Radio România Internațional

Tag: Orsova

  • Dunărea turistică

    Dunărea turistică

    Poate nu ştiaţi că Dunărea este cel mai popular fluviu european, dar şi mondial dedicat croazierelor, el ocupând 36% din segmentul de piaţă internaţional al croazierelor fluviale, urmat de Nil, cu 31%. Astfel, pornim astăzi în căutarea Dunării turistice, pe segmentul foarte generos al României.

    Traian Bădulescu, consultant în turism, ne-a amintit că sunt 18 oraşe româneşti din lunca Dunării: Moldova Nouă, Orșova, Drobeta – Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Fetești, Cernavodă, Hârșova, Brăila, Galați, Isaccea, Tulcea și Sulina. Dunărea este traversată de cinci șosele și de două căi ferate. Recent a fost dat în funcţiune şi noul pod peste Dunăre, între România şi Bulgaria, care uneşte Calafat de Vidin şi ne-a recomandat cu căldură să descoperim Dunărea, la noi acasă:

    “România, având 1.000 km de Dunăre, ar putea să profite mult mai mult decât profită până acum, pentru că cea mai mare suprafață a Dunării este pe teritoriul României. Și o realitate: probabil cel mai mare potențial turistic a României e Dunărea, din păcate, nu știm să-i valorificăm cum trebuie până la ora actuală. Dar, e drept, și au spus-o jurnaliști străini, una din cele mai frumoase zone, poate numărul unu riverane ale Europei, e reprezentată de Cazane (n.r. Cazanele Dunării, zona de intrare a fluviului în ţara noastră) și, respectiv, Orșova – Eșelnița. Și nu mai vorbim de Delta Dunării, care este unica deltă a Europei, care își păstrează natura bine conservată.”

    Cu excepţia Deltei, care deja este inclusă în circuite şi programe, bătrânul fluviu oferă şi alte destinaţii cu potenţial turistic. O astfel de surpriză o oferă o insulă în mijlocul Dunării, la Capidava, în preajma oraşului Cernavodă. Aici se găsesc sate pescăreşti, sălbăticie, natură neatinsă, dar şi câteva pensiuni mai recent apărute. Lângă insulă se află ruinele cetăţii antice Capidava. Tot în vecinătate, în comuna Topalu, se găseşte un muzeu unic, sătesc, “Dinu şi Sevasta Vintilă”, cu circa 300 de lucrări – tablouri şi sculpturi – ale unor mari artişti plastici români: Tonitza, Paciurea, Grigorescu etc. Tot aici se află o cramă ce oferă posibilitate degustărilor, are capacitate de cazare şi o terasă cu o privelişte superbă asupra Dunării.

    Dincolo de Delta Dunării şi Cazanele Dunării – unul dintre cele mai spectaculoase peisaje riverane din Europa şi din lume -, mai există mici puncte turistice precum: Orşova, Portul Cultural Cetate al poetului Mircea Dinescu, şi oraşele Brăila, Galaţi şi, bineînţeles, Tulcea.
    În discuţia cu interlocutorul nostru am realizat că, de fapt, chiar şi Bucureştiul poate fi considerat oraş dunărean şi asta deoarece orice localitate aflată la cel mult 70 de kilometri de fluviu beneficiază de acest statut. De altfel, turiştii de pe navele de croazieră care străbat Dunărea debarcă în portul Giurgiu sau la Călăraşi, după care au alocate câteva ore pentru a vizita Bucureştiul.
    Nu-mi rămâne decât să vă invit să acceptaţi această provocare şi să vizitaţi Dunărea turistică!

  • Orşova, Mănăstirea Sf. Ana

    Orşova, Mănăstirea Sf. Ana

    Situat pe malul stâng al Dunării, la vărsarea râului Cerna, Orşova este un oraş nou, construit în perioada 1966 – 1971, pe terasele Dunării. I s-a mai spus şi Orşova nouă, deoarece vechea aşezare se află în prezent sub apele Dunării după construirea barajului hidroenergetic Porţile de Fier şi după apariţia lacului de acumulare. Vechiul oraş se dezvoltase la sfârşitul secolului al 19-lea după construirea liniei ferate care a amplificat traficul de mărfuri între Europa centrală şi Marea Neagră. Amenajarea unui şenal navigabil în zona stâncoasă a Cazanelor Dunării a avut ca efect apariţia unui mare port de mărfuri la Orşova şi chiar a unei rafinării de petrol.

