Radio România Internațional

Tag: Orientul Mijlociu

  • Retrospectiva externă 2024

    Retrospectiva externă 2024

    Ascensiunea extremei-drepte în Europa

    Alegerile parlamentare au confirmat, anul acesta, ascensiunea partidelor de dreapta naționaliste sau radicale în țări precum Franța, Germania, Belgia, Austria, Olanda și Italia. La finele lunii octombrie, în Austria, Parlamentul a ales pentru prima dată în fruntea sa un politician de extremă-dreapta, după victoria istorică a formațiunii acestuia – Partidul Libertății – la legislativele din septembrie. În Franța, un front republican format în vederea alegerilor legislative anticipate din vară a reușit să blocheze accederea la putere a partidului naționalist Adunarea Națională (Rassemblement National), dar absența unei majorități clare a declanșat, de atunci, o cvasi-permanentă criză politică. Iar, în septembrie, formațiunea Alternativa pentru Germania (AFD), adversară a migraţiei, a câștigat pentru prima oară un scrutin regional și a obținut scoruri mari istorice în alte două. Pe acest fond, eurodeputații au aprobat, pe 27 noiembrie, o nouă Comisie Europeană. Executivul Uniunii Europene și-a început activitatea pe 1 decembrie, iar președinta Ursula von der Leyen, aflată la al doilea mandat, a promis proiecte majore în primele 100 de zile.

     

    Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă

    Republicanul Donald Trump a câștigat fără drept de apel, pe 5 noiembrie, alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii, obținând al doilea mandat la Casă Albă, grație unei reveniri politice spectaculoase. În 2016, el repurtase o victorie-surpriză în faţa democratei Hillary Clinton, favorită în sondaje la vremea respectivă. Anul acesta, el a învins-o pe Kamala Harris, propulsată de urgență, în luna iulie, de Partidul Democrat drept candidată, după retragerea din cursă a președintelui octogenar în exercițiu, Joe Biden. În ciuda sondajelor care prevedeau o luptă foarte strânsă între Donald Trump și Kamala Harris, republicanul a câștigat cele șapte state cel mai disputate. În vârstă de 78 de ani, Donald Trump – a cărui campanie electorală a fost marcată de două tentative de asasinat împotriva sa, de patru inculpări și o condamnare penală – va fi învestit în funcție pe 20 ianuarie 2025.

     

    Alegeri și represiune în Rusia, război în Ucraina

    În Rusia, Vladimir Putin și-a început, în luna iunie, cel de-al cincilea mandat de președinte, după ce a câștigat alegeri denunțate de Occident drept un simulacru. Anterior, în februarie, celebrul său opozant, Alexei Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, murise subit, în circumstanțe neclare, într-o închisoare de la Cercul Polar, unde ispășea o pedeapsă pentru așa-zis extremism. Între timp, Ucraina invadată de Rusia în februarie 2022 a lansat în vara lui 2024 un atac-surpriză în regiunea rusească Kursk de la frontieră. În noiembrie, Kievul a folosit, pentru prima dată pe teritoriul rus, rachete cu rază lungă de acțiune americane și britanice, după ce Washingtonul și Londra și-au dat acordul. Moscova a ripostat, lovind Ucraina cu o rachetă balistică cu rază medie de acțiune de ultimă generație fără încărcătură nucleară și a promis că își va înmulți atacurile de acest fel, dacă Ucraina va continua să vizeze Rusia cu rachete occidentale. Vladimir Putin a evocat inclusiv posibilitatea de a recurge la arma nucleară.

     

    Război și în Orientul Mijlociu

    Israelul și-a continuat ofensiva militară împotriva Hamas în Fâșia Gaza, după atacul fără precedent al grupării islamiste palestiniene asupra teritoriului israelian din octombrie 2023. Anul acesta, mai mulți lideri importanți ai Hamas au fost uciși, în special șeful mișcării, Ismail Haniyeh, în iulie, la Teheran. Negocierile pentru o încetare a focului au rămas fără rezultat, iar teritoriul palestinian – unde peste 44 de mii de persoane, majoritatea civili, au murit –  a continuat să fie pradă unei grave crize umanitare. În paralel, după circa un an de confruntări transfrontaliere cu libanezii din Hezbollah – aliați ai Hamas susținuți de Iran, armata israeliană a declanșat, în septembrie, bombardamente împotriva mișcării islamiste în sudul, estul și nordul Libanului, precum și în regiunea capitalei Beirut. Tot Israelul a întreprins și o ofensivă terestră împotriva fiefurilor Hezbollah din sudul Libanului. Ca răspuns la uciderea liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, la Beirut, în septembrie, precum și, anterior, a liderului Hamas, Ismail Haniyeh, Iranul a lansat, și el, sute de rachete împotriva Israelului, care a răspuns cu lovituri contra unor baze militare iraniene, ceea ce a condus la temeri privind extinderea conflictului regional. Și pentru ca tabloul din zonă să fie complet, spre final de an, în Siria, o ofensivă a rebelilor conduşi de islamişti radicali a dus la fuga din țară a președintelui Bashar al-Assad şi a pus capăt regimului de cinci decenii al partidului Baas.

     

    Condiții meteorologice extreme

    Canicula și seceta, pe de o parte, ploile catastrofale, pe de alta, nu au lipsit nici ele din lume în acest an. Un atlas mondial publicat de ONU arată că episoade de secetă-record sunt pe cale să devină o obișnuință. În pandant, inundații au devastat numeroase regiuni ale mapamondului. În Europa, sud-estul Spaniei s-a confruntat, în toamnă, cu inundații istorice. Potrivit autorităților, 230 de oameni și-au pierdut viața, din care 222 numai în zona Valencia. Sinistrații, disperați, au criticat modul haotic în care autoritățile au gestionat situația, de la alertarea tardivă a oamenilor, până la ajutoarele livrate cu întârziere.

     

    Jocuri Olimpice la Paris

    2024 a fost și anul celei de-a 33-a ediții a Jocurilor Olimpice de vară, cel mai mare eveniment multi-sportiv organizat o dată la patru ani. Competiția s-a desfășurat la Paris, după o ceremonie de deschidere pe râul Sena pe cât de fastuoasă, pe atât de controversată. După ce a găzduit Olimpiadele din 1900 și 1924, capitala franceză a devenit al doilea oraș, după Londra, care a organizat aceste Jocuri de vară de trei ori. Tot la Paris, pe 7 decembrie, lideri mondiali, dar și oameni obișnuiți au participat la ceremonia de redeschidere a celebrei catedrale Notre-Dame, restaurată după un incendiu care distrusese, cu cinci ani înainte, monumentul gotic.

