Tag: Oslo

  • Jurnal românesc – 24.02.2023

    Jurnal românesc – 24.02.2023

    Prim-ministrul
    Nicolae Ciucă a avut o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii
    Europene acreditaţi la Bucureşti, cărora le-a transmis că aderarea României la
    spaţiul Schengen rămâne o prioritate. Premierul a spus că Executivul va
    continua acţiunea politică şi diplomatică, pe toate canalele, în vederea
    identificării de soluţii concrete pentru atingerea acestui obiectiv. Ciucă a
    transmis mulţumirile statului român pentru sprijinul oferit în acest dosar de
    instituţiile europene şi de larga majoritate a statelor care au votat în
    favoarea extinderii în România a spaţiului de liberă circulaţie. Prim-ministrul
    le-a prezentat diplomaţilor europeni evoluţiile interne din ultimele 12 luni,
    cu accent pe contextul creat de invazia Rusiei în Ucraina. El a subliniat
    măsurile luate de Bucureşti în sprijinul Republicii Moldova şi Ucrainei, a
    apreciat prezenţa investiţiilor europene şi a încurajat creşterea acestora,
    precum şi atenta considerare a oportunităţilor oferite de România.




    Aproximativ 2.800
    de cereri din cele peste 15.000 depuse în cadrul programelor guvernamentale
    Start-Up Nation şi Start-Up Nation Diaspora au fost analizate, până în prezent,
    a anunţat ministrul Antreprenoriatului şi Turismului, Daniel Cadariu. Acesta a
    declarat că ministerul mai are nevoie de o suplimentare de aproximativ 1 miliard
    de lei din credite bugetare, sumă pe care speră să o primească la următoarea
    rectificare a bugetului de stat. Românii care vin din străinătate să deschidă
    afaceri în România prin intermediul pilonului II – Diaspora al programului
    Start-up Nation pot primi finanțare nerambursabilă de până la 200.000 lei -
    circa 40.000 de euro – pentru investiții în echipamente, utilaje, sisteme
    regenerabile de energie, mijloace de transport sau salarizare. Programele
    Start-Up Nation şi Start-Up Nation Diaspora au ca obiective stimularea
    înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor, îmbunătăţirea performanţelor economice
    ale acestora, dezvoltarea durabilă şi crearea de locuri de muncă.






    Trei spectacole
    românești vor fi prezentate la Oslo, în perioada 27 februarie – 1 martie, în
    cadrul proiectului Teatrul, o nouă normalitate #REINVENTARE,
    derulat de Teatrul Nottara din București şi fundația culturală norvegiană
    Artepunkt Skandinavia. Piesa Moara cu noroc, în regia Alinei
    Hiristea, după nuvela omonimă a lui Ioan Slavici, va fi prezentată la 27
    februarie. Aceasta va fi urmată de Enigma Otiliei după George
    Călinescu, piesă al cărei scenariu și regie sunt semnate de Radu Popescu şi
    care va fi jucată la 28 februarie. Seria va fi încheiată de spectacolul
    Stâlpii societății, după Henrik Ibsen, în regia lui Dejan Jankovic,
    care va avea loc la 1 martie. Reprezentaţiile se vor desfăşura pe scena
    teatrului Rommen Scene din capitala Norvegiei în limba română, cu subtitrare în
    limba engleză. Proiectul Teatrul, o nouă normalitate #REINVENTARE
    se desfășoară, timp de un an, în România și Norvegia. Proiectul a inclus 4
    focus grupuri susținute cu liceeni și profesori de literatură română, 6
    producții teatrale inovative pentru consolidarea și dezvoltarea audienței şi un
    program de training în domeniul noilor tehnologii pentru 20 de profesioniști.
    În total 655 de liceeni, profesori, tineri ce urmează să părăsească sistemul de
    protecție a copilului, membri ai comunităților etnice şi profesioniști din
    domeniul artistic și cultural au participat la proiect.




    Institutul
    Cultural Român de la New York se alătură Institutului Ucrainean din America
    pentru a sărbători curajul și rezistența poporului ucrainean la un an de la
    declanşarea atacului brutal al armatei Rusiei asupra Ucrainei. Reprezentanţa
    culturală română în metropola americană organizează, la 24 februarie, o
    versiune mai restrânsă a proiectului SHATTERED: SYMBOLIC GESTURE,
    care constă într-o mini-expoziție multimedia, concepută de artista vizuală
    româno-canadiană Oana Maria Cajal, însoțită de o serie de video-poeme și
    lecturi publice susţinute de Claudia Serea, Adela Sinclair și Vera Sirota,
    poete de origine română și ucraineană din Statele Unite. Proiectul va continua,
    la 7 martie la sediul ICR New York, cu o seară de poezie organizată în prezența
    scriitoarelor Adina Dabija, Olena Jennings, Mihaela Moscaliuc și Vera Sirota.
    Cu acest prilej, va fi inaugurată versiunea completă a expoziției Oanei Maria
    Cajal ce va include 24 de colaje şi care va putea fi vizitată până la 24
    martie.


