că fenomenul sarcinilor la
    vârste foarte mici se transmite de la o generație la alta, în cadrul aceleiași
    familii:


    Concluziile
    raportului Unicef – Samas, lansat la începutul anului, arată că sarcinile în
    cazul mamelor de peste 15 ani ar putea fi prevenite prin educație și programe
    de educare familială, adaptate cadrului socio-cultural în care trăiesc aceste
    adolescente și viitorii tați. Fenomenul este ciclic și se reptă în cadrul
    aceleiași familii, de la o generație la alta, împreună cu precaritatea
    economică, socială și de sănătate. Nu există o delimitare a rolului și a
    corelare a atribuțiilor de acțiune pentru autorități, în privința reproducerii
    la generațiile tinere și a prevenirii sarcinilor la minore. Este nevoie de
    politici publice integrate care să vizeze educația pentru sănătate,
    sensibilizarea comunității și adaptarea intervențiilor la psihologia și
    emoțiile adolescenților.



    Mama-copil
    sau copilul-mamă? Greu de spus. Datele deținute de UNICEF despre România sunt şocante.
    Oana Motea:

    În 2019 au fost
    înregistrate peste 16.600 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9%
    față de 2018. Totuși, în cazul adolescentelor sub 15 ani, observăm o creștere
    de 11% în regiunile nord-vest și nord-est. Aceste cifre ilustrează amploarea
    problemei și necesitatea acțiunilor educative, care să se adreseze tuturor
    grupurilor de adolescenți, pe canale de comunicare specifice, cu forme diferite
    de prezentare a mesajelor, adaptate nevoilor acestora.



    O soluție
    pentru ameliorarea acestui fenomen ce tinde să devină flagel? Cabinete medicale
    în zonele rurale, programe țintite. Altfel, nu se poate, este de părere
    Gabriela Alexandrescu, de la Salvați Copiii:


    Chiar de curând am
    lansat o analiză în rândul adolescentelor din comunități vulnerabile, în
    parteneriat cu autoritățile relevante, la Senatul României, o analiză a mamelor
    adolescente din zonele rurale și defavorizate. Chiar am derulat-o în
    iulie-august 2021, în 46 de comunități din România și din păcate analiza relevă
    o deficiență alarmantă, cronică a serviciilor de sănătate destinate mamelor cu
    vârste mici și punctează aspecte sociale defavorabile, relevante în acest
    context. Putem spune că 16 ani și trei luni e vârsta medie a nașterii primului
    copil la adolescente din zonele rurale defavorizate.

    Cele cu mai mult de un
    copil au, în medie 18 și o lună la nașterea celui de-al doilea copil, 19 ani și
    cinci luni – la nașterea celui de-al treilea. 40% dintre mame și gravidele
    adolescente din zona rurală au afirmat
    că nu au făcut niciodată analizele recomandate în sarcină din cauza lipsei
    accesului la servicii medicale sau a resurselor financiare necesare. 87% nu au
    utilizat și nu cunosc nicio metodă contraceptivă, 72% dintre tinerele femei și
    fete afirmă că locuiesc în condiții extrem de modeste, într-o cameră sau cel
    mult două, împreună cu persoane din altă familie. 55% declară că banii nici nu
    le ajung pentru strictul necesar, multe se bazează pe alocația copiilor și
    foarte multe au apreciat că în perioada pandemiei au afectat negativ șansele
    adulților de a lucra pentru familia lor. Sunt mame care, la nici 25 de ani
    împliniți, nasc deja al cincilea copil. Aici e o situație, un fenomen
    îngrijorător.

    De aceea, este necesar ca noi, Salvați Copiii, să ne implicăm
    activ pentru a ameliora acest fenomen la nivelul comunităților rurale
    defavorizate, lăsate descoperite, cu resurse materiale și de informare. Și
    trebuie să continuăm programele astea de informare, de intervenție concretă, în
    vederea facilitării la servicii socio-medicale.


    Vestea bună
    este că Organizația Salvați Copiii s-a extins și în Republica Moldova, pentru
    că programele de succes implementate de ei s-au dovedit fiabile.

    Gabriela
    Alexandrescu: Exemplul nostru de
    succes din România îl extindem și în Republica Moldova, unde colaborăm cu
    Asociația Sănătate pentru Tineri și centrul de Informare și Documentare privind
    Drepturile Copilului din Chișinău. Așa că, de anul acesta, vom avea programul
    acesta integrat, comunitar, la nivelul a 16 județe din România și a 15 raioane
    din R. Moldova. Este esențial acest demers în condițiile în care e cunoscut
    faptul că graviditatea la vârste tinere asociază riscuri legate de sarcină mai
    mari. Tensiune arterială mare, anemie, naștere prematură, greutate mică la naștere
    a bebelușului, depresie post-partum și altele, iar pe de altă parte,
    maternitatea prematură expune aceste tinere mame la riscul de abandon școlar, de
    a intra în cercul vicios al sărăciei, cu efect transgenerațional. În cadrul
    intervențiilor integrate în zonele rurale defavorizate sunt consiliate de
    specialiști locali atât adolescentele, cât și familiile acestora. Este
    important să comunicăm direct cu fetele.