     

    Lumea e mai săracă fară…

    Nu putem pune capăt acestei retrospective a evenimentelor externe ale anului care se încheie fără să amintim că, în 2024, ne-am luat rămas bun de la actorii de talie internațională Alain Delon, Anouk Aimée, Donald Sutherland sau Maggie Smith, de la scriitorul Ismail Kadare, de la cântăreața Françoise Hardy sau de la muzicianul, compozitorul și producătorul Quincy Jones.

  • Zboruri suspendate în Orientul Mijlociu din cauza tensiunilor crescânde

    Zboruri suspendate în Orientul Mijlociu din cauza tensiunilor crescânde

    În contextul agravării tensiunilor din Orientul Mijlociu, mai multe companii aeriene internaționale au decis să suspende zborurile în regiune sau să evite spaţiul aerian afectat, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

    Printre acestea se numără:

    Aegean Airlines din Grecia şi-a suspendat zborurile către şi din Beirut până în 6 noiembrie, respectiv către şi din Tel Aviv până în 5 noiebrie.

    Airbaltic din Letonia şi-a anulat cursele către şi din Tel Aviv până la 30 noiembrie.

    Air Algerie şi-a suspendat sine die zborurile către şi din Liban.

    Air France – KLM şi-a prelungit până în 29 octombrie suspendarea curselor între Paris şi Tel Aviv, respectiv până în 30 noiembrie între Paris şi Beirut. KLM a prelungit cel puţin până la sfârşitul anului zborurile către Tel Aviv. Transavia, compania low cost a grupului, a suspendat cursele către şi din Tel Aviv, Amman şi Beirut până la sfârşitul lui martie.

    Air India – zboruri suspendate pe relaţia Tel Aviv pe termen nedeterminat.

    Bulgaria Air – nicio cursă către sau din Israel până la 31 octombrie.

    Cathay Pacific din Hong Kong – zborurile către Tel Aviv anulate până în 25 octombrie 2025.

    Delta Airlines din SUA – zborurile între New York şi Tel Aviv suspendate până la sfârşitul lui martie anul viitor.

    EasyJet -Companie britanică low-cost  – cursele către şi din Tel Aviv, suspendate din aprilie, se vor relua în 30 martie 2025.

    Egyptair nu mai zboară către Beirut din septembrie; suspendarea rămâne în vigoare “până la stabilizarea situaţiei”.

    Emirates din Emiratele Arabe Unite (EAU) a suspendat zborurile către Beirut până în 31 octombrie inclusiv, iar către Bagdad şi Teheran până în 30 martie.

    Ethiopian Airlines a anunţat pe Facebook, în 4 octombrie, că zborurile către Beirut sunt suspendate până la o dată nedeterminată.

    Compania flydubai din EAU a întrerupt legătura Dubai-Beirut până în 31 octombrie.

    Din grupul IAG, British Airways a anulat cursele către şi din Tel Aviv până în 26 octombrie inclusiv, compania low cost Iberia Express, pe aceeaşi rută, până în 31 octombrie, iar Vueling, de asemenea low cost, tot spre aceeaşi destinaţie, până în 12 ianuarie, respectiv spre Amman, sine die.

    Iran Air şi-a anulat pe durată nedeterminată zborurile spre Beirut.

    ITA Airways din Italia a prelungit până în 30 noiembrie suspendarea curselor spre Tel Aviv.

    LOT din Polonia – zborurile spre Tel Aviv până în 26 octombrie; primul zbor spre Beirut este programat în 1 aprilie 2025.

    Grupul german Lufthansa a prelungit până în 10 noiembrie suspendarea curselor spre Tel Aviv, iar compania low cost Eurowings are zborurile suspendate spre Tel Aviv până în 30 noiembrie, spre Teheran până în 31 octombrie şi spre Beirut până în 30 noiembrie.

    SunExpress, companie în care sunt asociate Lufthansa şi Turkish Airlines – zborurile spre Beirut suspendate până în 17 decembrie inclusiv.

    Turkish Airlines – zborurile spre Beirut anulate până în 28 octombrie.

    Qatar Airways – cursele spre şi din Irak, Iran şi Liban suspendate temporar; cursele spre Amman vor fi programate doar pe timp de zi.

    Ryanair, cea mai mare companie low cost din Europa, şi-a anulat cursele către şi din Tel Aviv până la sfârşitul lui decembrie şi va prelungi probabil măsura până la sfârşitul lui martie.

    Avioanele Sundair din Germania nu mai zboară spre Beirut de la Berlin până în 8 decembrie, de la Bremen până în 26 martie şi de la Muenster/Osnabrueck până în 29 martie.

    Tarom a prelungit suspendarea curselor spre Beirut până în 15 noiembrie.

    United Airlines din SUA – zborurile spre Tel Aviv suspendate sine die.

    Virgin Atlantic din Regatul Unit a prelungit suspendarea curselor spre Tel Aviv până la sfârşitul lui martie.

    Compania low cost Wizz Air din Ungaria – zborurile spre Tel Aviv suspendate până în 14 ianuarie, inclusiv.

     

    Sursa Agerpres

  • Un an

    Un an

    S-a împlinit un an de când aproximativ o sută de oameni, israelieni, sunt ținuți ostatici în Gaza, zona palestiniană autonomă. Au fost 250, răpiți în fatidica zi de 7 octombrie a anului trecut. Atunci, peste 1.200 de israelieni au fost uciși în incredibilul și masivul atac declanșat de organizația Hamas, care conduce fâșia Gaza. După câteva zile în care morții au fost plânși și înhumați, Israelul a declanșat un atac militar de amploare în Gaza.

    Situația a degenerat intens, ajungându-se la un număr imens de victime omenești, majoritatea civili din Gaza uciși în atacuri armate dar mai ales bombardamente. Mii de rachete artizanale sau profesioniste au fost aruncate din Gaza în spațiul israelian., urmând valului de civili sau militanți Hamas care invadase Israelul și ucisese fără milă tinerii de la un concert sau oamenii simpli care își duceau viața cotidiană în localitățile apropiate de graniță.