  • 08.10.2022

    08.10.2022

    Pont – Une forte explosion a secoué samedi matin le pont de Kerch, qui relie la
    Péninsule de Crimée à la Russie dans le détroit qui sépare la mer Noire et la
    mer Azov. Après l’explosion, plusieurs wagons citerne ont explosé sur le pont
    ferroviaire et deux segments du pont routier sont tombés dans la mer. Selon de
    images de vidéosurveillance publiées en ligne ont, la source de l’explosion
    semble être un camion blanc roulant sur le pont, de nuit, au côté de quelques
    autres véhicules. L’Ukraine a ironisé et multiplié les blagues samedi après
    l’explosion d’un véhicule piégé sur le pont de Crimée, infrastructure
    stratégique et symbolique de cette péninsule annexée par Moscou, sans pour
    autant aller jusqu’a revendiquer une responsabilité. La Russie a fustigé samedi
    la réaction ukrainienne, signe selon elle de la nature terroriste
    de l’Ukraine.


















    Ukraine
    Entre temps, les autorités ukrainiennes annoncent la découverte de deux
    cimetières dans la ville de Liman, dans l’est, récemment libéré de sous le
    contrôle russe. Selon la BBC, le gouvernement de la région Pavlo Kirilenko, a déclaré
    que l’un des deux cimetières contient quelque 200 tombes, où des civils
    seraient enterrés. L’autre est un fossé commun contenant tant des civils que
    des militaires. L’Ukraine a accusé à
    maintes reprises la Russie d’avoir commis des crimes de guerre contre les
    civils des régions occupées. Par ailleurs, le maire de Kharkiv a annoncé que
    plusieurs attaques aux missiles ont eu lieu ce matin dans cette ville de l’est
    de l’Ukraine. L’armée ukrainienne a libéré près de 2 500 km carrés du
    territoire contrôlé par les forces russes dans le cadre de sa offensive lancée
    à la fin septembre, a affirmé le président Volodymyr Zelensky.













    Prague
    Lors de sa visite à Prague, le président roumain Klaus Iohannis a réitéré la
    position de la Roumanie en faveur de l’indépendance, de la souveraineté et de
    l’intégrité territoriale de l’Ukraine. Il a par ailleurs assuré du soutien
    continu de Bucarest, y compris pour la préparation de l’hiver dans le contexte
    de tension accrue avec la Russie. Il a déclaré que des mesures « plus
    pertinentes » étaient nécessaires à l’échelle de l’UE, afin de réduire les prix
    des l’Energie et a souligné l’importance de diversifier les sources d’énergie.
    Le chef de l’Etat a réitéré l’idée de séparer les marchés du gaz et de
    l’électricité et a mentionné le besoin d’un paquet plus ample de mesures. A l’agenda
    du Conseil européen figurait entre autres la situation en Ukraine, l’évolution
    du secteur de l’énergie, la question des prix de l’énergie et de
    l’approvisionnement ainsi que la situation économique européenne.
















    ANIMEST
    Plus de 340 films et courts métrages figurent à l’affiche de la 17ème édition
    du Festival international de film d’animation, Anim’est, qui se déroule du 7 au
    16 octobre à Bucarest. Selon les organisateurs, cette année à l’affiche du
    festival figurent des projections et des événements spéciaux, des fêtes et des
    master classes données par des professionnels de l’industrie invités spéciaux à
    Bucarest. Parmi les productions
    présentées, plusieurs se sont déjà remarquées dans des festivals et des
    compétitions internationales. C’est le cas, par exemple, de « Flee », du
    Danois, Jonas Poher Rasmussen. Sur l’ensemble des films signés par des artistes
    roumains, notons « L’île », une comédie surréaliste inspirée par l’histoire de
    Robinson Crusoé.






    Météo
    Il fait généralement beau en Roumanie. Le ciel est variable, couvert sur le
    sud et le sud-est, où des pluies sont possibles. Les températures vont de 18 à
    24 degrés. 20 degrés sous un superbe soleil à Bucarest.

    Oslo – Trois champions russe, ukrainien et bélarusse de la lutte pour les libertés civiles ont décroché vendredi un Nobel de la paix assorti d’une critique du régime autoritaire et répressif de Vladimir Poutine, en pleine guerre en Ukraine. Le prestigieux prix a été conjointement attribué au militant bélarusse Ales Beliatski, en prison dans son pays, a l’ONG russe Memorial — frappée par un ordre de dissolution — et au Centre ukrainien pour les libertés civiles, qui s’emploie a documenter les crimes de guerre russes dans le conflit en cours. Ce prix intervient alors que l’Ukraine se confronte à une invasion russe et aux crimes de guerres qui auraient été commis par ses troupes. Le comité Nobel norvégien souhaite honorer trois champions remarquables des droits humains, de la démocratie et de la coexistence pacifique dans les trois pays voisins que sont le Bélarus, la Russie et l’Ukraine, a déclaré sa présidente Berit Reiss-Andersen.