  • Jurnal românesc – 01.07.2021

    Jurnal românesc – 01.07.2021

    Cetăţenii români
    care, începând din 1 iulie, intră pe cale rutieră în Grecia vor fi testaţi aleatoriu
    la frontieră, chiar dacă deţin certificatul european COVID pentru călătoriile
    în Uniunea Europeană.
    Măsura se aplică cetățenilor din toate țările, a anunţat
    purtătorul de cuvânt al ministerului român de Externe, Oana Darie. Ea a
    precizat că doar copiii sub 12 ani sunt scutiţi de testare şi că cei depistaţi
    pozitiv vor fi supuşi regimului de carantină pentru o durată de 10 zile, în
    locaţii stabilite de către autorităţile elene. Pentru cei care au fost
    imunizaţi (…) dar au totuşi un rezultat pozitiv la această testare în punctul
    de frontieră, carantina nu mai este de 10 zile, ci de 7 zile. Iar în ultima zi
    de carantină aceste persoane vor fi supuse unui test PCR pentru confirmarea sau
    infirmarea infectării,
    a mai spus reprezentanta MAE.

    Ministerul le
    reaminteşte turiştilor români că au în continuarea obligaţia de a completa
    formularul Passenger Locator Form cu 24 de ore înainte de călătorie şi atrage
    atenţia că neprezentarea acestuia la graniţă poate duce la interzicerea
    intrării şi cu amendă de 500 de euro. Oficialul MAE a mai arătat că punctul de
    trecere a frontierei elene Makaza funcţionează doar în intervalul orar
    7.00-23.00, restul fiind deschise în permanenţă. Românii pot solicita asistenţă
    consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena +30 210 677 40
    35 şi Consulatului General de la Salonic +30 231 034 00 88. De asemenea, MAE
    recomandă consultarea paginilor de Internet atena.mae.ro, salonic.mae.ro,
    meteoalarm.eu şi folosirea aplicaţiei Călătoreşte în siguranţă cu
    informaţii actualizate şi sfaturi de călătorie.




    Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni anunţă că în perioada următoare nu este
    preconizată deschiderea unei noi sesiuni de depunere a cererilor pentru
    acordarea de finanțare nerambursabilă dedicată diasporei şi comunităților
    istorice.
    Instituţia arată, că după evaluarea cererilor transmise în cadrul primei
    sesiuni, au fost aprobate 89 de proiecte din cele 233 depuse pe parcursul
    sesiunii de finanțare, care s-a desfăşurat între decembrie 2020 şi 15 martie
    anul curent. Cele mai multe proiecte, 53, sunt dedicate educației, 16
    mass-mediei, 11 culturii, 8 reintegrării şi unul societăţii civile, ceea ce,
    precizează instituţia, corespunde priorității acesteia legate de păstrarea
    limbii române ca limbă maternă în comunitățile românești din străinătate. În
    contextul în care au mai fost trimise cereri de finanțare chiar și după limită,
    DRP face apel ca, în eventualitatea unei noi sesiuni de primire de proiecte,
    solicitanții să le expedieze în intervalul specificat în Ghidul de finanțare
    nerambursabilă. Departamentul transmite că va continua să-i sprijine financiar
    pe românii de pretutindeni în demersurile lor de păstrare a identității
    naționale, lingvistice, culturale și spirituale şi arată că informaţii privind
    finanţările vor fi publicate atât pe site-ul dprp.gov.ro cât și conturile de pe
    reţelele de socializare.




    Organizaţia
    Salvaţi Copiii deschide şase noi programe locale în Regiunea Sud-Est, în
    judeţele Constanţa şi Tulcea.
    Organizaţia arată că dintre cei peste 75.000 de
    copii cu părinţii plecaţi la muncă în afara ţării, mai bine de 22.600 sunt
    complet lipsiţi de îngrijirea părinţilor, având ambii părinţi sau părintele
    unic susţinător plecat peste hotare. Conform datelor oficiale furnizate de
    Salvaţi Copii, la finalul anului 2020 în Regiunea Sud-Est erau
    peste 11.500 de copii rămaşi singuri acasă, dintre care peste 3.000 în judeţul
    Constanţa şi peste 1.000 în Tulcea. Proiectul Măsuri integrate de
    prevenire a abandonului şcolar şi protecţie a copiilor cu părinţi plecaţi la
    muncă în străinătate vizează stimularea participării la educaţie şi prevenirea
    fenomenului de părăsire timpurie a şcolii şi de excluziune socială în rândul
    copiilor din judeţele Constanţa şi Tulcea ai căror părinţi sunt plecaţi la
    muncă în străinătate. Noile programe se derulează în perioada 1 aprilie 2021 -
    31 decembrie 2023 şi vin în completarea altor trei programe similare lansate
    recent de Organizaţia Salvaţi Copiii în judeţul Mureş.