    În scurt timp, Israelul a preluat inițiativa și a trecut la contra-atac. Odată cu începerea războiului, atenția acordată de autorități urgentei eliberări a clor 250 de ostatici israelieni răpiți de Hamas a trecut în planuri din ce în ce mai puțin prioritare. Au fost eliberări negociate, au fost eliberați de armată sau le-au fost descoperite corpurile neînsuflețite pentru aproape jumătate dintre ei. Restul, cam tot jumătate, au rămas în locurile necunoscute iar posibilitatea ca jumătate din ei să nu mai fie în viață este tot mai invocată.

    Războiul s-a extins ca un foc în plină vară. Unii de abia își amintesc de luptele ce continuă în Gaza, alții se uită pe hartă pentru a mai înțelege. În acest conflict, Israelul luptă pe șapte fronturi și pare a deține în continuare inițiativa. Din sud a fost atacat de rebelii Houthi care trimit rachete în Israelul aflat la distanță destul de mare de nordul Yemenului unde se află acești rebeli. La nord, într-un stat desfigurat total de îndelungatul conflict israelo-palestinian și de grupurile armate sponsorizate de Iran, războiul s-a reaprins cu mare viteză. Iranul a cunoscut și el o serie de evoluții dramatice.

    În primul rând, liderul Hamas a fost ucis într-o lovitură de excepție, chirurgical lansată de israelieni. Se afla în Iran, pentru a participa la funerariile președintelui iranian, pierit într-un accident de elicopter. Escaladarea a urmat ca la carte și toți combatanții sunt implicați. După două operațiuni spectaculoase, ca de film de acțiune, când au explodat pagerele și apoi stațiile de emisie-recepție. Astfel a fost simplu de descoperit cine este pe lista de colaboratori ai Hezbollahului.

    În prezent, Israelul ne informează că participă la războaie duse pe nouă fronturi, cu acțiuni curajoase și pline de imaginație. Imaginea generală este cea a unui David ce luptă cu Goliatul ce îl înconjoară dar pe care îl înfrânge până la urmă. Opozanții statului evreu par a fi lipsiți de inițiativă și a căuta încetarea conflictului. Mii de oameni mor, pe câmpul de luptă sau în bombardamente.

    La un an de la abominabilul atac din 7 octombrie 2023, situația este apocaliptică și puțini își mai amintesc de ostatici, primele victime ale acestui conflict complex, uitați în condițiile crunte ale detenției în mâinile inamicului palestinian. Greu poate fi întrevăzută vreo soluție de pace. Războiul reluat din sudul Libanului nu ajută în niciun fel eliberarea ostaticilor din Gaza, care lipsesc de la comemorarea zilei de 7 octombrie 2023, când prietenii și rudele lor au fost măcelăriți într-o vânătoare dementă de oameni, de către oameni.

    O acțiune specială ar fi fost folositoare în anihilarea planurilor teroriste pentru 7 octombrie 2023. Războiul generalizat de mai târziu ar fi putut fi și el înlocuit cu aceleași faimoase acțiuni speciale israeliene, care să îi aducă acasă pe israelienii care și acum sunt ținuți în detenție de Hamas. A trecut un an și, în Orientul Mijlociu, doar opțiunile de escaladare teribilă a războiului s-au îndeplinit

  • MAE: Alte 69 de persoane, repatriate din Liban

    MAE: Alte 69 de persoane, repatriate din Liban

    Un nou grup de 69 de persoane aflate în situaţii vulnerabile, cetăţeni români şi membri de familie de gradul I, majoritatea femei, copii, cazuri medicale, persoane aflate în zona de risc maxim, a fost asistat, luni, în vederea repatrierii din Republica Libaneză, fiind transportat în România la bordul unei aeronave aparţinând Forţelor Aeriene Române, transmite Ministerul Afacerilor Externe, citat de Agerpres.

     

    Potrivit sursei citate, cele 69 de persoane au fost sprijinite de către personalul Ambasadei României la Beirut şi de două echipe consulare mobile din cadrul Unităţii de reacţie rapidă a MAE în vederea eliberării documentelor de călătorie şi îndeplinirii tuturor formalităţilor necesare îmbarcării.

    De asemenea, au fost întreprinse demersuri pe lângă autorităţile locale competente, pentru realizarea zborului în condiţii de siguranţă.

    Operaţiunea este susţinută, de asemenea, de alte autorităţi române, la sosirea pe teritoriul României a cetăţenilor români şi a membrilor lor de familie structurile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne urmând să acorde asistenţa necesară în strânsă cooperare cu organizaţii neguvernamentale şi Primăria Bucureşti.

    Până în prezent, arată MAE, 212 cetăţeni români şi membri de familie ai acestora au fost evacuaţi din Liban.

    MAE şi Ambasada României în Republica Libaneză vor rămâne în contact permanent cu cetăţenii români şi membrii lor de familie care şi-au semnalat prezenţa şi s-au înregistrat la misiunea diplomatică.

    Totodată, MAE reaminteşte că este în vigoare, încă din luna octombrie 2023, un avertisment de călătorie de nivel 8/9 – “Evitaţi orice călătorie!” pentru întreg teritoriul Republicii Libaneze, disponibil la https://www.mae.ro/node/2896, informaţiile fiind actualizate în mod constant, în funcţie de evoluţiile de securitate din regiune.

    MAE reiterează recomandarea fermă adresată cetăţenilor români prezenţi în această ţară de a-şi înregistra prezenţa la misiunea diplomatică a României la Beirut, pentru a facilita acordarea protecţiei consulare.

  • MAE: Alte 74 de persoane evacuate din Liban

    MAE: Alte 74 de persoane evacuate din Liban

    Un nou grup de 74 de persoane aflate în situaţii vulnerabile, cetăţeni români şi membri de familie de gradul I – majoritatea femei, copii, cazuri medicale, persoane aflate în zona de risc maxim – a fost asistat în vederea repatrierii din Republica Libaneză, fiind transportat în România la bordul unei aeronave aparţinând Forţelor Aeriene Române, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

     

    Zborul umanitar s-a derulat în contextul transportului de vineri dimineaţă a ajutoarelor umanitare oferite în regim gratuit de către România populaţiei civile din Liban.

     

    Cele 74 de persoane au fost sprijinite de către personalul Ambasadei României la Beirut şi de două echipe consulare mobile din cadrul Unităţii de reacţie rapidă a MAE în vederea eliberării documentelor de călătorie şi îndeplinirii tuturor formalităţilor necesare îmbarcării. De asemenea, au fost întreprinse demersuri, pe lângă autorităţile locale competente, pentru realizarea zborului în condiţii de siguranţă, mai precizează MAE într-un comunicat citat de Agerpres.

