Disvărtită tru prota parti a anlui 1821 (anamisa di meslu şcurtu și mai), Cumitia cumăndusită di Tudor Vladimirescu dusi la bitisitra a dumniiloru fanariote tru Țara Românească și Moldova și, ma amănatu, la alăxearea tru mit a cumăndarlui a ljei. Adus aminti neise cundileatu di nai multi ori tru manuali, imortalizat pritu ayalmi și tablouri, Tudor Vladimirescu easti, tru realitati, un personaj pțănu cunuscut de marli public, ama multu di sinferu nica și controversat. Cumitia cumăndusită de el tru Țara Românească fu ampiltită cu aţea gărţească di elibearari ditu Imperiul Otoman. Deapoa, ligătura a lui cu Eteria, societatea secretă cari ahurhi cumitia gărţească, dusi pănu tru soni la vătămarea a lui.
Amintatu tru ună fumealle di moșneni ică di huryeaţ elefteri ditu giudețlu Gorj, Tudor Vladimirescu agiumsi pritu hărli şi axia a lui, administrator de ciufliki, părmăteftu, ama și sluger tru askerea țaristă, grad di ofițer amintatu tru kirolu ali ocupație arusească tru vahtea di kiro 1806 și 1812. Furñiili ti cari ş-ahurhi cumitia avea și ambiții personale, ama și ananghea a născăntoru alăxeri politiţi. Acțiuñili a lui ţănea emu di colaborarea cu Eteria, emu di nădia ti unu agiutoru arusescu di cari, acă nu fu tăxitu, eara aștiptat și de greţ. Ti turlie di personalitate avu aestu om, cum agiumsi s’lucreadză deadunu cu eteriștilli cumăndusiţ di Alexandru Ipsilanti, cu ţi scupadz ankisi cumitia, tuti aestea suntu spusi minuţişu di istoriclu Tudor Dinu, tru aţea ditu soni lucrari a lui cu numa “Cumitia gărţească di la 1821 pi teritoriul ali Moldovă și a Țărăllei Românească”.
S-lu ascultămu Tudor Dinu. Tudor ari unu arolu clleaie tru planurli a eteriștilor. Nica ditu anlu 1820, atumţea cându eteriștilli s-adună tru căsăbălu Ismail tra s’bagă tru lucru planlu general ali cumitie, elli spun că tru Țara Românească cumitia va s’nkisească sumu cumandul al Tudor Vladimirescu, lugursitu di elli “comandantul a bărbațlor armătusiţ ditu Craiova”. Eteriștilli ălu sponsorizară Tudor Vladimirescu și minduiră că poati s-hibă ună hălati lişoară tru mâna a lor. S-arăsiră pănu di mardzina, ași cum s-arăsiră și mărlli kihăeadz cari vrură s’lu gioacă pi dzeaditi. El easti, vahi, după minduearea a mea, nai cama impresionanta paradigmă de “self-made man” ditu istoria a noastră: un om aplo, cari pistipseaşti tru a lui steauă și cilăstăseaşti să-și năstreacă condiția tru ună turlie anămusită, ti miraki, cilăstăsindalui s’adară iţido lucru ti carieră ahurhinda cu atea tra s’intră pi sumu kealea a kihăeadzloru, cu faţirea emburlăki di mari hăirlăticu, prota tru numa a aţilui kihăe, deapoa tră el işiş, la intrarea tru administrație până la ună carieră militară. Intrânda tru anturajlu a consulatlui arusescu, colaborânda cu Eteria, el agiundzi s’aibă nădie ti amintarea a dumniillei tru un nău sistem, tru ună arăsturnari acutotalui a aradăllei ditu Prinţipati pi cari vrea u aduţea elibeararea faptă di aruși. Izvurli gărţeşti aduc multi lucre năi, ditu aestă videală, cundillinda că eteriștilli ălli tăxiră al Tudor că va “lu-alină pi tronlu al Decebal”.
Cari ţi s’hibă furñiili, Tudor Vladimirescu și askerea a lui aprăftăsiră s-u aspargă arada fanariotă ditu Țara Românească, să-și atragă andrupămintulu a unăllei parti importantă ditu arada a kihăeadzloru autohtoñi și s’agiungă la curtea domnească di București. Tru aestu kiro, eteriștilli cumăndusiţ de Alexandru Ipsilanti avea intrată tru Moldova, cilăstăsinda tra ş-thimilliusească ună askeri ditu arada a bănătorloru și nădăia la ună cumitie genearalizată a bănătorloru ditu Prinţipatili române contra-a otomañilor. Pi ningă alăxerli politiţi, avea tru videală cumitageadzlli și alăxeri sutiali ?