    Organizaţia
    Studenţilor Basarabeni din Bucureşti a lansat campania Votul tău are
    culoarea democraţiei!, prin care urmăreşte promovarea exercitării votului
    în rândul cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi în diaspora.
    Potrivit
    organizaţiei, iniţiativa nu propagă nicio ideologie politică, este echidistantă
    şi nu încurajează niciun partid politic implicat în cursa electorală.
    Prin intermediul campaniei ne propunem să mobilizăm cetăţenii moldoveni
    din diaspora să iasă în număr cât mai mare la vot, se precizează într-un
    comunicat de presă al OSB Bucureşti. Entitatea este o organizaţie
    neguvernamentală, non-profit şi neafiliată politic, fondată în 2005. De-a lungul
    anilor, OSB Bucureşti a organizat numeroase evenimente culturale, educaţionale
    şi civice cu scopul de a educa studenţii şi elevii basarabeni în spiritul
    unităţii naţionale şi de a promova în rândurile lor ideile proeuropene.
    Republica Moldova organizează alegeri parlamentare anticipate la data de 11
    iulie. 150 de secții de vot vot fi deschise la acest scrutin pentru cetăţenii
    moldoveni aflaţi în străinătate.


  • Părinți și educatori contra hărțuirii online

    Părinți și educatori contra hărțuirii online


    În România, 27% dintre copiii și adolescenți afirmă că, într-o zi obișnuită de școală, petrec peste 6 ore online sau își verifică constant dispozitivul de pe care navighează. Iar timpul petrecut pe internet nu este întotdeauna marcat de bună dispoziție. Dimpotrivă! Una dintre concluziile cercetării sociologice axată pe tineri și realizată de organizația Salvați Copiii, este aceea că 61% dintre respondenți spun că s-au simțit inconfortabil ca urmare a ceva văzut pe Internet, semnificativ mai multe fete și elevi de liceu.



    Principalele tipuri de informații despre care copiii spun că i-au făcut să se simtă inconfortabil sunt conținutul violent, cel care incită la violență sau cel sexual explicit. Și, evident, conținuturile violente sunt, de multe ori, parte a unor acțiuni de hărțuire online sau cyberbullyng. Fenomenul a proliferat în ultimii ani și în România, dublându-l pe cel de agresiune fizică pre-existent în școli. Începând cu comentariile răutăcioase referitoare la aspectul fizic sau la comportament și sfârșind cu furtul și distribuirea unor fotografii sau clipuri intime, formele deja clasice de cyberbullying îi afectează de mult timp pe tinerii români. Iar ele devin cu atât mai letale, cu cât tehnologia avansează, după cum remarcă Răzvan Deaconescu, cadru didactic la Facultatea de automatică și calculatoare din cadrul Politehnicii bucureștene.



    “Cred că modul de cyberbullying este același: cu mesaje anonime, cu filme postate, cu furt de poze private. Însă tehnologia schimbându-se, apar noi mijloace de a hărțui. De exemplu, eu până acum doi ani nu știam de Tik Tok, nici nu știu dacă exista, dar acum este foarte prezent în mediul virtual și e un mod bun de a face viralizare. Un mesaj care poate pentru unii este o glumă, pentru alții chiar nu este o glumă, ajunge să fie distribuit masiv.


    Deci, formele de cyberbullying sunt cam aceleași, dar se diversifică plaja lor de acțiune datorită noilor tehnologii. Apare un nou mijloc de a transfera imagini, un nou mod de comunicare, apare o nouă aplicație. Astea măresc plaja de distribuire, dar formele de hărțuire sunt aceleași, cum ar fi, de pildă, modul în care te dai anonim ca să jignești pe cineva în mod continuu.


    De asemenea ce se întâmplă este că pe măsură ce lumea este mai conectată și mai prezentă online, viralizarea este mai accentuată și aici apare diferența cumva între bullying-ul fizic și cyberbullying. E vorba de un impact mai mare: fizic, bullying-ul se limitează la 3-4 oameni pe când în mediul virtual, lumea întreagă poate fi participa. Dacă ai un potențial de viralizare foarte puternic prin YouTube, Tik Tok sau alte rețele, nu mai e nimic de făcut.”



    Dacă hărțuirea reală este ușor de sesizat, cea virtuală e mai insidioasă și, uneori, măcar la început, poate fi confundată cu o glumă. Cum facem diferența dintre glumele online și hărțuire, aflăm de laMihaela Dinu, coordonatoarea centrului de consiliere pentru părinți și copii din cadrul Asociației Salvați Copiii.



    “Diferența ar fi următoarea: în cyberbullying avem intenționalitate și repetitivitate asupra unei persoane. E adevărat există și un dezechilibru de putere acolo, așa cum îl întâlnim și în fenomenul de bullying în școală. Aceasta ar fi diferența majoră. O glumă nu vine să provoace suferință, disconfort și traume pe termen lung, ci vrea să binedispună. Cyberbullying-ul nu are această componentă distracție.


