Tag: OTP

  • Sfaturi utile în contextul războiului din Ucraina

    Sfaturi utile în contextul războiului din Ucraina

    Fluxul mare de călători
    din această perioadă, influențat în mod masiv de războiul din Ucraina, a produs
    cozi foarte mari la casele de bilete din gările româneşti. Pentru evitarea
    aglomeraţiei, operatorul naţional feroviar CFR Călători îi sfătuieşte pe pasageri să-și
    cumpere bilete online, de pe site-ul cfrcalatori.ro, din aplicația «CFR
    Călători mersul trenurilor» sau direct pe telefonul mobil. Aplicația este
    disponibilă în Google App, App Store și Huawei App Gallery. De asemenea, o altă modalitate de a evita cozile de la ghișee este
    cumpărarea biletelor de tren de la automatele de bilete din gări. În acelaşi
    sens, pentru a optimiza activitatea şi timpul de aşteptare, CFR Călători a
    deschis în Gara de Nord din Bucureşti o casă de bilete prioritară pentru
    refugiaţii din Ucraina.


    Tot în contextul
    războiului din Ucraina, traficul de pasageri de pe principalul aeroport al
    României Aeroportul Internaţional «Henri Coandă» Otopeni a înregistrat o
    creștere de 40-50% față de cel planificat. În anumite momente ale zilei apar
    aglomerări pe fluxurile de plecări și sosiri. În aceste condiţii, reprezentanţii
    Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti avertizează că, pentru asigurarea
    condiţiilor pentru ca toţi pasagerii care urmează să călătorească să se îmbarce
    la timp şi în siguranţă, aceştia trebuie să se prezinte cu suficient avans la
    aeroport, respectiv cu 2,5 – 3 ore înainte de ora decolării. Reprezentanții
    companiei precizează că s-au luat măsuri suplimentare a activității, dar că,
    totuși, se mai produc aglomerări. Aceștia fac apel la calm și înțelegere în această
    situație specială, generată de războiul din Ucraina.


    Pe de altă parte, Inspectoratul
    General al Poliţiei de Frontieră din România a suplimentat personalul care îşi
    desfăşoară activitatea la controlul documentelor de călătorie şi a anunţat că se
    lucrează la capacitatea maximă a punctelor de trecere a frontierei. De
    asemenea, au fost intensificate măsurile de control la frontieră, s-au
    suplimentat turele şi s-a întărit cooperarea cu celelalte instituţii cu
    atribuţii în domeniu, în vederea unui schimb operativ de date şi informaţii,
    precum şi de adoptare în comun, când este necesar, a măsurilor pentru gestionarea
    cazurilor apărute. De comun acord cu autorităţile ungare, la Nădlac II, în
    vestul României, s-au creat 3 artere, din cele 6 de pe sensul de ieşire, doar
    pentru cetăţenii ucraineni, în contextul fluxului foarte mare de refugiaţi din
    calea războiului.


  • Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 11.07.2021 – 17.07.2021

    Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 11.07.2021 – 17.07.2021


    Numiru ñicu di infectări, voli scădzută tră vaccinari


    Tru România fu prilundzită, tru ahurhita a stămânăllei, cu nica unu mesu, catastisea di alertă. Apofasea vini maş cu ună goală alăxeari, atea ţi mutreaşti perioada tra cari suntu aplicabili exceptărli di la misurli di preveniri şi controlu arăspândearea a COVID-19 tra persoanili cari tricură pritu lăngoari. Aestă creaşti di la 90 la 180 di dzăli dupu data a confirmarillei infectarea cu SARS-CoV-2. Aţelli cari fură diagnosticaţ tru şasilli meşi ditu soni pot s’llia parti la competiţiili sportivi disvărtiti tru spaţii dişcllisi, la spectacoli, conţerti, evenimenti culturali organizate tru aeru libiru, cum şi la numţă, pătigiuñi cari s’ţănu tu locuri ncllisi. Numirlu a infectărloru la nivelu naţionalu armasi scădzutu, di ordinlu a dzătloru, alliumtrea criscură asparizmili că naua lumaki Delta, cari s’arăspândeaşte iruşi, maxusu tu ascăpitata-a continentului, va s’agiungă dominantă, ti di toamnă, şi tru România. Iara populaţia, cu tuti apelurli constante şi a campaniilor pro-vaccinare, nu s’ayuñiuseaşti la ţentrili di imunizare. Praglu di 5 miliuñi di români vaccinaţ cu dauli dozi nu fu agiumtu niţi tora, dupu unu mesu şi giumitati di la vadelu ţi ş’lu avea pripusă, cu multi nădii autorităţli. Cara Franţa şi Gărţia apufusiră s’lă bagă zori a cadriloru medicali vaccinarea obligatorie, guvernul di Bucureşti s’mindueaşti ună turlie ta să-lli penalizeadză financiaru lucrătorlli ditu sistem cari nu voru să s’imunizeadză, dimi caftănda-lă ta ş’păltească ditu gepea a loru testili obligatorii. Di altă parte, di marţă, pasagerlli cari agiungu pi Aeroportul Henri Coandă ditu văsilii ţi suntu pi lista galbină şi au certificatu digitalu european COVID ică un testu PCR pot s’ufilisească fluxul veardi, fără control sanitar. Idyea cali poati s’hibă ufilisită şi di aţelli cari yin ditu statili ţi suntu pi lista aroşi şi au certificatlu. Certificatili digitali emise di Marea Britanie ica ditu stati ţi nu suntu tru UE nu suntu valabili.



    România prăxită agiundzi un proiectu comun prezidenţille-guvernu


    Executivlu di centru-dreapta di Bucureşti ş-lu lo ti borgi aestă stămână, proiectul “România prăxită”, iniţiat di preşeditutele Klaus Iohannis. Easti unul ambiţios, ce vizează îmbunătăţirea infrastructurii şcolare şi creastirea calităţii pregătirii didactice şi a actului educaţional. Executivul îşi propune ca, până la 1 octombrie, să finalizeze pachetul legislativ pe baza căruia să se diruleze această iniţiativă. “O ţară pe diplin dizvoltată şi cu o dimocraţie consolidată are o populaţie prăxită şi corect informată. Nu putem s’nidzemu ma largu cu rati ahâtu mări di abandon, analfabetism funcţional şi ştiinţific”, feaţi timbihi şeflu a statlui. Obiectivele principale suntu, dimi, scădearea a ratăllei di fudzeari timpurie ditu sculie, ñicşurarea a ratăllei di analfabetism funcţional di la 50 la 20% până tu bitisita a dekeniului, asigurarea axizerloru digitale di bază emu tru cazlu a profesorlor, emu a elevlor, dizvoltarea nvviţămintului profesional, cum şi creastirea a numirlui di absolvenţ di studii superioari. Păradzlli tră aestu proiect va s’yină ditu Planlu Naţional di Redresari şi Rezilienţă şi di la bugetlu di stat.



    Bucureştiul salută amintaticlu electoralu a forţiloru di dreapta di Chişinău


    Partidul Acţiune şi Solidaritate, thimilliusitu di prezidenta reformistă şi pro-europeană Maia Sandu, poati s’adară singur guvernul şi va s’domină legislativlu ali Ripublica Moldova, după victoria fără preţedentu la alidzerli ninti di kiro dinintea a comuniştilor şi socialiştilor. Istoria a ñiclui cratu, viţinu ditu apirită cu România şi ligatu di ea pritu limbă şi cultură, poati să s’alăxească tora radical, iara Bucureştiul năpoi lu spsui, susto, agiutorlu tra reformili şi imnaticlu european tăxiti di Maia Sandu şi formaţiunea a llei politică. Prezidenţillea ălli hiritisi cetăţeañilli moldoveni tra spiritlu civic şi opţiunea limbidă tra reformi, stat di dreptu şi integrari europeană, iara pi Maia Sandu tra curayiu, perseverenţă şi viziuni. Şi premierlu Florin Cîţu pitricu hiratimati şi andrupămintu tra reforme. Ministerul român di Externe salută victoria a forţilor europene şi pro-reformisti şi easti cu nădie că la Chişinău va s’hibă adratu cătu cama ntrăoară un guvernu cari s’ndrupască abordarea pro-europeană.