     

    Operaţiunea este susţinută, de asemenea, de alte autorităţi române, la sosirea pe teritoriul României a cetăţenilor români şi a membrilor lor de familie structurile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne urmând să acorde asistenţa necesară în strânsă cooperare cu organizaţii neguvernamentale şi Primăria Bucureşti.

     

    MAE şi Ambasada României în Liban vor rămâne în contact permanent cu cetăţenii români şi membrii lor de familie care şi-au semnalat prezenţa şi s-au înregistrat la misiunea diplomatică. Potrivit ministerului român, peste 1.100 de cetăţeni români s-au înregistrat.

     

    Totodată, MAE reaminteşte că este în vigoare, încă din luna octombrie 2023, un avertisment de călătorie de nivel 8/9 – “Evitaţi orice călătorie!” pentru întreg teritoriul Republicii Libaneze, disponibil la www.mae.ro/node/2896, informaţiile fiind actualizate în mod constant, în funcţie de evoluţiile de securitate din regiune. MAE reiterează recomandarea fermă adresată cetăţenilor români prezenţi în această ţară de a-şi înregistra prezenţa la misiunea diplomatică a României la Beirut, pentru a facilita acordarea protecţiei consulare.

     

     

  • TAROM: Cursele Tel Aviv, Amman și Beirut rămân suspendate

    TAROM: Cursele Tel Aviv, Amman și Beirut rămân suspendate

    Compania aeriană a suspendat temporar zborurile către aceste destinații în urma alertelor de călătorie emise de către autorități, a evoluțiilor recente din zona Orientului Mijlociu și a deteriorării contextului de securitate din regiune.

    TAROM recomandă tuturor pasagerilor să urmărească comunicările oficiale pentru cele mai recente actualizări și să contacteze compania pentru reprogramarea călătoriei la o dată ulterioară. De asemenea, pasagerii au opțiunea de a solicita rambursarea contravalorii biletului de avion.

    Pentru pot reprogramarea sau rambursarea biletelor achiziționate de pe site-ul TAROM sau prin intermediul unei agenții TAROM, clienții pot contacta compania la numerele de telefon: (004) 021 9978, (004) 0800500 131 (TelVerde), (004) 0371 529 000 sau oricare dintre adresele de email: contact@tarom.ro, rezervari@tarom.ro. Modificările se pot face nu mai târziu de 1 an de la data emiterii biletului dvs de călătorie.

     

    TAROM mai precizează că urmărește evoluția situației și informările autorităților și va reveni cu informații actualizate referitoare la zboruri.

     

  • Preşedintele Klaus Iohannis participă la summitul climatic al ONU de la Dubai

    Preşedintele Klaus Iohannis participă la summitul climatic al ONU de la Dubai

    România are unele dintre cele mai scăzute emisii pe cap de locuitor din Uniunea Europeană şi este ferm angajată să accelereze măsurile de atenuare a schimbărilor climatice. Ne propunem să ne reducem până în 2030 emisiile cu aproximativ 80% faţă de nivelul din 1990 şi să ne îndreptăm apoi într-un ritm rapid către neutralitatea climatică. Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă, completat de energie cu emisii reduse de carbon, cum ar fi energia nucleară, a transmis preşedintele român Klaus Iohannis, sâmbătă, la summitul climatic al ONU de la Dubai.

    România consideră energia nucleară drept o sursă stabilă de energie și își propune să devină lider regional în operare și implementare. Ne angajăm să finalizăm două unități noi la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă și să construim reactoare modulare mici în România. Aceasta este o nouă tehnologie la care colaborăm cu prietenii noștri din Statele Unite. România vrea, de asemenea, să devină un lider în regiune în implementarea energiei nucleare. România recunoaște energia nucleară ca o sursă stabilă de energie care contribuie la securitatea energetică și de carbonizare.

    Subliniind legătura dintre acţiunea climatică, educaţie şi dezvoltarea competenţelor verzi, şeful statului român a dat exemplul programului REPowerEU, arătând că acesta aduce la nivel naţional două miliarde de euro în investiţii pentru energie regenerabilă şi dezvoltarea competenţelor verzi.

    Marea majoritate a tinerilor din România consideră că acumularea de cunoştinţe despre schimbările climatice în şcoală este esenţială pentru implicarea lor în acţiuni climatice. Prin urmare, educaţia privind clima şi mediul devine din ce în ce mai importantă în programa şcolară din România, a afirmat Iohannis.

    România este foarte implicată alături de partenerii săi globali, inclusiv din Africa, Orientul Mijlociu şi America Latină, pentru a facilita formarea şi schimbul de experienţă în ceea ce priveşte gestionarea situaţiilor de urgenţă şi implementarea sistemelor de alertă timpurie, deoarece aceste domenii sunt din ce în ce mai importante în contextul efectelor devastatoare ale schimbărilor climatice, a mai spus şeful statului.

    Klaus Iohannis participă, de sâmbătă până luni, la cea de-a 28-a Conferinţă a Statelor parte la Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP28), care desfăşoară în Dubai, Emiratele Arabe Unite.

  • Din nou despre conflictele îngheţate din Marea Neagră

    Din nou despre conflictele îngheţate din Marea Neagră

    Ca extremitate a flancului sud-estic al NATO, regiunea Mării Negre, care leagă Europa de zona caspică, Orientul Mijlociu și Asia Centrală, prezintă o importanță strategică deosebită pentru Alianța Nord-Atlantică. Situația din regiune este complexă, dat fiind că se confruntă cu probleme de securitate și stabilitate. Unul dintre cele mai importante conflicte, cu repercusiuni semnificative, o reprezintă cea dintre Rusia și Ucraina, începând cu 2014, odată cu anexarea unei părți a teritoriului Ucrainei, Peninsula Crimeea, de către Federația Rusă.


    Pe de altă parte, rămâne nesoluționată situația din Transnistria, regiune separatistă rusofonă din Republica Moldova, ex-sovietică, majoritar românofonă, Controlul Transnistriei a fost pierdut de Chișinău, în urma unui război civil în care separatiștii au fost susținuți de armata rusă. Georgia, la rândul ei, a pierdut controlul asupra Abhaziei. Teritoriul separatist s-a declarat republică autonomă în 1992, în urma unui război civil, în care separatișii au fost sprijiniți de militarii ruși.