    Chiar dacă unii cred că fac glume bune sau dacă, la început, hărțuirea poate fi interpretată ca o glumă. Însă, dacă există repetitivitatea și intenționalitate orientată asupra cuiva este clar vorba de bullying. La prima vedere pot părea ceva ușor, care nu ne afectează și peste care putem trece. Adolescenții sunt foarte vulnerabili și ei, totuși, deosebesc o glumă de cyberbullying, adică își dau seama în momentul în care se simt umiliți, timorați, în disconfort și deja încep să își pună întrebări.


    De multe ori e vorba de o etichetă atribuită unui copil sau unui grup de copii și care provoacă discomfort, tristețe, retragere socială până la probleme grave din punct de vedere mental. Așa cum atrage și Organizația Mondială a Sănătății atenția, bullying-ul alături de violență este printre primii factori de sinucidere la adolescenți. Deci lucrurile pot deveni foarte grave.”



    Până la sinucidere, însă, hărțuirea online are și alte efecte. Mihaela Dinu. “Avem foarte des întâlnită anxietatea, cu diferitele ei stări de anxietate generalizată. Vorbim de dificultăți cognitive, de capacitate scăzută de concentrare față de teme, de lecții, de tot ceea ce înseamnă școală, dereglări comportamentale, dereglări de alimentație care pot duce cel mai adesea spre bulimie, tulburări de somn, cu agitație în somn, coșmaruri, situații în care copiii adorm greu și se trezesc greu pentru școală și tot așa sunt multiple afecțiuni.”



    De puțin timp, a fost adoptată și o lege de combatere a hărțuirii prin care școlile și educatorii sunt obligați să ia anumite măsuri pentru prevenirea și contracararea fenomenului, inclusiv manifestările sale online. Rămâne, însă, și în sarcina părinților intervenția făcută la momentul potrivit. Totuși, ea nu este simplă, căci, de multe ori, chiar comunicarea cu propriii copii e dificilă în asemenea cazuri. De ce aflăm tot de la Mihaela Dinu.


    “Un prim motiv ar fi starea lor emoțională. Ei se simt rușinați, hărțuirea le provoacă rușine, anxietate și uneori, chiar nu știu cum să le spună adulților. Nu e neapărat rea voință din partea lor, dar nu știu cum să deschidă subiectul, nu știu cum să ajungă la punctul acela propice comunicării. Apoi, copiii mai cred că-și pot rezolva singuri problemele.


    Chiar dacă ei nu verbalizează această stare, din punct de vedere comportamental există niște schimbări: se vor retrage, vor evita să deschidă camera, să vorbească la telefon sau pe calculator. Toate aceste schimbări comportamentale părintele ar trebui să le să le observe, dacă este un părinte disponibil, prezent și-și observă copilul.


    Poate să fie timorat, să fie reticent în momentul în care știe că trebuie să intre în legătură cu mediul online. Mai sunt situații în care copiii mai mici, pre-adolescenți sau școlari mai mari somatizează aceaste trăiri: au dureri de cap, de stomac, uneori și stări febrile pe care le invocă și care nu au cauze organice, ci emoționale. Părintele ar trebui să le codifice. Trebuie să-i învățăm să navigheze pe internet și să le spunem de pericolele de acolo. Nu le putem interzice asta, dar îi putem supraveghea. Este o diferență între supraveghere și control.”



    În mod unanim, experții consideră că nu există soluție magică pentru protejarea copiilor de cyberbullying. Neexistând un buton roșu pe calculator sau telefon pe care, apăsându-l, hărțuirea să înceteze, apropierea de copil și perseverența în comunicarea cu el sunt căile accesibile părinților.





  • Combaterea pornografiei infantile din România

    Combaterea pornografiei infantile din România

    Organizaţia
    Salvaţi Copiii atrage atenţia
    asupra pericolelor la care sunt supuşi copiii atunci când folosesc internetul. Anul
    trecut, organizaţia a lansat un studiu care a reliefat aspecte
    îngrijorătoare referitoare, în primul rând, la timpul petrecut de copii în
    mediul online, după cum ne spune George Roman, director de programe la Salvaţi
    Copiii:


    Nici noi nu ne-am aşteptat să descoperim că în
    medie, copiii petrec între 4 şi 6 ore pe internet, într-o zi cu şcoală. În zilele de weekend sau vacanţe aceste ore sunt mai multe sau sunt cuplate cu orele petrecute în faţa
    televizorului… Am mai descoperit că aceşti copii au probleme de sănătate
    mintală, în sensul că majoritatea dintre ei prezintă semnele depresiei,
    anxietăţii, sunt nemulţumiţi de relaţiile sociale pe care le au cu prietenii
    sau cu părinţii lor. Am mai
    aflat că unul din doi copii a fost victima unel forme de hărțuire online şi că
    6 din 10 copii au fost expuşi la conţinuturi dăunătoare. Nu ştiu în ce măsură
    aceste aspecte se vor schimba în viitor, însă ce putem noi să oferim
    copiilor este o conştientizare a faptului că au nevoie de sprijinul adulţilor.