    Fostul lideru autoritar a PSD, Liviu Dragnea, işi ditu hăpsani


    Fostul prezidentu a PSD, Liviu Dragnea, işi ditu hăpsani, după ţi adră aproapea dauă cirecuri ditu pideapsa di 3 ani şi giumitati ţi ălli si deadi tru un dosar di corupţie. El fu ncllisu tru mai 2019. Saga a lui judiciară, ama nu s’bitisi. Liviu Dragnea easti inculpatu tru alti dauă dosari, aţelu ditu soni hiinda ligatu di vizita a lui tru Statele Unite la băgarea pi ipotisi al Donald Trump. Tru aestu dosar easti stipsitu tră trafic di influenţă şi di ufiliseari a influenţa şi autoritatillei. Simfunu cu apofasea di condamnari ditu 2019, al Liviu Dragnea nu ălli si da izini s’intră pi ipotisi di autoritati publică ica electivi până tru 2024. Turnarea a lui tru politică, tru PSD nai ma puţăn, pari, tora, improbabilă, maxusu după declaraţiile serti la adresa a nauăllei cumănduseari a prinţipalui partidu di opoziţie.



    Sportivlli români agiumsiră Tokyo


    Tru bitisita a aliştei stămănă, nkisir cătă Tokyo sportivllii cari va u reprezintă România la Agiocurli Olimipiţi ditu Japonia. Amânată cu un an di itia a pandemiillei, Olimpiada va s’dizvărtească anamisa di 23 di alunaru şi 8 agustu, tru condiţii di securitate sanitară fără preţedentu, cu tribunili goali. Echipa ali Românie tra Agiocurli Olimpiţi ari 101 sportivi, cari va s’concureadza la anotu, atletism, canotaj, fotbal, gimnastică artistică, baschet feminin 3×3, ciclism, alumti, tir sportiv, canoe, tenis di masă, box, scrimă, triatlon, judo, tir cu arcul şi tenis. Tut ditu sportu: campioana ali Românie la fotbal, CFR Cluj (nord-vest), tricu di protlu hop pi calea cătă grupili a competiţiilor europene. După 3-1 pi terenlu işiş şi 1-2 tru deplasare, clujeañillii năstricură pareia buşniacă Borac Banja Luka şi s-calificară tru doilu turu preliminar ditu Liga a Campionilor. Yini tu arada un adversar exotic, Lincoln Red Imps, campioana a Gibraltarlui, cari antricu luxemburghezlli di la Fola Esch.



    Autoru: Stefan Stoica


    Arm`nipsearea: Taşcu Lala



  • Retrospectiva săptămânii 11.07.2021 – 17.07.2021

    Retrospectiva săptămânii 11.07.2021 – 17.07.2021

    Număr mic de
    infectări, apetit scăzut pentru vaccinare


    În România a fost prelungită, la începutul săptămânii, cu
    încă o lună, starea de alertă. Decizia a venit cu o singură
    modificare notabilă, ce priveşte perioada pentru care sunt aplicabile
    exceptările de la măsurile de prevenire şi control a răspândirii COVID-19
    pentru persoanele care au trecut prin boală. Aceasta creşte de la 90 la 180 de
    zile ulterioare datei confirmări infectării cu SARS-CoV-2. Cei care au fost
    diagnosticaţi în ultimele şase luni pot participa la competiţiile sportive
    desfăşurate în spaţii deschise, la spectacole, concerte, evenimente culturale
    organizate în aer liber, precum şi la nunţi şi botezuri care au loc în spaţii
    închise. Numărul infectărilor la nivel naţional s-a menţinut foarte scăzut, de
    ordinul zecilor, în schimb au crescut temerile că noua tulpină Delta, care se
    răspândeşte rapid, în special în vestul continentului, va deveni dominantă, în toamnă, şi în România.
    Iar populaţia, în ciuda apelurilor constante şi a campaniilor pro-vaccinare, nu
    se înghesuie la centrele de imunizare. Pragul de 5 milioane de români vaccinaţi
    cu ambele doze nu a fost atins nici acum, la o lună şi jumătate de la termenul
    pe care autorităţile, mult prea optimiste, şi-l fixaseră. Dacă Franţa şi Grecia
    au decis să le impună cadrelor medicale vaccinarea obligatorie, guvernul de la
    Bucureşti se gândeşte la o modalitate de a-i penaliza financiar pe angajaţii
    din sistem care nu vor să se imunizeze, anume cerându-le să-şi achite din
    propriul buzunar testele obligatorii. Pe de altă parte, de marţi, pasagerii care sosesc pe
    Aeroportul Henri Coandă din ţări aflate pe lista galbenă şi au certificat
    digital european COVID sau un test PCR pot utiliza fluxul verde, fără control
    sanitar. Acelaşi culoar poate fi folosit şi de cei care vin din ţările de pe
    lista roşie şi deţin certificatul. Certificatele digitale emise de Marea
    Britanie sau din ţări din afara UE nu sunt valabile.