  • June 25, 2022

    June 25, 2022

    SUMMIT Romanian president
    Klaus Iohannis has attended the European Council in Brussels during which the
    Republic of Moldova and Ukraine have been granted the status of EU-candidate
    countries. The European leaders have also tackled the ways in which the EU
    members can avoid a major energy crisis in winter. High on the summit agenda
    was the situation in Ukraine, the bloc’s relation with the Western Balkans as well
    as a series of economic issues. Iohannis has reiterated Romania’s consistent
    support for Kiev and presented the efforts to facilitate the exports of
    Ukrainian cereals adding that Romania’s ports and transport corridors are
    functioning at full capacity. During the Euro summit in Brussels, president
    Iohannis has reiterated his conviction for the European future of the countries
    in the Western Balkans and the support for the opening as soon as possible of
    the talks with North Macedonia and Albania and the identification of solutions
    for the process of bringing Bosnia-Herzegovina closer to the union.






    ATTACK The alleged
    assailant on Friday night in Oslo is a Norwegian citizen of Iranian origin who
    is known to the intelligence services, a police official said on Saturday. He
    didn’t reveal the identity of the suspect, but mentioned the assailant’s previous
    brushes with the law for carrying weapons and drug possession. The attack in
    downtown Oslo left two dead and 21 wounded, out of whom 10 severely. According
    to police sources, the suspect was being held on suspicion of murder, attempted
    murder and terrorism, based on the number of people targeted at multiple
    locations.








    NATO At the NATO summit in
    Madrid next week, the Black Sea region will be acknowledged as having a
    strategic importance in the collective defence and battle groups in Romania and
    other eastern countries could be given the status of brigades. The alliance’s
    deputy secretary general, Mircea Geoana said the summit would bring good news
    for Romania, but also for Ukraine for the transatlantic relation and the
    alliance per se. ‘From the military and security viewpoints’, Geoana says ‘and
    because Russia is an unpredictable and aggressive player, Romania will have the
    same quality in terms of national security as Germany and Belgium. There will
    be no difference in what NATO has on the eastern flank and in Western Europe.
    Next week we are going to attend the NATO summit in Madrid and we are expecting
    historic news for Romania’. The talks in Madrid will also be focusing on the
    requests from Finland and Sweden to join the alliance, although no decision is
    expected in this respect because of Turkey’s opposition.










    FESTIVAL Until July 3rd, the city of Sibiu in central Romania is
    seeing the International Theatre Festival currently at its 29th
    edition. The festival, which is unfolding under a theme simply entitled
    Beauty, includes productions of theatre, dance, circus, film, musical and
    opera. Street performances, concerts, book launches and exhibitions have also
    been included in the festival’s agenda. For ten days artists of the world stage
    are offering the public the possibility of enjoying live performances that have
    been acknowledged at international level being also recipients of prestigious
    awards.








    (bill)

  • Weekend sportiv

    Weekend sportiv

    România va fi reprezentată de 16 atleţi, nouă la masculin şi şapte la
    feminin, duminică, la cea de a doua ediţie a Campionatelor Mondiale de
    ultramaraton montan, de la Miranda do Corvo (Portugalia). Majoritatea atleţilor
    provin de la Clubul Sportic al Armatei Steaua Bucureşti şi de la Clubul Sportiv
    Municipal Cluj-Napoca. Cea mai titrată alergătoare din delegaţia României este Denisa
    Dragomir de la CSM Piteşti care are în palmares trei medalii de bronz cucerite
    în 2017 şi 2018 la Mondialele de alergare montană pe distanţă lungă (una la
    individual şi două cu echipa).




    Continuăm cu informaţii din
    fotbal. Meciul din prima manşă a barajului pentru Liga I, dintre FC
    Universitatea Cluj şi FC Hermannstadt, se va disputa duminică, la Cluj-Napoca. Universitatea
    Cluj s-a clasat pe locul al treilea la finalul Ligii a II-a, iar FC
    Hermannstadt a terminat sezonul Ligii I pe poziţia a 12-a. Partida din manşa secundă se va juca la Sibiu, pe
    12 iunie.