    Organizaţia Salvaţi Copiii are şi o
    linie de raportare a conţinutului ilegal -esc_ABUZ, în cadrul
    proiectului Ora de Net, iar numărul materialelor pornografice
    infantile înregistrate la această linie este în continuă creştere. Dintre cele
    2713 cazuri raportate, în 2019, către Organizaţia Salvaţi Copiii, 1600
    reprezintă materiale ce infăţişează abuz sexual asupra copiilor, în mare
    parte copii sub 10 ani. Datele mai
    arată că majoritatea victimelor sunt fete.

    Teodora Stoica, manager de proiect
    Salvati Copiii România, explică modul în care materialele cu abuz sexual
    asupra copiilor au proliferat în ultimul an în România:

    Conform
    celui mai recent studiu realizat de către Salvaţi Copiii, 4 din 10 copii cu
    vârsta cuprinsă între 12 si 17 ani au fost expuși unui conținut sexual
    explicit. Mai mult, 20% dintre aceștia declară faptul că le-a fost cerut să
    trimită o imagine sau un clip video înfățișând părţile lor intime. Bullingul (producerea
    de materiale prin constrângere) reprezintă doar o parte dintre modurile în care
    aceste materiale ce înfățișează abuz sexual asupra
    copiilor apar online.

    Pe măsură ce tehnologia avansează, noi tipuri de
    infracţiuni apar şi este mai uşor ca niciodată pentru un răufăcător să intre în
    contact cu copiii. Una dintre cele mai serioase provocări din mediul online o
    reprezintă exploatarea sexuală a copiilor. Conform INHOPE, România se află pe
    locul 7 în lista ţărilor din UE unde se postează astfel de conţinut, iar din
    rapoartele primite observăm că deşi majoritatea abuzatorilor sunt de gen masculin,
    devin tot mai răspindite materialele în care femeile abuzează copiii.


    Linia de raportate esc-Abuz este
    derulată în colaborare cu Inspectoratul General al
    Poliţiei Române şi face parte din INHOPE,
    o reţea globală de organizaţii şi de
    instituţii care luptă împotriva acestui fenomen. Materialele periculoase
    pentru copii de pe internet, primite de specialiştii Salvaţi Copiii
    prin această linie, sunt trimise către Inspectoratul General al Poliției Române,
    unde sunt investigate şi eliminate de pe internet, iar agresorii
    sunt identificaţi şi anchetaţi.


    Elena Savu, şef al Biroului de Investigare a Infracţiunilor de Pornografie
    Infantilă prin Sisteme Informatice din cadrul IGPR, a spus că statistica la
    nivelul ţării a cazurilor de pornografie infantilă prin sisteme informatice, pe
    2019, relevă că s-au înregistrat 398 de dosare penale şi 277 au fost
    soluţionate. Ea a menţionat că s-au desfăşurat 168 de acţiuni operative, 261 de
    percheziţii domiciliare, fiind cercetate 296 de persoane şi analizate peste 20
    de milioane de fişiere foto-video. Transmiterea în direct pe internet pe model
    live streaming a unor videoclipuri de abuz sexual comise de adulţi
    asupra copiilor reprezintă ultima tendinţă din actele de abuz sexual asupra
    minorilor, avertizează Elena Savu:

    Cazurile cele mai sensibile care,
    din păcate, au luat amploare şi în România sunt aceste cazuri de live
    streaming. Sunt acele femei care anterior performau videochat. În cadrul
    acestor show-uri acestea au decis să-şi
    introducă propriii copii pentru diferite sume de bani. Si atunci folosesc, în
    general, aplicaţii destinate pentru a transmite în direct.


    Începând din 2010, Organizaţia Salvaţi
    Copiii derulează proiectul Ora de Net care promovează utilizarea
    în condiţii de mai mare siguranţă a internetului şi a noilor tehnologii
    online de către copii
    . Pentru asta există o reţea de voluntariși
    anume cadre didactice şi specialişti care lucrează cu copiii în vederea
    implementării unor activităţi educaţionale la nivel naţional.

    Georgiana
    Roşculeţ, coordonator programe educaționale Salvați Copiii:

    Temele specifice pe care
    le abordăm, în
    acest an, sunt hărţuirea în mediul online şi dependenţa de internet. Programul
    de voluntariat este adresat, în special, cadrelor didactice care sunt
    interesate să vorbească despre aceste subiecte cu copiii. Acestea primesc
    materiale informaţionale şi pachete de resurse video, ghiduri pentru a
    înțelege mai bine temele, iar apoi pot să folosească diverse planuri de lecție
    propuse de noi, astfel încât să abordeze această tema în cadrul orelor de
    clasă.