    România educata
    devine un proiect comun preşedinţie-guvern


    Executivul de
    centru-dreapta de la Bucureşti şi-a asumat, în această săptămână, proiectul
    România educată, iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis. Este unul
    ambiţios, ce vizează îmbunătăţirea infrastructurii şcolare şi creşterea
    calităţii pregătirii didactice şi a actului educaţional. Executivul îşi propune
    ca, până la 1 octombrie, să finalizeze pachetul legislativ pe baza căruia să se
    deruleze această iniţiativă. O ţară pe deplin dezvoltată şi cu o democraţie
    consolidată are o populaţie educată şi corect informată. Nu putem continua cu
    rate atât de mari de abandon, analfabetism funcţional şi ştiinţific, a atras
    atenţia şeful statului. Obiectivele principale sunt, aşadar, scăderea ratei de
    părăsire timpurie a şcolii, reducerea ratei de analfabetism funcţional de la 50
    la 20% până la sfârşitul deceniului, asigurarea competenţelor digitale de bază
    atât în cazul profesorilor, cât şi al elevilor, dezvoltarea învăţământului
    profesional, precum şi creşterea numărului de absolvenţi de studii superioare.
    Banii pentru acest proiect vor proveni din Planul Naţional de Redresare şi
    Rezilienţă şi de la bugetul de stat.



    Bucureştiul
    salută triumful electoral al forţelor de dreapta de la Chişinău


    Partidul Acţiune
    şi Solidaritate, fondat de preşedinta reformistă şi pro-europeană Maia Sandu,
    poate forma singur guvernul şi va domina legislativul Republicii Moldova, după victoria
    fără precedent la alegerile anticipate în faţa comuniştilor şi socialiştilor. Istoria
    micului stat, vecin la est cu România şi legat de ea prin limbă şi cultură, se
    poate schimba acum radical, iar Bucureştiul a reafirmat, ferm, sprijinul pentru
    reformele şi parcursul european promise de Maia Sandu şi formaţiunea sa
    politică. Preşedinţia i-a felicitat pe cetăţenii moldoveni pentru spiritul
    civic şi opţiunea clară pentru reforme, stat de drept şi integrare europeană,
    iar pe Maia Sandu pentru curaj, perseverenţă şi viziune. Şi premierul Florin
    Cîţu a transmis felicitări şi sprijin pentru reforme. Ministerul român de
    Externe a salutat victoria forţelor europene şi pro-reformiste şi şi-a exprimat
    speranţa că la Chişinău va fi format cât mai rapid un guvern care să susţină
    abordarea pro-europeană.



    Fostul lider
    autoritar al PSD, Liviu Dragnea, a ieşit din închisoare


    Fostul
    preşedinte al PSD, Liviu Dragnea, a părăsit penitenciarul, după ce a executat
    circa doua treimi din pedeapsa de 3 ani şi jumătate primită într-un dosar de
    corupţie. El fusese încarcerat în mai 2019. Saga sa judiciară nu a luat, însă,
    sfârşit. Liviu Dragnea este inculpat în alte două dosare, cel mai recent fiind
    legat de vizita sa în Statele Unite la învestirea lui Donald Trump. În acest
    dosar este acuzat de trafic de influenţă şi de folosire a influenţei şi
    autorităţii. Conform deciziei de condamnare din 2019, lui Liviu Dragnea îi este
    interzis să ocupe funcţii de autoritate publică sau elective până în 2024. Revenirea
    lui în politică, în PSD cel puţin, pare, acum, improbabilă, mai ales după
    declaraţiile acide la adresa noii conduceri a principalului partid de opoziţie.