    Cel mai aşteptat eveniment sportiv de la sfârşitul acestei săptămâni este
    însă meciul de fotbal dintre România şi Norvegia, din grupa F a preliminariilor
    EURO 2020. Selecţionerul Cosmin Contra are un lot format din 25 de jucători:
    portari – Ciprian Tătăruşanu (Nantes), Silviu Lung jr (Kayserispor), Ionuţ Radu
    (Genoa); fundaşi – Romario Benzar (FCSB), Cristian Săpunaru (Kayserispor),
    Dragoş Grigore (Ludogoreţ Razgrad), Ionuţ Nedelcearu (FC Ufa), Iulian Cristea
    (FCSB), Alin Toşca (PAOK), Nicuşor Bancu (U Craiova); mijlocaşi – Alexandru
    Chipciu (Sparta Praga), Dorin Rotariu (FC Astana), Ciprian Deac (CFR Cluj),
    Dennis Man (FCSB), Tudor Băluţă (FC Viitorul), Răzvan Marin (Standard Liege),
    Paul Anton (Krîlia Sovetov Samara), Dan Nistor (Dinamo), Alexandru Maxim
    (Mainz), Gheorghe Grozav (Kisvarda FC), Nicolae Stanciu (Al Ahli Jeddah), Ianis
    Hagi (FC Viitorul); atacanţi – Claudiu Keşeru (Ludogoreţ Razgrad), George Ţucudean
    (CFR Cluj), George Puşcaş (Palermo).


    Meciul se dispută vineri, de la ora 21:45, la Oslo, în capitala Norvegiei. Luni,
    10 iunie, tot de la ora 21:45, prima reprezentativă va disputa un nou meci în
    deplasare, cu selecţionata Maltei. Până în prezent, echipa României a disputat
    două partide în aceste preliminarii, fiind învinsă în deplasare de Suedia (scor
    1-2) şi câştigând pe teren propriu cu naţionala Insulelor Feroe (scor 4-1).

  • Weekend sportiv

    Weekend sportiv

    România va fi reprezentată de 16 atleţi, nouă la masculin şi şapte la
    feminin, duminică, la cea de a doua ediţie a Campionatelor Mondiale de
    ultramaraton montan, de la Miranda do Corvo (Portugalia). Majoritatea atleţilor
    provin de la Clubul Sportic al Armatei Steaua Bucureşti şi de la Clubul Sportiv
    Municipal Cluj-Napoca. Cea mai titrată alergătoare din delegaţia României este Denisa
    Dragomir de la CSM Piteşti care are în palmares trei medalii de bronz cucerite
    în 2017 şi 2018 la Mondialele de alergare montană pe distanţă lungă (una la
    individual şi două cu echipa).




    Continuăm cu informaţii din
    fotbal. Meciul din prima manşă a barajului pentru Liga I, dintre FC
    Universitatea Cluj şi FC Hermannstadt, se va disputa duminică, la Cluj-Napoca. Universitatea
    Cluj s-a clasat pe locul al treilea la finalul Ligii a II-a, iar FC
    Hermannstadt a terminat sezonul Ligii I pe poziţia a 12-a. Partida din manşa secundă se va juca la Sibiu, pe
    12 iunie.




    Cel mai aşteptat eveniment sportiv de la sfârşitul acestei săptămâni este
    însă meciul de fotbal dintre România şi Norvegia, din grupa F a preliminariilor
    EURO 2020. Selecţionerul Cosmin Contra are un lot format din 25 de jucători:
    portari – Ciprian Tătăruşanu (Nantes), Silviu Lung jr (Kayserispor), Ionuţ Radu
    (Genoa); fundaşi – Romario Benzar (FCSB), Cristian Săpunaru (Kayserispor),
    Dragoş Grigore (Ludogoreţ Razgrad), Ionuţ Nedelcearu (FC Ufa), Iulian Cristea
    (FCSB), Alin Toşca (PAOK), Nicuşor Bancu (U Craiova); mijlocaşi – Alexandru
    Chipciu (Sparta Praga), Dorin Rotariu (FC Astana), Ciprian Deac (CFR Cluj),
    Dennis Man (FCSB), Tudor Băluţă (FC Viitorul), Răzvan Marin (Standard Liege),
    Paul Anton (Krîlia Sovetov Samara), Dan Nistor (Dinamo), Alexandru Maxim
    (Mainz), Gheorghe Grozav (Kisvarda FC), Nicolae Stanciu (Al Ahli Jeddah), Ianis
    Hagi (FC Viitorul); atacanţi – Claudiu Keşeru (Ludogoreţ Razgrad), George Ţucudean
    (CFR Cluj), George Puşcaş (Palermo).


    Meciul se dispută vineri, de la ora 21:45, la Oslo, în capitala Norvegiei. Luni,
    10 iunie, tot de la ora 21:45, prima reprezentativă va disputa un nou meci în
    deplasare, cu selecţionata Maltei. Până în prezent, echipa României a disputat
    două partide în aceste preliminarii, fiind învinsă în deplasare de Suedia (scor
    1-2) şi câştigând pe teren propriu cu naţionala Insulelor Feroe (scor 4-1).