    La Ora de net avem o
    linie de informare și de consiliere adresată copiilor, deci ei ne pot contacta
    atunci când au o curiozitate legată de internet sau întâmpină situații mai
    puțin plăcute și vor să afle ce anume pot face alături de noi. In cei 10 ani de
    activitate, în cadrul proiectului de voluntariat, peste jumătate de milion de
    copii au fost informați. Avem circa 4000 de voluntari – cadre
    didactice în 800 de oraşe și pe parcursul
    anilor am colaborat cu aproximativ 2800 de instituții de învățământ.. Vom
    desfășura și un program acreditat pentru cadrele didactice, un program de
    formare, care va fi implementat în 41 de județe.


    Specialiştii de la Organizaţia Salvaţi Copiii avertizează că există la nivel
    global o anumită relaxare din partea autorităţilor şi asta înseamnă că aceia
    care stochează, distribuie, achiziţionează sau fac un comerţ din astfel de
    imagini şi filme cu copii abuzaţi sexual sunt din ce în ce mai mulţi şi mai
    puţin sancţionaţi de autorităţi.

  • Copiii şi pericolele internetului

    Copiii şi pericolele internetului

    Peste un sfert dintre copiii din România petrec peste
    şase ore pe internet într-o zi de şcoală, dar numărul acestora se dublează în
    week-end sau în vacanţă, arată
    datele Studiului privind utilizarea Internetului de către copii, realizat de Organizaţia
    Salvaţi Copiii
    . Sociologul Ciprian Grădinaru are câteva
    concluzii: Faţă
    de studiile trecute, pentru că acest studiu vine în continuarea studiilor
    făcute de Salvaţi Copiii din 2013 şi 2015, observăm că timpul petrecut pe
    internet creşte şi, mai mult decât atât, vârsta la care copiii încep să
    petreacă timpul online tinde să scadă. O altă concluzie ar fi că cei mici
    folosesc din ce în ce mai mult reţelele sociale, expunând pe ele informaţii
    personale şi, mai mult decât atât, numărul reţelelor sociale folosite este în
    creştere. Dacă în urmă cu câţiva
    ani foloseau una-două reţele de socializare, acum majoritatea copiilor au
    profile pe 4-5 reţele.


    Studiul mai arată ca 73% dintre elevi folosesc internetul la şcoală, iar
    32% îl folosesc pe ascuns
    , în timpul orelor de curs. De asemenea, s-au înmulţit cazurile de hărţuire online,
    procentul fiind mai mare în rîndul liceenilor. 40% dintre copiii spun că se
    întâmplă foarte des să navigheze fără un scop anume, 13% nu au mâncat şi nu au
    dormit pentru a fi online, iar 24% spun că nu se simt în largul lor dacă nu pot
    intra pe internet
    . Potrivit studiului realizat de Salvaţi Copiiii,
    tinerii care petrec mult pe internet sunt semnificativ mai
    nemulţumiţi de relaţia cu părinţii, prietenii şi profesorii, precum şi de viaţa
    lor din prezent. Activităţile de zi cu zi nu mai au sens şi sunt mai puţin optimişti cu
    privire la viitor.

    Biofizicianul Virgiliu Gheorghe, doctor în bioetică, atrage atenţia asupra efectelor negative
    asupra sănătăţii emoţionale a copiilor
    . În
    primul rând, internetul crează dependență. E o fereastră magică care surprinde, provoacă
    simțul curiozitătii. Copiii
    au o minte deschisă către nou şi, prin firea copilăriei, ei caută experienţe cât
    mai provocatoare ca să-şi dezvolte mintea, iar ecranul simulează acest lucru,
    adică e un surogat de realitate mult mai intens ca experienţă decât însăşi
    realitatea. Si atunci ei sunt atraşi, petrec tot mai mult timp şi, în scurtă
    vreme, apare dependenţa. Dependenţa înseamnă, la început, o scădere a
    motivaţiei privind activitatea în lumea reală, pe urmă apare un fel de
    depresie privind experienţa reală faţă de cea virtuală, pentru că cea virtuală
    este extrem de incitantă. Odată dependent, copilul nu se mai simte bine în lumea
    reală, e trist, îi scade foarte mult atenţia,
    pentru că are nevoie de stimuli puternici ca să se poată concentra. In al
    doilea rând, ecranul beneficiază de nişte avantaje, în sensul că poate produce
    modificări cu viteza luminii, cadrele se schimbă foarte repede, deci bruscarea
    aceasta a simțului atenţiei naşte atenție, în sensul că conectează şi mai mult şi
    prin asta generează un fel de semihipnoză, lucru documentat încă din anii ’70. Orice
    contact prelungit al copilului, chiar dacă este inofensiv mesajul, îl va duce la dependenţă şi la a dori tot mai
    mult, tot mai mult şi tot mai stimulativ, aşa cum este cu drogul.