    Un alt teritoriu din Georgia, Osetia de Sud, și-a declarat independența, în 2008, după ce armata rusă a intervenit de partea separatiștilor. Aflat la Washington pentru a consolida cooperarea cu Statele Unite în materie de securitate, șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu, a prezentat punctul de vedere al României în privinţa regiunii Mării Negre. Acesta a atras atenţia, la o discuţie publică în cadrul Consiliului Atlantic, asupra vechilor conflicte, încă nesoluţionate și a afirmat că România a pledat, la Washington, timp de peste două decenii, în legătură cu importanţa securităţii la Marea Neagră ca parte a securităţii transatlantice.

    Potrivit lui Bogdan Aurescu, ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră, are un impact major asupra relaţiilor transatlantice în generalˮ. El a punctat faptul că, din punct de vedere istoric, regiunea a fost mereu la răscrucea mai multor interese – ambiţii imperiale, ideologii contrare, interese comerciale diferite, fiind o punte între Asia şi Europa.

    În ultimele trei decenii, Marea Neagră a fost o zonă de conflict și observăm că acest trend se menţine, din păcate, dacă ne uităm la ce s-a întâmplat anul acesta, de exemplu, în aprilie, când am fost martorii desfăşurării masive de forţe ruse, poate cea mai mare asemenea desfăşurare de la Războiul Rece, în regiune, cu mult echipament rămas acoloˮ, a spus Bogdan Aurescu.

    Şeful diplomației de la București a avertizat că acesta este un lucru îngrijorător, care ar trebui să-i preocupe pe toţi, nu doar ţările din regiune. El este de părere că prezenţa militară americană în regiune, atât în termenii numărului de militari, cât şi a echipamentului, trebuie crescută nu numai în România şi în partea de sud a flancului estic, pentru că există o prezenţă mai redusă în partea de sud a flancului estic şi o prezenţă mai solidă în partea de nord a flancului de est.


  • MAE salută anunţul privind normalizarea relaţiilor dintre Statul Israel şi Emiratele Arabe Unite

    MAE salută anunţul privind normalizarea relaţiilor dintre Statul Israel şi Emiratele Arabe Unite

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) salută anunţul privind normalizarea relaţiilor dintre Statul Israel şi Emiratele Arabe Unite, exprimându-şi încrederea că demersul va contribui la stabilitatea şi securitatea Orientului Mijlociu, precum şi rolul relevant al Statelor Unite ale Americii în acest proces.

    MAE îşi exprimă încrederea că acest demers dintre Statul Israel şi Emiratele Arabe Unite, doi dintre partenerii regionali importanţi ai României, va contribui la stabilitatea şi securitatea Orientului Mijlociu.

    De asemenea, acest demers poate sprijini eforturile de identificare a unei soluţii juste şi de durată în Procesul de Pace în Orientul Mijlociu. Astfel cum a reiterat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, inclusiv în discuţiile sale telefonice recente cu omologii israelian, palestinian şi iordanian, România sprijină o rezolvare durabilă a conflictului israeliano-palestinian, fundamentată pe soluţia celor două state, Israel şi Palestina, care să coexiste în pace şi securitate, în conformitate cu dreptul internaţional, ca singura opţiune viabilă care răspunde aspiraţiilor ambelor părţi, precizează comunicatul MAE.

  • Planul american de pace pentru Orientul Mijlociu

    Planul american de pace pentru Orientul Mijlociu

    Liderul palestinian, Mahmoud Abbas, a respins, în această săptămână, din nou, de această dată în faţa Consiliului de Securitate al ONU, propunerea de pace în Orientul Mijlociu făcută de preşedintele Statelor Unite, Donald Trump. Planul de pace este un cadou pentru Israel şi este inacceptabil pentru palestinieni, Ierusalimul de Est nu ar face parte din Palestina şi aceasta este suficient pentru a-l refuza, a precizat Mahmoud Abbas.



    Fluturând o copie a hărţii care reprezintă soluţia americană cu două state, Israel şi Palestina, Mahmoud Abbas a declarat că statul care a fost conturat pentru palestinieni arată ca o bucată fragmentată de şvaiţer. În opinia sa, planul ar face din Palestina un stat fragmentat, fără control aerian, fără control maritim. Cine dintre voi ar accepta un astfel de stat?, a întrebat preşedintele palestinian, adresându-se reprezentanţilor celor 15 membri ai Consiliului de Securitate şi evocând o situaţie de apartheid.



    Prezentat drept planul secolului, propunerea de pace a lui Trump, definitivată după trei ani de consilierul şi ginerele său Jared Kushner, recunoaşte autoritatea Israelului asupra coloniilor şi le cere palestinienilor să îndeplinească mai multe condiţii pentru a avea un stat cu capitala într-o localitate din Cisiordania, la est de Ierusalim. Corespondentul Radio România în Israel, Dragoş Ciocîrlan:


    Preşedintele palestinian, Mahmoud Abbas, a declarat, la Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, că planul american de pace care permite crearea unui stat palestinian în 70% din Cisiordania încalcă drepturile palestinienilor la autodeterminare şi independenţă. În opinia liderului Autorităţii de la Ramallah, ar fi un plan preventiv, israelo-american, care pune capăt chestiunii palestiniene. El a deplâns că, potrivit planului, Ierusalimul nu se află sub suveranitatea statului palestinian, cu toate că niciodată nu a existat un asemenea stat. Abbas i-a felicitat pe cei care au ieşit în stradă în Cisiordania şi Gaza pentru a protesta împotriva planului american de pace şi a declarat că israelienii şi palestinienii ar trebui să ajungă la pace fără să li se impună din exterior. Ambasadorul Israelului la Naţiunile Unite, Danny Danon, a chemat la negocieri directe între Israel şi palestinieni, afirmând că Mahmoud Abbas nu e cinstit când pretinde că vrea pace. Dacă ar fi interesat cu adevărat, nu s-ar afla la Consiliul de Securitate, ci la Ierusalim, pentru negocieri, referindu-se la fostul preşedinte egiptean Anwar Sadat, care a vorbit în Knesset înainte de a semna un tratat de pace cu Israelul.