     

    Aproape 400 de imagini din vechiul oraş, acum acoperit de apele Dunării, au fost expuse în această primăvară la sediul Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier din Orşova. Sunt fotografii recuperate şi restaurate de Mihail Românu, un român născut în Orşova veche şi stabilit de foarte mulţi ani în Germania. Sediul Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier din Orşova reprezintă o atracţie şi pentru panourile informative, dioramele şi macheta pe care pot fi identificate traseele de vizitare şi zonele protejate.

     

    O altă atracţie a municipiului Orşova este Biserica romano-catolică. A fost construită între anii 1972 şi 1974 şi surprinde prin arhitectura sa mai puţin obişnuită, cu o formă de cort şi cu un acoperiş în formă de cruce. Surprinde, de asemenea, şi pictura din interior pentru că în reprezentările religioase apar Vladimir Ilici Lenin, Nadia Comăneci şi John Lennon, din celebra trupă Beatles.

     

    Mănăstirea ortodoxă Sf. Ana din Orşova are o ipoveste aparte şi reprezintă un loc care merită vizitat. A fost ctitorită de Pamfil Şeicaru, un cunoscut jurnalist de la jumătatea secolului trecut. În timpul primului război mondial, Pamfil Şeicaru, sublocotenent în armata română, era pe linia frontului şi aproape că a fost îngropat după explozia unui proiectil.

     

    A promis că, dacă va scăpa cu viaţă, va face o biserică chiar pe acel loc, pe dealul Moşului, un punct de belvedere de lângă Orşova de astăzi. Şi s-a ţinut de promisiune, astfel încât, înainte de izbucnirea celui de-al doilea război mondial a ridicat actuala biserică a mănăstirii Sfâna Ana, numită astfel după mama sa. Din cauza războiului, lucrarea nu fost finalizată, iar după aceea destinaţia i-a fost schimbată, după cum  a subliniat preotul Mihai Zorilă:

     

    „În timpul perioadei comuniste, mănăstirea a fost transformată prima dată într-un sanatoriu TBC, după aceea în tabără de copii, iar mai târziu în restaurant. Aici ne aflăm în biserica ctitorită de Pamfil Şeicaru într-o perioadă scurtă de timp doar 3 ani, în 1936 până în 39, cu propriile sale venituri. A cumpărat terenul, materialele, a pus un diriginte de șantier și a construit foarte rapid biserica. Biserica este de lemn, la vremea aceea acoperită cu șiță, în jurul mânăstirii, în formă de U, chiliile pentru maici. Din pictura originală se vede numai puțin, în turlă.”

     

    Picturile originale au fost acoperite cu un strat de ciment şi nu au mai putut fi restaurate. Mănăstirea a fost refăcută după căderea regimului comunist din România. Preotul Mihai Zorilă: „Abia în 1990 un grup de maici la Mănăstirea Tismana, în frunte cu maica stareţă, a venit aici și s-a făcut sfințirea. Biserica este pictată într-un stil bizantin de Grigore Popescu care a pictat foarte multe mănăstiri și biserici în România. De atunci maicile își desfășoară aici activitatea, primind credincioșii, turiștii care poposesc aici.”

     

    În pridvorul bisericii se află mormântul lui Pamfil Şeicaru. În 1980, Pamfil Şeicaru a decedat în Germania federală, iar în 1991 rămăşiţele sale pământeşti au fost aduse în ţară şi depuse în capela familiei din Cimitirul Sf. Vineri din Bucureşti după care, în 2005, au fost aduse la mănăstirea pe care a ctitorit-o. Cei care ajung la Mănăstirea Sf. Ana, pot admira de sus, de pe Dealul Moşului, golful Cerna, oraşul Orşova, în formă de potcoavă, precum şi o mare parte a lacului de acumulare al barajului hidroenergetic „Porţile de Fier”.