    Cercetările din ultimele decenii arată că ecranul, în perioada copilăriei, dăunează dezvoltării şi funcţionării
    creierului uman. Atenţia, motivaţia, sensibilitatea, imaginaţia creativă
    şi majoritatea funcţiilor executive ale creierului sunt afectate major. Pentru
    o educație sănătoasă, biofizicianul Virgiliu Gheorghe recomandă excluderea ecranului
    de orice fel din viaţa copiilor şi înlocuirea lui cu afectivitate, comunicare,
    sport, muzică, lectură şi matematică: Părinţii se amăgesc crezând că un calculator
    creşte nivelul de competenţe al copilului, dimpotrivă, îl scade. Cei mai buni
    în calculatoare, în programare sunt matematicienii, nu copiii care stau pe
    calculator de mici. Pentru că, pe lângă dependenţă, ecranul implică un
    anumit tip de activitate corticală care nu este proprie minţii umane. Şi asta
    produce schimbări în creier. Creierul copiilor crescuţi cu mult calculator nu
    mai este ca cel al copilului de odinioară. Apar atrofii corticale, se micşorează
    densitatea de materie cenuşie şi albă din lobul prefrontal lateral stânga.
    Aceşti copii sunt prizonierii mediilor virtuale.

    Nu mai există dispoziţie pentru lectură, lectură
    care ţine de un alt tip de experiență decât vizionarea. Sunt două tipuri de
    oameni diferiți, creiere diferite, așteptări diferite, comportamente diferite.
    Noi nu ne dăm seama, dar educația și elitele nu au treabă cu lucrurile acestea.
    Fetele lui Obama au primit telefoane mobile la 16 ani, iar la noi sunt
    copii care au telefoane de la câțiva ani. Cu cât o țară este mai săracă şi
    trece printr-o anumită criză, cu atât este mai mare consumatoare de media. Deci,
    cei care fac performanţă la această ora în lume, cei care conduc lumea,
    elitele, nu cresc cu astfel de mijloace… Aceste mijloace sunt de înrobire a
    minţilor şi de spălare a creierilor, sunt mijloace de control mental.


    Organizaţia
    Salvaţi Copiii derulează din anul 2008 programul european unic în România – Ora
    de net
    , care promovează utilizarea internetului de către copii şi
    adolescenţi într-un mod creativ, util şi
    sigur, ne spune Teodora Stoica, psiholog la Salvaţi Copiii: Programul are trei componente importante. Practic,
    noi organizăm activităţi de informare pentru mai multe grupuri ţintă, facem asta şi pentru copii, adolescenţi, dar
    şi pentru părinţi, profesori, specialişti care lucrează cu copii. Apoi avem o
    linie de consiliere unde copii şi adolescenţii pot suna daca
    întâmpină probleme sau au întrebări, dar avem şi o linie de raportare a
    conţinutului ilegal. În momentul în care cineva întâlneşte pe internet un
    conţinut dăunător sau pe care-l consideră nepotrivit, ne raportează acest
    lucru şi noi vom găsi o modalitate de a-l şterge de pe internet.


    Anul trecut, în cadrul proiectului Ora de Net, peste 47.000 de
    copii şi 12.000 de părinţi şi profesori au fost implicaţi direct în activităţi
    educaţionale
    , 718 copii au beneficiat de informare şi consiliere şi mai mult de
    1.100 de sesizări au fost făcute prin linia specializată de raportare

  • Jurnal românesc – 13.11.2017

    Jurnal românesc – 13.11.2017


    Descoperă şi cunoaşte România este un program pe care Ministerul pentru Românii de Pretutindeni doreşte să îl continue pe tot parcursul anului 2018, dedicat Centenarului, a declarat, vineri, ministrul Andreea Păstîrnac, la Palatul Parlamentului, unde a avut loc deschiderea celei de-a doua etape a proiectului. Descoperă şi cunoaşte România aduce la Bucureşti aproximativ 100 de tineri din Republica Moldova. Aceştia se vor întâlni, timp de trei zile, cu reprezentanţi ai autorităţilor române. “Cred că prin acest program, practic, ne angrenăm într-un efort pe care îl fac foarte multe state care au comunităţi în afara graniţelor, este un model de mare succes peste tot, este un model care se bazează pe ceea ce este, astăzi, lumea modernă, o lume a interacţiunilor, o lume a vitezei de deplasare, a conexiunilor, a spus ministrul Andreea Păstârnac .



    In sud-estul Romaniei sunt înregistrate peste 16.000 de cazuri de copii rămaşi singuri acasă fără părinţii care şi-au căutat locuri de muncă peste hotare. Aceasta este concluzia unui raport prezentat vineri, la Constanţa, de Organizaţia Salvaţi Copiii, în cadrul dezbaterii Protecţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate – aspecte legale şi bune practici de intervenţie. Sunt lucruri pe care statisticile nu le pot arăta, oricât de dramatice ar fi cifrele: traumele emoţionale, fragilizarea acestor copii nevoiţi să crească cu unul sau, în foarte multe cazuri, cu ambii părinţi prezenţi în viaţa lor doar prin telefon, de la distanţă”, a afirmat preşedintele executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii, Gabriela Alexandrescu. Prin programele dezvoltate de organizatie în judeţul Constanţa, 235 de copii şi reprezentanţii lor au beneficiat de suport psihologic şi educaţional şi peste 14.200 de persoane au beneficiat de informare şi de servicii de consiliere socială prin intermediul caravanelor locale.