    Pacea încă este posibilă între palestinieni şi israelieni, dar nu prin “planul nedrept elaborat de Administraţia Trump, care încearcă să legitimeze ceea ce este ilegal, a conchis preşedintele Autorităţii Palestiniene. De cealaltă parte, planul american are susţinerea premierului israelian Benjamin Netanyahu şi a principalului său rival, Benny Gantz, liderul formaţiunii de centru Albastru-Alb. Dacă sunt pregătiţi cu adevărat să facă pace cu statul evreilor, Israelul va fi pregătit să negocieze imediat, a declarat Netanyahu, subliniind, în acelaşi timp, că e necesară dezarmarea Hamas şi demilitarizarea Fâşiei Gaza.



    Dincolo de declaraţii, agenţiile de presă au remarcat că pentru prima oară în acest conflict s-a ajuns la un acord cu Israelul pentru o hartă care delimitează frontierele dintre două state vecine. Invitat la Radio România, analistul politic Iulian Chifu crede că, în pofida disensiunilor, este posibil ca în acest plan de pace să existe suficiente elemente care să fie atrăgătoare mai ales pentru noile generaţii de palestinieni, care nu au fost prinşi neapărat în bătăliile acestea intestine şi care să nu privească neapărat statul Israel ca pe duşmanul istoric:


    Eu cred că acest plan nu trebuie minimizat, nici nu trebuie distrus, pentru că are elemente care ar putea fi utilizabile într-o negociere directă, chiar dacă nu neapărat forma în care a fost el livrat public şi susţinut avantajează ambele părţi. Însuşi anunţul mutării ambasadei la Ierusalim şi recunoaşterii Ierusalimului drept capitală a statului Israel de către SUA nu a fost întâmpinat cu un salut pozitiv de către Autoritatea Palestiniană sau statele arabe în întregimea lor. Poate lucrurile trebuie gândite cu mai mare atenţie, însă planul are elemente extrem de interesante. Merită considerat cu atenţie acest plan şi merită citit până la ultima consecinţă. Poate fi o nouă încercare de evaluare şi de soluţionare a unuia dintre cele mai complicate conflicte din lume. Pentru că este foarte vechi, au fost generaţii suprapuse care au trecut prin acest conflict.



    Nu mai putem să vorbim de reconciliere când avem deja a patra, a cincea generaţie care este în confruntare continuă cu cealaltă parte, sunt 70 de ani şi probabil chiar ar fi timpul să închidem acest contencios, mai spune analistul Iulian Chifu.

  • Jurnal românesc – 29.01.2020

    Jurnal românesc – 29.01.2020

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a reacţionat la anunţul
    planului de pace în Orientul Mijlociu prezentat de preşedintele american Donald
    Trump la Casa Albă. Bogdan Aurescu a scris pe reţeaua Twitter că România
    a luat notă de planul american şi îl analizează    . Şeful diplomaţiei române
    a reiterat faptul că România susţine soluţia două state pentru a asigura
    pacea şi securitatea durabilă, că va participa activ la dialogul
    din interiorul Uniunii Europene şi va promova eforturile
    diplomatice cu toate părţile relevante. Planul de pace prevede, printre
    altele, suveranitatea Israelului asupra întregului Ierusalim, care va fi
    recunoscut drept capitala ţării, anexarea de către Israel a Văii Iordanului şi
    a teritoriilor ocupate din Cisiordania. Preşedintele Autorităţi Palestiniene,
    Mahmoud Abbas, a respins planul american şi a declarat că acesta nu va
    funcţiona. Uniunea Europeană a transmis că va susţine un plan de pace care să
    ţină cont de aspiraţiile legitime atât ale palestinienilor, cât şi ale
    israelienilor şi care să respecte toate rezoluţiile ONU pertinente
    şi acordurile internaţionale.




    Proiectul Fading Borders a câştigat Concursul Naţional
    pentru reprezentarea României la cea de-a 17-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale
    de Arhitectură din cadrul Bienalei de la Veneţia, care se va desfăşura în
    perioada 23 mai – 29 noiembrie. Tema expoziţiei de anul acesta este Cum
    vom trăi împreună? şi aduce în discuţie problema extinderii diviziunilor
    politice şi accentuarea inegalităţilor economice la nivel global. Echipa de
    arhitecţi care a elaborat Fading Borders, alcătuită din Irina
    Meliţă, Ştefan Simion, Cristi Bădescu, Ştefania Hîrleaţă şi Radu Tîrcă, a ales
    pentru ilustrarea acestui concept fenomenul migraţiei. Artiştii au explicat că
    proiectul aduce în discuţie implicaţiile mobilităţii unor mari mase de persoane
    asupra modului în care arhitecţii şi urbaniştii vor putea imagina viitoarele
    forme ale locuirii. Fading Borders va fi prezentat în Pavilionul
    României din Giardini della Biennale şi în Noua Galerie a Institutului Român de
    Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.




    Forţele Aeriene Române vor achiziţiona încă patru aeronave F-16, în
    2020, şi o a cincea în 2021, a anunţat ministrul Apărării Naţionale, Nicolae
    Ciucă. Acesta s-a deplasat la Lisabona unde s-a întâlnit cu omologul portughez
    cu care a stabilit principalele etape ale achiziţiei. Astfel, două avioane F-16
    vor fi livrate României în iunie, alte două, în octombrie, iar al cincilea, la
    începutul anului viitor. Nicolae Ciucă a spus că va avea loc şi un transfer de
    cunoştinţe şi tehnologie pentru ca România să poată moderniza aparatele F-16 şi
    să le asigure mentenanţa în ţară. În acest sens, compania portugheză OGMA şi
    cea americană Lockheed Martin şi-au arătat disponibilitatea de a sprijini
    industria română de Apărare. Ministrul a precizat că în vederea executării unor
    astfel de lucrări, în România au fost identificate două alternative: la
    Aerostar Bacău şi la Romaero Bucureşti. Ţara noastră a cumpărat, până în
    prezent, 12 aeronave F-16 Fighting Falcon din Portugalia şi are în plan
    achiziţia a 36 de astfel de aparate. Acestea vor fi folosite, în principal,
    pentru a asigura poliţia aeriană a spaţiului NATO din zona Mării Negre.