  • Jurnal românesc – 17.05.2017

    Jurnal românesc – 17.05.2017

    Programul RePatriot
    ajunge în zilele următoare la Oslo şi în Bergen. Proiectul, care îşi propune încurajarea repatrierii prin
    antreprenoriat a românilor din diaspora pentru dezvoltarea economiei româneşti,
    crearea de noi locuri de muncă şi crearea unor reţele de afaceri
    transnaţionale, continuă seria de întâlniri lansate în urmă cu doi ani în
    Europa, cu întâlnirile dintre întreprinzătorii români din Norvegia, aparţinând
    comunităţilor din Oslo şi din Bergen, pe 19, respectiv, 20 mai. La conferinţe
    vor fi promovate oportunităţile de a face business în ţară, vor fi discutate
    deschis problemele existente şi vor fi prezentate exemple de succes ale
    antreprenorilor din România care au reuşit să construiască business-uri
    sănătoase şi corecte. Potrivit organizatorilor, mesajul RePatriot a ajuns la
    peste 7 milioane de utilizatori din reţelele sociale. În cei doi ani, au avut
    loc întâlniri cu peste 3.000 de români din Italia, Grecia, Spania, Marea
    Britanie, Irlanda, Germania, Franţa, România şi Statele Unite.




    Camera Deputaţilor a
    aprobat în unanimitate, ca for decizional, instituirea datei de 14 mai ca Zi
    naţională de cinstire a martirilor români din temniţele comuniste. Proiectul a
    fost iniţiat de liberali. Deputaţii au subliniat, în expunerea de motive, că
    marea sărbătoare a tuturor românilor care cinstesc sfânta jertfă a martirilor
    din temniţele comuniste este ziua de 14 mai 1948, când au fost arestaţi de
    regimul comunist marea majoritate a tinerilor, a intelectualilor, alţi mulţi
    români care, prin exemplul de neascultare şi reală libertate exprimată în faţa
    regimului dictatorial ateu, au pătimit asemenea primilor creştini. În noaptea
    de 14 spre 15 mai 1948 au fost arestaţi peste 10.000 de tineri anchetaţi ulterior,
    condamnaţi şi repartizaţi în puşcăriile unde urmau să execute fiecare
    condamnarea.






    Joi,
    18 mai, la Facultatea de Litere a Universităţii din Lisabona va avea loc cea
    de-a şasea ediţie a Conferinţei dedicate studiilor româneşti. În 2017, tema propusă este Traducerea
    intersemiotică: traducere sau transducere?, iar invitatul special al
    evenimentului este prof. dr. Emil Ionescu, Decanul Facultăţii de Litere a
    Universităţii din Bucureşti, care va susţine o prelegere cu titlul Globalizare
    lingvistică şi identitate naţională. Pe tot parcursul anului, Ambasada
    României la Lisabona, în colaborare cu ICR, celebrează împlinirea a 100 de ani
    de relaţii oficiale diplomatice între cele două ţări, unul din domeniile de
    creativitate românească ce vor fi prezentate publicului portughez în cadrul
    acestui proiect anual maraton fiind dedicat lingvisticii româneşti. Astfel, în
    cadrul evenimentului de la Universitatea din Lisabona, lectorul de limba română
    din cadrul instituţiei, Roxana Ciolăneanu, va susţine prelegerea 100 de ani
    de semiotică românească, punând accentul pe personalităţi precum Eugen
    Coşeriu, Emanuel Vasiliu şi Solomon Marcus.




    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în colaborare cu
    Ministerul Tineretului şi Sportului organizează ediţia 2017 a Programului de
    Tabere ARC, destinat elevilor şi tinerilor români de pretutindeni. Acesta va
    fi organizat în Centrele de Agrement din Sulina, judeţul Tulcea, în perioada 27
    Iunie – 8 August 2017 şi Oglinzi, judeţul Neamţ, în perioada 26 Iunie – Iulie
    2017, în serii consecutive de câte şapte zile. Programul va reuni 2000 de elevi
    şi tineri români din ţările aflate în jurul graniţelor şi Balcani, precum şi
    din diaspora. Activităţile organizate în cadrul programului se vor axa pe
    dezvoltarea abilităţilor de comunicare în limba română, stimularea spiritului
    de competiţie în rândul tinerilor români de pretutindeni, informarea
    participanţilor asupra istoriei românilor şi aprofundarea cunoştinţelor de
    cultură şi civilizaţie românească.