    Ambasadorul României în Statele Unite, George Cristian Maior, a făcut, în perioada 7-10 noiembrie, o vizită în statele Oregon şi Washington, care a cuprins întâlniri la nivel economic dedicate atragerii de investiţii americane în România, la nivelul administraţiei locale, a mediului academic şi universitar, dar şi cu reprezentanţi ai comunităţii româno-americane. Ambasadorul a avut o întrevedere cu specialişti în domeniul IT de origine română din cadrul companiei Intel, la unul dintre sediile producătorului american de componente IT din Portland, Oregon. El a apreciat prezenţa Intel în România, la Galaţi şi Timişoara, ca fiind importantă din punct de vedere al volumului activităţii desfăşurate. Ambasadorul George Cristian Maior i-a încurajat pe specialiştii români să menţină o strânsă legătură cu ţara şi să sprijine parteneriatul României cu SUA prin implicarea activă în viaţa comunităţilor din care fac parte.



    Reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Valea Timocului au avut, săptămâna trecută, un dialog faţă în faţă cu parlamentarii români şi reprezentanţi ai autorităţilor locale din judeţul Mehedinţi. Au fost stabilite proiecte culturale şi economice care să-i sprijine în mod direct pe etnicii români din Valea Timocului. Cetăţenia acordată etnicilor români din Serbia este una dintre problemele aduse în discuţie de reprezentanţii delegaţiei. Deputatul PNL Daniel Gheorghe a depus un proiect de lege care prevede posibilitatea ca etnicii români din afara graniţelor să poată solicita cetăţenia română, motivând că acest lucru ar contribui la redresarea tendiţelor demografice negative.


  • Raport Organizația Salvați Copiii

    Raport Organizația Salvați Copiii

    Un raport prezentat vineri, la Constanţa, de Organizația Salvați Copiii, în cadrul dezbaterii Protecția copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate – aspecte legale și bune practici de intervenție , peste 16.000 de copii rămași singuri acasă, fără părinți, aceștia căutându-și locuri de muncă peste hotare, sunt înregistraţi în sud-estul României.

    Președintele executiv al Organizației Salvați Copiii, Gabriela Alexandrescu, spune că numărul copiilor care au unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate este de 16.714, în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, dintre care 3.708 copii în județul Constanța, 6.218 – în județul Galați, 3.238 copii în Vrancea, 2.061 – în județul Buzău, 1.188 copii în județul Tulcea și 301 copii în județul Brăila. Sunt lucruri pe care statisticile nu le pot arăta, oricât de dramatice ar fi cifrele: traumele emoționale, fragilizarea acestor copii nevoiți să crească cu unul sau, în foarte multe cazuri, cu ambii părinți prezenți în viața lor doar prin telefon, de la distanță. Dincolo de asta însă, sunt probleme grave, cotidiene cu care acești copii se confruntă zi de zi, pentru că în multe situații nu există un reprezentant legal în grija căruia să fi fost lăsați. Aceasta este miza noastră acum, să ne asigurăm că acești copii sunt legal în responsabilitatea cuiva, că pot merge în tabere, la medic atunci când e nevoie, fără a se simți, încă o dată, izolați de ceilalți colegi.


    Prin programele dezvoltate de Salvați Copiii în județul Constanța, 235 de copii și reprezentanții lor au beneficiat de suport psihologic și educațional și peste 14.200 de persoane au beneficiat de informare și de servicii de consiliere socială prin intermediul caravanelor locale.

    Este crucial ca părintele, atunci când pleacă să muncească în străinătate, să își lase copilul în siguranță, în grija bunicilor sau a altor rude. Însă nu este suficient. Se impune numirea unui reprezentant legal, astfel încât copilul să poată beneficia de toate oportunitățile, pe plan educațional și nu numai, fiindu-i facilitată participarea la toate evenimentele din școală, de exemplu, unde este nevoie de acordul reprezentantului. Totodată, pentru ca echilibrul emoțional al copiilor să nu aibă de suferit, serviciile de informare și consiliere – pentru ei și cei în grija cărora rămân – sunt esențiale, a subliniat Irina Ermolaev, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Constanța.


    Dezbaterea a fost organizată în cadrul proiectului Protecție și educație pentru copiii afectați de migrația pentru muncă în străinătate a părinților, prin centre de zi, implementat de Salvați Copiii cu finanțare de la The Velux Foundations și cu susținerea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Ministerului Educației Naționale, direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, serviciilor publice de asistență socială, inspectoratelor școlare județene și școlilor.

    Copiii afectați de migrația economică a părinților, persoanele în grija cărora au rămas copiii, părinţii beneficiază, în cadrul proiectului, de servicii de suport educațional, psihologic și social, prin programele locale din București, Pitești, Brașov, Craiova, Mangalia, Târgoviște, Petrila, Lupeni, Reșița, Iași, Piatra Neamț, Sighișoara, Suceava, Negrești, Timișoara, Târgu Mureș.