    Expoziția Home/ward Bound/less, în care sunt expuse şi
    lucrări ale artistei Iulia Toma, este deschisă la Galeria Budapesta din
    capitala Ungariei în parteneriat cu reprezentanţa locală a Institutului
    Cultural Român. Manifestarea este curatoriată de Erőss Nikolett şi prezintă
    creaţii semnate de româncă, de cecenul Aslan Goisum şi de artiştii maghiari
    Fátyol Viola şi Neogrády-Kiss Barnabás. Expoziția tratează fenomenul
    persoanelor fără adăpost și în tranziție, cei care se află pe pământul nimănui,
    care se găsesc între necesitatea părăsirii unei locuințe și dorința de a se
    reîntoarce. Pentru documentare Iulia Toma a intervievat afgani, sirieni si
    irakieni refugiați în România, iar creaţiile sale evidențiază detalii ale
    acestor conversații, dorința unei locuințe, lipsa locuinței si circumstanțele
    pierderii acesteia. Expoziția de la Budapesta poate fi vizitată până pe 15
    martie.




    Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria
    Exilului Românesc va înfiinţa o Direcţie specială care se va ocupa de
    investigarea ştiinţifică şi demascarea crimelor şi abuzurilor din timpul
    Revoluţiei din decembrie 1989. Experţii din cadrul acestei direcţii vor
    continua să culeagă date, documente, mărturii şi vor realiza cercetări cu
    privire la desfăşurarea şi efectele evenimentelor din decembrie ’89. Instituţia
    a anunţat că va prelua patrimoniul şi arhiva fostului Institut al Revoluţiei
    Române din Decembrie 1989, desfiinţat de Guvern şi că îşi consolidează astfel
    misiunea de păstrare a memoriei victimelor regimului comunist din România şi de
    identificare a responsabililor pentru crimele comise în perioada 1945 – 1989.

  • Reacţii la situaţia din zona Golfului

    Reacţii la situaţia din zona Golfului

    România, prin Ministerul de Externe, a anunţat că monitorizează îndeaproape situaţia, după ce Iranul a recunoscut că a doborât, săptămâna trecută, în plin haos politic în Orientul Mijlociu, un avion ucrainean civil. Potrivit diplomaţiei de la Bucureşti, acest lucru include şi urmărirea respectării Convenţiei de la Viena, ce reglementează relaţiile diplomatice şi libertatea de adunare în spaţiul public.



    Sute de studenţi s-au adunat, sâmbătă seară, la Teheran, ca răspuns la invitaţia de a aduce un omagiu celor 176 de victime ale Boeingului 737 ucrainean, în majoritate iraniene şi canadiene, doborât, miercuri, ‘din greşeală’ – cum au precizat autorităţile – de o rachetă iraniană, imediat după decolarea de pe aeroportul din Teheran.



    Corpul Gardienilor Revoluţiei – armata ideologică a ţării – şi-a asumat răspunderea pentru doborârea aeronavei de pasageri care efectua zborul PS752 al companiei Ukraine Airlines International. În mod regretabil, rachetele trase din cauza unei erori umane au dus la prăbușirea îngrozitoare a avionului ucrainean și la moartea a 176 de oameni nevinovați. Investigația continuă, pentru a clarifica și judeca această mare tragedie și greșeală impardonabilă. Republica Islamică Iran regretă profund această greșeală dezastruoasă. Gândurile și rugăciunile mele se îndreaptă către familiile îndurerare. Sincere condoleanțe!” – a scris preşedintele Hassan Rohani pe Twitter.



    În replică, omologul său ucrainean, Volodymyr Zelensky, a declarat că Kiev-ul așteaptă ca Teheranul să facă o investigaţie completă, vinovații să fie pedepsiţi și să existe şi despăgubiri din partea Iranului. La rândul său, premierul canadian, Justin Trudeau, a declarat că se așteaptă la o cooperare deplină a autorităților iraniene în investigația privind doborârea avionului ucrainean, guvernul pe care îl conduce lucrând cu partenerii externi pentru a se asigura că ancheta făcută este completă și amănunțită.



    În paralel, vineri, la Bruxelles, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate al Uniunii Europene, Josep Borrell, a convocat o reuniune extraordinară a miniştrilor de externe, între care şi cel al României, Bogdan Aurescu. La reuniune, dedicată situaţiei din Orientul Mijlociu, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a încurajat implicarea activă a Uniunii în detensionarea situaţiei şi stimularea dialogului în regiune.


    În egală măsură, ministrul Aurescu a exprimat sprijinul României pentru un rol crescut al NATO în Orientul Mijlociu şi în combaterea terorismului. În viziunea Bucureştiului, o acţiune complementară a Uniunii Europene şi a Alianţei Nord-Atlantice este necesară.

  • NATO, implicare sporită în Orientul Mijlociu?

    NATO, implicare sporită în Orientul Mijlociu?

    Agravarea
    situaţiei de securitate din Orientul Mijlociu afectează în mod special
    stabilitatea din Irak, din întreaga regiune, dar şi pe cea internaţională. Or,
    amplificarea tensiunilor nu este în interesul nimănui. Dimpotrivă, cum se poate
    constata o oarecare calmare a situaţiei, este momentul ca toate diplomaţiile să
    intervină pentru a o consolida. Este declaraţia preşedintelui Klaus Iohannis
    care a vorbit, joi, într-o conferinţă de presă la Bucureşti, despre ultimele
    evoluţii pe această temă. Din fericire – a spus el – până în prezent,
    interesele României nu au fost afectate: este vorba, în primul rând, de
    securitatea cetăţenilor români, inclusiv a militarilor aflaţi în Irak. La
    începutul săptămânii, autorităţile anunţaseră că cei 14 militari români
    dislocaţi în Irak au fost relocaţi, fiind în siguranţă, după cum în siguranţă
    sunt şi cei 180 de civili români din zona irakiană Erbil, unde au fost trase
    rachete iraniene.

    Potrivit preşedintelui Iohannis, Bucureştiul se coordonează
    cu partenerii săi din cadrul Uniunii Europene şi al NATO, precum şi la nivel
    bilateral cu partenerii săi strategici, în primul rând cu Statele Unite ale
    Americii, pentru ca situaţia să
    se detensioneze. Klaus Iohannis: România susţine unitatea, independenţa,
    suveranitatea şi integritatea teritoriului irakian. De-a lungul anilor, România
    a avut un rol important în eforturile de stabilizare şi reconstrucţie din
    această ţară, în cadrul unor demersuri internaţionale colective. Aceste procese
    trebuie să continue, în primul rând, în interesul cetăţenilor irakieni şi
    pentru a nu irosi eforturile substanţiale în acest sens. Lupta noastră comună -
    a partenerilor internaţionali şi a instituţiilor şi cetăţenilor din această
    ţară – împotriva terorismului trebuie să continue cu fermitate. Nu este nevoie
    de noi focare de conflict, ci de coagularea eforturilor pentru a aduce pacea în
    regiune şi a oferi siguranţa necesară reconstrucţiei.

