În urma celui mai recent raport referitor la
funcţionarea societăţii civile în UE, realizat de Agenția pentru Drepturi
Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Parlamentul European și Comitetul
Economic și Social European (CESE) au lansat un apel pentru crearea unui Fond
European pentru Democrație. În special, CESE a solicitat Comisiei să propună
crearea unui fond european pentru democrație, valori și drepturile omului la
nivelul UE, dotat cu un pachet financiar ambițios, disponibil direct pentru
organizațiile societății civile din Europa și gestionat în mod independent,
după exemplul Fondului European pentru Democrație care există pentru
societatea civilă, ce operează în afara UE.
Şi cum societatea civilă era ţap ispăşitor
pentru problemele care apăreau în societate, Comisia Europeană a trebuit să
vină cu un răspuns prompt, explică Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în
România: Răspunsul Comisiei a fost de a reveni la o
practică preaderare şi anume de a da programe de finanţare pentru societatea
civilă. Pentru că în filosofia UE, odată ce un stat aderă la Uniune se consideră
că problemele din acest domeniu au fost rezolvate şi atunci nu mai este nevoie
de o finanţare masivă pentru societatea civilă. Ori evoluţiile din ultimii ani
şi mai ales din această regiune a Europei ne arată că este nevoie în principal
prin finanţare să sprijinim societatea civilă. Am avut în perioada imediat de
după aderare fondurile norvegiene care au ajutat foarte mult, iar acum pentru
viitorul buget al UE propunem crearea unui program special, tocmai pentru
apărarea valorilor europene. Pentru că, în mod surprinzător, acestea nu par să
mai fie împărtăşite în mod egal pe tot teritoriul UE. Şi ca să parafrazez un
autor foarte iubit în România, dacă nu avem valori europene în UE, nu avem
nimic
Potrivit celui mai recent raport realizat de
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), între
provocările privind finanțarea organizaţiilor societăţii civile (OSC), se
numără următoarele: obstacole în obţinerea finanţărilor şi/sau reduceri de fonduri
pentru anumite organizaţii ale societăţii civile sau anumite activităţi. În
plus, finanțarea vine adesea sub formă de finanțare (pe termen scurt) a
proiectelor, finanțarea pe termen lung și a infrastructurii nefiind disponibilă
în cele mai multe situații. De asemenea, cofinanțarea reprezintă adesea o
provocare, la fel ca întârzierile în efectuarea plăților aferente granturilor,
ceea ce duce, printre altele, la probleme legate de fluxul de numerar. În plus,
regimurile fiscale sunt nefavorabile într-unele state membre, atât pentru
OSC-urile în sine (cu statut de organizație de caritate/de interes public/de
utilitate publică), cât și pentru persoanele fizice și juridice care fac
donații OSC-urilor. Se adaugă la acestea campaniile mediatice negative și
campaniile de denigrare împotriva OSC-urilor care primesc finanțare străină şi faptul
că organizațiile care reprezintă persoanele cu handicap la nivelul UE și în
statele membre au resurse financiare limitate.