    Sportivii români au ajuns la Tokyo


    La sfârşitul
    acestei săptămâni, au plecat spre Tokyo sportivii care vor reprezenta România
    la Jocurile Olimipice din Japonia. Amânată cu un an din cauza pandemiei,
    Olimpiada se va desfăşura între 23 iulie şi 8 august, în condiţii de securitate
    sanitară fără precedent, cu tribunele goale. Echipa României pentru Jocurile
    Olimpice cuprinde 101 sportivi, care
    vor concura la înot, atletism, canotaj, fotbal, gimnastică artistică, baschet
    feminin 3×3, ciclism, lupte, tir sportiv, canoe, tenis de masă, box, scrimă,
    triatlon, judo, tir cu arcul şi tenis. Tot din sport: campioana României la
    fotbal, CFR Cluj (nord-vest), a trecut de primul hop în drumul spre grupele
    competiţiilor europene. După 3-1 pe teren propriu şi 1-2 în deplasare, clujenii
    au depăşit formaţia bosniacă Borac Banja Luka şi s-au calificat în turul al
    doilea preliminar al Ligii Campionilor. Urmează un adversar exotic, Lincoln Red
    Imps, campioana Gibraltarului, care a trecut de luxemburghezii de la Fola Esch.


  • Carantină şi călătorii

    Carantină şi călătorii

    Comitetul
    Naţional pentru Situaţii de Urgenţă din România a actualizat lista ţărilor
    considerate cu risc epidemiologic ridicat. Lista este în vigoare din 13
    noiembrie. Persoanele care vin din aceste zone în România au
    obligația carantinării pentru 14 zile la o adresă anunţată. Statele pentru care
    se impun aceste restricții sunt, între altele: Cehia, Luxemburg, Belgia,
    Elveţia, Slovenia, Franţa, Muntenegru, Austria, Polonia, Croaţia, Olanda,
    Italia, Spania, Portugalia, Slovacia, Iordania, Ungaria, Bulgaria şi Danemarca.


    Alte
    știri. Compania naţională română TAROM a reluat zborurile spre și dinspre
    Chișinău, Republoca Moldova, cu cinci curse pe săptămână. Zborurile sunt
    programate în zilele de luni, miercuri, joi, vineri şi duminică. Reamintim că
    operatorul are suspendate cursele către și dinspre Amsterdam și Munchen și
    retur, adică zborurile de vineri și miercuri.


    Zborurile anunţate de la Oradea au fost amânate din
    cauza pandemiei. Astfel, zborurile companiei low-cost Ryaniar către Londra
    (Stansted), Milano (Bergamo), Bologna şi Dusseldorf (Weeze) sunt amânate pentru
    luna februarie 2021. Această decizie se întemeiază pe accelerarea pandemiei în
    diferite zone ale lumii și pe restricțiile impuse la sosirea în țara noastră.
    Zborurile vor fi reluate în ultima săptămână a lunii februarie 2021. În mod
    normal, din decembrie 2020, de pe aeroportul din Oradea, trebuiau operate cele 4
    zboruri internaţionale menţionate, cu două frecvenţe pe săptămână pentru
    fiecare destinaţie.


    Noua pistă a Aeroportului Internațional «George Enescu» Bacău a fost inaugurată. Este vorba de o investiție de 35 de milioane de
    euro, parte a celui mai amplu proces de modernizare din istoria aeroportului. A
    fost modernizată pista de decolare – aterizare, cu o lungime de 2.500 de metri
    şi o lăţime de 45 de metri. De asemenea, au fost modernizate căile de rulare şi
    a fost înlocuit balizajul. Sistemul de canalizare pluvială şi drumul perimetral
    de securitate au fost şi ele modernizate. Proiectul a avut 85% finanţare
    europeană.


    Pe 12 decembrie intră în vigoare noul Mers al Trenurilor, anunță compania
    naţională CFR Călători. Compania anunță introducerea unor trenuri care vor
    străbate mai repede distanța dintre București și diferitele destinații
    turistice din țară. CFR promite scurtarea distanței dintre Brașov și
    București cu peste 20 de minute, iar până în Constanța, compania promite o oră mai puțin decât se face în prezent. Spre
    nordul Moldovei este introdus un nu tip de tren Intercity, denumit «Ștefan cel Mare
    Expres», care va reduce durata actuală a călătoriei la 6 ore și 10 minute. Noutatea
    absolută este, însă, legată de linia directă dintre Gara de Nord și Aeroportul
    Internaţional Otopeni, disponibilă tot din această dată.