  • RadiRo: Orchestra Simfonică Radio din Norvegia, de la Premiile Nobel la Sala Radio

    RadiRo: Orchestra Simfonică Radio din Norvegia, de la Premiile Nobel la Sala Radio

    Ansamblul
    care are privilegiul de a susţine anual un concert cu ocazia decernării
    Premiului Nobel pentru Pace de la Oslo, Orchestra Simfonică Radio din Norvegia,
    va susţine două concerte în cadrul Festivalului Internaţional al Orchestrelor
    Radio – RadiRo, ediţia a III-a, organizat de Radio România, în perioada 23
    septembrie – 1 octombrie 2016.


    Sâmbătă,
    24 septembrie 2016, de la ora 19:00, orchestra va fi condusă de dirijorul Miguel
    Harth – Bedoya, nominalizat la premiile Grammy şi câştigător al Premiilor Emmy,
    care este de în prezent dirijor-şef al ansamblului.


    Programul
    serii va începe cu Selecţiuni din Peer
    Gynt, cunoscuta lucrare a lui Edvard Grieg, cel mai de seamă muzician din
    şcoala naţională norvegiană. Variations
    over Variations over a Norwegian folk tune de A. Janson va fi interpretată
    de Tine Thing Helseth solistă care a început să cânte la trompetă la vârsta de
    7 ani, iar astăzi, la 26 de ani, este una dintre cele mai apreciate interprete
    la acest instrument în plan internaţional. Seara se va încheia cu Variaţiuni pe o temă originală – Enigma
    de Elgar.


    Duminică,
    25 septembrie 2016, de la ora 19:00, Orchestra Simfonică Radio din Norvegia
    condusă de acelaşi Miguel Harth – Bedoya, îl va avea ca invitat pe pianistul Vadym
    Kholodenko, care s-a remarcat ca unul dintre cei mai dinamici şi înzestraţi
    muzicieni ai generaţiei sale, apreciat pentru interpretarea sa impecabilă,
    vibrantă şi plină de imaginaţie (Cleveland Plain Dealer). Câştigător al
    medaliei de aur şi al premiilor speciale în cadrul ediţiei a IV-a a Concursului
    Internaţional de Pian Van Cliburn, în 2013, Kholodenko, are o carieră
    internaţională în plină ascensiune în Europa, Asia şi America de Nord.


    Acesta
    va interpreta Concertul în la minor
    pentru pian şi orchestră al romanticului Edvard Grieg.


    Biletele
    la Festivalul RadiRo sunt disponibile pe www.eventim.ro, în magazinele
    Germanos, Orange, Vodafone, Domo, Carrefour, librăriile Cărtureşti, Humanitas,
    în benzinăriile OMV şi la casa de bilete a Sălii Radio.


    Pentru
    mai multe informaţii despre Festivalul Internaţional al Orchestrelor Radio -
    RadiRo, vă rugăm să consultaţi site-ul www.radirofestival.ro.


    Organizator: Radio România. Sponsor principal: Orange. Coproducător: TVR. Parteneri: Arcub, Institutul Cultural Român. Maşina festivalului: Dacia. Sponsori:
    Art Production, Intâlnirile JTI, Aquatique.


    Parteneri media: Radio
    România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio
    România Regional, Radio România Internaţional, Orchestrele şi Corurile Radio,
    România TV, Adevărul, Caţavencii, Observator Cultural, Revista Cariere, Zile şi
    Nopţi, Accente, Forbes, Mediatrust, Agenţia de carte, Librăriile Humanitas.

  • 03.06.2016 (mise à jour)

    03.06.2016 (mise à jour)

    Elections — En Roumanie, ce samedi est une journée de réflexion avant les élections municipales de dimanche. Plus de 250.000 candidats sont en lice pour des fonctions de maire, de conseiller local ou départemental, et l’élection aura lieu en un seul tour — une première. Une autre nouveauté, c’est l’informatisation des bureaux de vote, afin de bloquer toute tentative de vote multiple. Dans un message posté sur les réseaux sociaux, le président Klaus Iohannis a exhorté les Roumains à se rendre aux urnes et à élire les meilleurs candidats.



    OTAN — S’exprimant à une conférence en matière de sécurité régionale, organisée par la présidence de la Roumanie, le chef de la diplomatie de Bucarest, Lazăr Comănescu, a évoqué l’importance du futur sommet de l’OTAN, de Varsovie, pour la confirmation de la solidarité et de l’unité de l’Alliance, ainsi que pour la crédibilité politique, militaire et institutionnelle de ses engagements, y compris l’adaptation stratégique à long terme.



    Décision — La justice d’Oslo a décidé du retour des cinq enfants Bodnariu au sein de leur famille roumano-norvégienne. L’Etat norvégien avait pris en charge des enfants en novembre dernier, suite aux affirmations, faites à l’école par les deux filles aînées, que les parents leur appliquaient des corrections physiques. L’affaire Bodnariu avait suscité beaucoup d’émotion et même des protestations à travers le monde. Bucarest a initié des discussions avec Oslo, au niveau parlementaire, gouvernemental et diplomatique.