    O implicare mai mare
    a NATO în Orientul Mijlociu, dorită explicit de preşedintele american Donald
    Trump, ar fi, în viziunea
    preşedintelui Klaus Iohannis, oportună în planul securităţii, dar şi al
    reconstrucţiei, de care România este interesată. De altfel, Alianţa
    Nord-Atlantică analizează, în prezent, cum poate răspunde la solicitarea făcută
    de preşedintele Trump de a se implica mai mult în Orient, după cum a anunţat
    secretarul general Jens Stoltenberg. El a discutat, joi, la sediul organizaţiei
    din Bruxelles, cu premierul român Ludovic Orban, mulţumind României pentru
    contribuţia la misiunea Alianţei de instruire şi formare în Irak. România joacă
    un rol-cheie în cadrul NATO şi are o contribuţie esenţială în asigurarea
    securităţii la Marea Neagră, dar nu numai – a mai spus Jens Stoltenberg, care a
    vorbit şi de nevoia investiţiilor
    în Apărare şi a amintit că Bucureştiul, deja, cheltuieşte 2% din PIB în acest
    scop. Mă bazez pe România, ca şi pe ceilalţi aliaţi, să continue în acelaşi
    ritm – a conchis secretarul general al NATO, care a primit asigurări de la Ludovic
    Orban de sprijinul României pentru atingerea obiectivelor Alianţei.

  • România şi criza din Golf

    România şi criza din Golf

    Aşteptat cu sufletul la gură, discursul de
    miercuri seară, de la Casa Albă, al preşedintelui american Donald Trump a
    spulberat, într-o oarecare
    măsură, temerile cele mai sumbre. O confruntare militară în regiunea
    Orientului Mijlociu nu ar mai fi iminentă, în schimb, fiind deschisă calea negocierii pentru un nou acord cu
    Iranul, ale cărui veleităţi nucleare sunt arhicunoscute. Declaraţia lui Donald
    Trump – amintim – a intervenit în momentul în care situaţia se tensionase
    serios după uciderea de către SUA, la Bagdad, a generalului iranian Qassem
    Soleimani.

    Miercuri, preşedintele Trump a punctat, foarte pe scurt, că SUA vor
    impune Iranului sancţiuni economice suplimentare, dar şi că va cere NATO să se
    implice mult mai mult în regiune. El le-a solicitat, totodată, marilor puteri, inclusiv Rusiei şi
    Chinei, să renunţe la acordul nuclear din 2015 cu Teheranul şi să colaboreze
    pentru încheierea unei alte înţelegeri. Intempestivul lider de la Casa Albă a
    încheiat cu un mesaj: SUA sunt gata să facă pace cu toţi cei care o doresc. Atacurile
    împotriva unor baze militare americane din Irak anterioare acestui discurs au
    pus, însă, pe jar comunitatea internaţională, inclusiv România, care a decis să-i
    reloce temporar pe cei 14 militari pe care îi avea în Irak.

    La Bucureşti, autorităţile la cel mai înalt nivel au făcut
    apel la o abordare calmă şi diplomatică. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu: România reiterează ferm apelul său la descaladare. Ceea ce putem să mai
    informăm este faptul că militarii români care fac parte din coaliţia împotriva
    DAESH nu au fost afectaţi, ceea ce este o veste bună. De asemenea, având în
    vedere că o serie de rachete au vizat şi regiunea Erbil, unde se găseşte o
    comunitate de aproximativ 180 de cetăţeni români, prin Consulatul General al
    României de la Erbil am putut confirma faptul că cetăţenii români nu sunt
    afectaţi de aceste evoluţii.

    Roxana Diaconescu locuieşte de aproape un an acolo.
    Are 35 de ani, este doctorandă în ştiinţe politice şi lucrează pentru un ONG
    care se ocupă cu programe de ajutor umanitar. Ea a povestit la Radio România: Nu pot spune că am resimţit atacul iranian, cu toate că locuiesc destul
    de aproape de baza militară, care este situată în cadrul aeroportului. Nu am
    auzit că s-au tras rachete. Până dimineaţă, când am citit ştirile, nu am ştiut
    ce s-a întâmplat. A fost o zi normală de lucru, am mers la serviciu, mi-am
    trimis copilul la şcoală. Toată lumea este oarecum îngrijorată ce se va
    întâmpla, dacă Statele Unite vor riposta sau nu la aceste atacuri. Momentan nu
    există ONG-uri care să-şi trimită expaţii din Irak.     Este important să liniştim,
    oarecum, opinia publică – a spus ministrul român al Apărării, Nicolae Ciucă, care
    a precizat că situaţia din Orientul Mijlociu este, în continuare, monitorizată
    şi evaluată, astfel încât la nivel instituţional să poată fi luate măsurile
    care se impun.

  • Republica Irak și zona extinsă a Orientului Mijlociu – deteriorarea situației de securitate

    Republica Irak și zona extinsă a Orientului Mijlociu – deteriorarea situației de securitate

    Având în vedere escaladarea tensiunilor în zona Orientului Mijlociu, generată de ultimele evenimente din Republica Irak, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români să evite călătoriile care nu sunt absolut necesare în această țară. De asemenea, cetățenilor români care se află în Orientul Mijlociu, Ministerul Afacerilor Externe le recomandă să evite zonele în care au loc mitinguri, manifestații politice sau orice fel de demonstrații.

    Cetățenii români sunt sfătuiți să se informeze, în prealabil, asupra situației de securitate din zonele în care urmează să călătorească, să aibă o atitudine cooperantă cu autoritățile locale și să își noteze coordonatele de contact ale celei mai apropiate misiuni diplomatice sau consulare române, coordonate disponibile la următoarea adresă: www.mae.ro/romanian-missions.

    Totodată, Ministerul Afacerilor Externe recomandă insistent cetățenilor români să își anunțe prezența la cea mai apropiată misiune diplomatică sau consulară română, transmițând coordonatele pentru a putea fi contactați în eventualitatea apariției unei situații de urgență.

    Cetățenii români care sunt implicați într-o situație deosebită pot apela numerele de telefon ale celei mai apropiate misiuni diplomatice sau consulare române, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență sau la numerele de telefon de urgență ale acestora, care se regăsesc pe pagina web a MAE: www.mae.ro/romanian-missions.