Apăndăseaşti istoriclu Tudor Dinu. Nai ma radical ditu aestă videală suţială, ama și politic, eara Alexandru Ipsilanti. Tru programlu a lui politic, Alexandru Ipsilanti pripuni, dimecu, nu maş domni pământeni, ama ună turlie di monarhie constituțională cu amintatiţli a domñiloru verificate de un prim parlamentu a Țărlor Române. Și Tudor avu importante pripuniri tru domeniul suţial, cu scupolu sfacă cama bună bana a oamiñiloru di arada, ama nu fură ahătu radicale ași cum nă si părăstisiră a nauă. Dimecu, el pripuni, ntră altili, băgarea diznău a niscăntoru impoziti. Dealihea că avu și pripuniri multu interesanti. Nai ma importantă tră dezvoltarea a comerțului easti ncllidearea a yimbrukillei internă cari făţea ca produsili adusi ditu altu căsăbă s’hibă multu scumpi. Tutunăoară, Tudor pripuni ñicurarea a amintaticlui loatu tru idyea scară di brutari și hăsaki, aţea turlie că și pânea, și carnea s’hibă accesibile. Avea vahi şi nai cama radicală pripuniri, ama vahi inaplicabilă: atribuirea a dregătorilor pi thimellilu a meritlui, lucru cari nu eara aplicabil, iara sistemlu ali aruşfeti nu putea s’keară, tru condițiile tru cari baş Tudor cundillea tră ñicurarea a retribuțiilor ti dregători.
Cu tuti naeţli spusi pi lungu kiro, catandisea di pi teren nu fu ună hărăcoapă. Treaţirea ali askeri eteristă pritu teritoriile românești dusi la işearea ditu aradă, mpărdări, mutarea capu a bănătorloru locali. Ma multu, iminenta invazie otomană băga tru piriclliu s’alăxească diznău prinţipatili tru un teatru de polimu, iara mult aștiptatlu agiutoru arusescu numata yinea. Tru aesti condiții, Tudor Vladimirescu ahurhi ună riscantă acțiune diplomatică tră s’u bagă sumu apanghiu ahătu văsilia, ama și amintatiţli a llei di până atumţea, minduinda s’păzărăsească cu Sublima Poartă di Istanbul. Alexandru Ipsilanti anviţă, ama, de aesti tentativi și ălu lugursi purdotu.
Tudor Dinu nă spuni ma largu ti evenimentili di atumţea. Vahi actul de stipseari nai ma importantu reprezintă ună carti pi cari u pitreaţi Tudor ţi agiundzi tru mâñili a sultanlui. Tru aestă carti, el să spuni etimu s’nkisească polimu contra a “purdotlui Ipsilanti”, tru condițiile tru cari Analta Poartă va-lli da agiutoru. Aestu lucru nu eara ama di căuli. Analta Poartă nu putea s’da agiutoru militar a unlui criștin ţi mută caplu. Ari căbilea că Tudor s’hibă multu mintimenu, neise s’ţănă ma largu ligăturli buni cu turţălli și s-nu nkisească contra al Ipsilanti. Tutunăoară Tudor, până tru oara ditu soni, avu nădia că vrea s-yină askerea arusească. Eara asiguripsitu pritu multi canale, ti atea el temporiza niheamă. Ditu videala a eteriștilor ama, easti ună purdari.
Stipsitu di purdari Tudor Vladimirescu fu giudicatu simfunu cu codlu Penal ali Eterie și fu condamnat di itia că acționă contra a patridăllei, neise ali Eterie, dimi ali Gărţie, acă cadealihea patrida al Tudor eara Țara Românească. Ti aţea, proţeslu a lui și executarea faptă deapoa suntu lugursiti şi adză nidriptăț de cătră istoriografia și opinia publică românească. Tră Prinţipatili românești, cumitia s’bitisea cu moartea al Tudor Vladimirescu tru 28 di mai 1821. Ama eteriștilli ma largu va s’alumtă aoa cu otomañilli până la kirearea ţi u avură tru alumta di Drăgășani, ditu ahuhrita a meslui cirişaru. Ti efectili a anlui revoluționar 1821 tră Țara Românească și Moldova nă zburaşti tru bitisită tut Tudor Dinu.
Tră Prinţipatili Române, Cumitia greacă fu un dezastru, tră aţea că dupu comitia gărţească, prinţipatele fură devastate ditu un capu tru alantu. Curbanea a românilor fu exemplară. Fu ananghi di unu ică dauă dekenii ca Prinţipatili s’agiungă diznău tru aradă dupu aesti devastări. Deapoa vini şi unu polimu ruso-nturţescu. Di altă parte, arolu ali Cumitie ditu 1821 fu di thimelliu tră aţea că nsimnă intrarea Țărlor Române ună turlie definitiv pi orbita occidentalizarillei, acă aestu lucru avea ahurhită cata di la 1812. Aesta s’cristalizeadză și s’definitiveadză la nivelu a elitilor, nu a huryeatlui român, cari continuă s’băneadză tru mplin secol al XIX-ţi după ritmuri ancestrale. Fu ună curbani anănghisită tră aţea ca România să-și află loclu pi harta Europăllei și nu a Imperiului Otoman.
Autoru: Christine Leşcu
Armânipsearea: Taşcu Lala