  • Details on Bodnariu Case

    Details on Bodnariu Case

    The case of the Romanian — Norwegian family, settled in Norway, whose five children were taken by the local social services over alleged physical punishments from their parents, continues to generate emotional responses. Concurrently with street protests both in Romania and in the Romanian communities abroad, and with extensive media coverage, the Romanian authorities carry on, within the limits of their powers, to help the family get their children back. Romanian officials are constantly in touch with the Bodnarius, and referred them to two Norwegian lawyers who have dealt with similar cases before.



    Meanwhile, the Romanian Ambassador to Oslo, Adrian Davidoiu, had talks at the Norwegian Foreign Ministry, where he emphasised that this is a social issue with a very significant media impact and suggested political cooperation in addressing it. Moreover, Ambassador Davidoiu also called for the integration of the children, aged between 3 months and 10 years, in the father’s extended family in Romania, requested permission for the parents to visit their children who are currently in foster care, and asked that the minors should not be separated. Raluca Lunculescu, spokesperson for the Romanian Foreign Ministry, provided further details on the case:



    “The Romanian Ambassador requested access for the Romanian consul as an observer in the current stages of the proceedings. In this respect, the Norwegian party stressed that this request should also come from the family. He asked for support to allow the consul to see the children while in care. The Norwegian party answered that this is possible, provided that the best interests of the minors are not affected.”



    Although the children in question also have Romanian citizenship, there are legal constraints restricting the involvement of the diplomats in Bucharest in the investigation taking place in Norway. Nonetheless, a delegation of the Romanian Parliament is to travel to Oslo.



    On the other hand, in Bucharest, the Embassy of Norway announced having contacted the Romanian Foreign Ministry, the Parliament and the Prime Minister’s Office, in order to provide them with information on the Norwegian Child Welfare Service and the principles that it fosters. This Service, the Embassy explains, works for all children in Norway, regardless of their nationality and residence history, and its main concern is with the best interests of the child. According to data from the Romanian Foreign Ministry, so far 16 children from seven Romanian families have been taken by the Norwegian authorities. In five of the cases the proceedings ended with the repatriation of 8 minors, while 2 children were returned to Romanian citizens residing in Norway.



    (Translated by Ana Maria Popescu)

  • Nachrichten 09.01.2016

    Nachrichten 09.01.2016

    BUKAREST: Rumänien pflegt eine strategische Beziehung zu Deutschland, erklärte Außenminister Lazăr Comănescu in einem Interview mit Radio Romania Actualitati. Die Reise von Ministerpräsident Dacian Ciolos und seiner Delegation nach Berlin am Donnerstag zeige die Bedeutung und Aufmerksameit, mit der Bukarest Deutschland begegne, so Comănescu. Der Außenminister kündigte ferner eine weitere Reise in die deutsche Haupstadt für bilaterale Gespräche kommende Woche an. Im Interview hob der Chefdiplomat die Bedeutung Deutschlands als Hauptmotor der europäischen Wirtschaft und als Partner Rumäniens hervor. Mehr als 20% des Außenhandels würden mit Deutschland abgewickelt, so Comănescu. Gut 20.000 Unternehmen mit deutschem Grundkapital seien in Rumänien tätig und würden so für 300.000 Arbeitsplätze sorgen, sagte der Außenminister abschließend.



    BUKAREST: Am Wochenende sollen landesweit mehrere Solidaritätsmärsche für die Familie Bodnariu stattfinden. Das Jugendamt in Norwegen hatte der Familie im November das Sorgerecht für ihre fünf Kinder entzogen. Auch in Italien, den Niederlanden und Belgien lebende Rumänen wollen sich der Protestaktion anschließen. Rumänische und norwegische Behörden hatten am Freitag in Bukarest über den Fall diskutiert. Sie wollen gemeinsam eine Lösung finden. Der rumänische Botschafter in Oslo will kommende Woche zu Gesprächen mit Vertretern des norwegischen Ministeriums für Kinder, Chancengleichheit und soziale Inklusion zusammenkommen. Auch eine für die Auslandsrumänen zuständige Kommission will demnächst mit den Behörden in Oslo über den Fall diskutieren. Die Leiterin der norwegischen Schule, die von den älteren Bodnariu-Töchtern besucht wird, hatte das Jugendamt eingeschaltet. Es bestünde in ihrem Fall der Verdacht physischen Missbrauchs durch die Eltern.



    SPORT: Tennisprofi Monica Niculescu hat den ersten rumänischen Titel im neuen Jahr erobert. An der Seite ihrer US-amerikanischen Partnerin Vania King gewann sie das Doppelturnier im chinesischen Shenzhen. Insgesamt war das Turnier mit 430.000 US-Dollar Preisgeld dotiert. Im Endspiel bezwangen Niculescu und King die Hauptfavoritinnen aus China Yi-Fan Xu/Saisai Zheng in zwei Sätzen mit 6:1 6:4. Niculescu hatte bereits 2014 das Doppelturnier in Shenzhen gewonnen, damals gemeinsam mit der Tschechin Klara Koukalova.

  • Nobel

    Nobel

    La Stockholm, dar
    şi la Oslo, au fost decernate premiile Nobel din acest an. Unii au reţinut
    fastul, ba chiar şi meniul, alţii fac calcule, de multe ori străine spiritului
    acestor premii. Dincolo de toate acestea şi chiar de valoarea efectivă a
    premiului, rămâne mesajul celui care a avut ideea premiilor pentru oameni cu
    merite pentru omenire.

    Pe Alfred Nobel îl ştim mai întâi ca inventator al
    dinamitei. Nu este descoperitor, nu a aflat prin hazard explozibila substanţă,
    ci a inventat-o, ca un chimist cu putere de cercetare ce a fost. S-a ocupat şi
    de transformarea în bani a invenţiei sale şi cel mai bine a funcţionat această
    afacere în lumea armelor. În a doua jumătate a secolului al XlX-lea omenirea se
    delecta cu noile arme, nicio reglementare internaţională în domeniu neexistând
    atunci. La moartea sa, în decembrie 1896, Nobel lăsa 90 de fabrici de armament,
    355 de patente de invenţii şi cea mai mare parte a averii sale pentru a fi
    acordate premii internaţionale în diferite domenii.

    În 1901 au fost acordate primele
    premii, conform dorinţei sale. Ele vizau chimia, fizica, medicina. literatura
    şi pacea. Târziu, în 1968, Academia Suedeză a inventat şi premiul Nobel pentru
    economie. Aşadar, de mai bine de un secol, neîntrerupt, aceste premii sunt
    acordate, creându-se, deja, o adevărată mitologie în jurul său. Inevitabil, se
    impune o paranteză. Dacă Suedia este ţara ce nu a cunoscut de secole războiul,
    Norvegia, cea care decernează Nobelul pentru pace, a fost ocupată în al doilea
    război mondial de trupele germane. De aceea, timp de 5 ani, din 1939 până în
    1943, premiul Nobel pentru pace nu a fost acordat.

    Revenind la aspectele
    generale ale Nobelului, să notăm că, înainte de toate este problema selecţiei,
    a deciziei asupra celor care, din milioane de oameni ce întrunesc condiţiile,
    vor primi aceste premii. Mai puţin pentru literatură dar mai des pentru
    celelalte domenii, sunt mai multe persoane ca să nu vorbim şi de instituţii
    care îşi împart onoarea dar şi banii reprezentaţi de decernarea unui Nobel.
    Fiind vorba de oameni de cea mai înaltă calitate şi de evenimente excepţionale,
    realizări de o viaţă de multe ori, fiecare ediţie şi fiecare laureat se bucură
    de o atenţie din ce în ce mai vie şi mai amplă. De fapt, premiile Nobel sunt
    cea mai bună tribună prin care opinia publică află despre o serie de probleme
    ale omenirii. Desigur, este vorba de înfăptuirile laureaţiilor Nobelului pentru
    pace, dar şi preocupările medicilor, ale chimiştilor şi fizicienilor vin din
    zone concrete de suferinţă şi de eroism uman.

    Şi în scrierile laureaţilor
    pentru literatură găsim idealurile care l-au făcut pe Nobel să inventeze un
    astfel de premiu. Mai ales în activitatea literaţilor, pentru că testamentul
    lui Nobel vorbeşte de merite în lucrări idealiste. Toată desfăşurarea de forţe,
    cu ceremonii şi un uriaş interes mediatic, vorbeşte oamenilor din întreaga lume
    despre descoperiri ce le ajută sau salvează viaţa, despre eforturi ale minţii
    care modelează societatea umană, despre situaţii inumane împotriva cărora luptă
    oamenii simpli sau mari lideri vizionari.

    În acest an, câştigătorii premiului
    Nobel ştiu cum să repare mecanic ADN-ul uman, au găsit leac pentru diferite
    maladii, inclusiv pentru malarie, au pus alături, economic, consumul, sărăcia
    şi bunăstarea, au scris despre suferinţă şi curaj sau şi-au salvat, pur şi
    simplu, ţara de la un haos criminal. Premiul Nobel nu este un concurs în care
    se cântăresc meritele şi se stabilesc clasamente. Pentru premiul Nobel nu se
    candidează, nu se face un scop în viaţă, el vine ca un dar de sărbători, de
    undeva din Nord, pentru unii dintre cei care sunt oameni de ştiinţă sau sunt,
    pur şi simplu, oameni.