Radio România Internațional

Tag: oua rosii

  • Masa De Paşte

    Masa De Paşte

    Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească Paştele, sărbătoare marcată în acest an la 5 săptămâni diferenţă faţă de Paştele catolic. Sunt multe obiceiuri legate de Învierea Domnului, iar dacă ar fi să le menţionăm pe cele din domeniul gastronomic, acestea ar fi vopsitul ouălor, coptul cozonacilor şi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale din carne de miel. Există asemănări, dar şi diferenţe în ceea ce priveşte preparatele de Paşti din diferite ţări. În România se consumă prin tradiţie, pască cu brânză dulce şi stafide, preparate asemănătoare fiind întâlnite în alte ţări, desigur, sub alte nume, precum „pane di Pasqua” în Italia, preparat în care se află şi ouă, colorate sau nu, sau „Oesterkranz” în Germania şi Austria. Conform obiceiului, pasca trebuie pusă într-un coş special şi dusă la biserică pentru a fi sfinţită. De asemenea, credincioşii duc la biserică coşuri in care se află ouă roşii, cozonac şi vin, de asemenea pentru a fi sfinţite.

     

    Masa de Paşte începe cu ciocnitul ouălor roşii, pe platoul de aperitive fiind caş proaspăt şi drob, ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi foi de salată, ca ornament. Pentru drob sunt folosite organele interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a obţine o cantitate mai mare, se pot adăuga şi ficăţei de pui, toate acestea fierte şi tocate, amestecate cu fire de ceapă, pătrunjel şi mărar şi condimentate du piper. Caracteristic acestui preparat este acea membrană subţire cu grăsime, numită prapure, care separă organele interne ale mielului. În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor sau a pateului de ficat.

     

    Pe lângă ouă roşii şi drob, românii obişnuiesc să servească la masa de Paşte şi ciorbă de miel. La felul principal este servită friptură de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat sau cuburi de roșii. Pentru friptură se folosesc cotlete sau pulpă de miel, care se condimentează cu piper, cu boia dulce şi cu cimbru măcinatm, după care se unge cu puţin ulei şi se aşează într-o tavă în care am puţin puţină apă. Tava se întroduce în cuptorul încălzit şi se lasă la foc potrivit circa 20 de minute, după care pulpa de miel trebuie întoarsă pe cealaltă parte pentru a se rumeni uniform. Dacă este necesar, trebuie completată apa din tavă sau poate fi adăugat suc de roşii. Spre final, se adaugă în sos câţiva câţei de usturoi pe care îi tocăm mărunt, timpul total de preparare fiind de circa o oră. Friptura de miel se serveşte caldă, cu garnitură de spanac sau cu piure de cartofi.

    La desert se serveşte pască cu brânză dulce şi stafide sau cozonac, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată.

     

     

     

     

  • Preparate pentru masa de Paște

    Preparate pentru masa de Paște


    Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească Paştele, o săptămână mai tâziu faţă de catolici. Pentru masa de Paște sunt pregătite aperitive specifice, ciorbă și friptură de miel, cozonac și pască și ouă vopsite. Conform tradiției, în biserică trebuie adus, înainte de slujba de Înviere, un coș de răchită în care trebuie să se afle ouă roșii, caș proaspăt, pâine, cârnați, chiar și o bucată de friptură de miel, cozonac și pască, o sticlă de vin, Cu toate acestea urmează să fie serviți, conform tradiției, musafirii care vin la masa de Paște.



    Masa de Paşte începe cu ciocnitul ouălor roşii, pe platoul de aperitive fiind caş proaspăt şi drob, ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi salată, ca ornament. Pe platoul cu aperitive se mai pot pune preparate din carne de porc, precum șuncă, mușchi file sau cârnați afumați, tăiați în felii subțiri. De pe platou nu trebuie să lipsească însă un aperitiv specific acestei mari sărbători creștine, drobul de miel. Acesta este preparat din organele mielului: inimă, rinichi, ficat, plămâni. După ce toate acestea au fost fierte, sunt trecute prin mașina de tocat și amestecate cu ceapă verde, pătrunjel şi mărar, toate tocate mărunt, cu piper negru râșnit și cu sare. Sunt adăugate și trei ouă crude care au rolul de a lega compoziția. Această compoziţie este pusă într-o tavă de cozonac şi acoperită cu acea membrană subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului, numită prapure. În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor, a pateului sau este folosită pentru a înveli bucăți de carne care sunt puse apoi la grătar.



    Masa continuă cu ciorba de miel, pregătită în mod tradițional din părți ale mielului care nu sunt folosite pentru friptură, adică din cap, gât și coadă. Ciorba este acrită cu borş şi dreasă cu smântână.



    La felul principal este servită friptură de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat sau cuburi de roșii. Friptura poate fi înlocuită cu stufat de miel. De obicei, se folosesc coaste de miel sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6 porţii având nevoie de un kg şi jumătate de carne. Ne mai trebuie 20 de fire de ceapă verde şi 20 de fire de usturoi verde şi de 5 … 6 roşii de dimensiune medie. Se călesc coastele de miel într-o tigaie cu puţin ulei, iar apoi se călesc ceapa şi usturoiul verde, tăiate transversal, în bucăţi mici. Punem carnea de miel, ceapa şi usturoiul într-un vas mai mare, adăugăm roşiile tăiate în cubuleţe şi turnăm puţină apă. Lăsăm vasul în cuptor, la foc potrivit, pentru circa jumătate de oră, iar apoi adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în cuptor pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.



    Desertul tradițional este cozonacul, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată. De asemenea, se servește pascăcu brânză dulce şi stafide, preparate asemănătoare fiind întâlnite în alte ţări, desigur, sub alte nume, precum “pane di Pasqua” în Italia, preparat în care se află şi ouă, colorate sau nu, sau “Oesterkranz” în Germania şi Austria.


  • Preparate pentru masa de Paște

    Preparate pentru masa de Paște


    Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească Paştele, o săptămână mai tâziu faţă de catolici. Pentru masa de Paște sunt pregătite aperitive specifice, ciorbă și friptură de miel, cozonac și pască și ouă vopsite. Conform tradiției, în biserică trebuie adus, înainte de slujba de Înviere, un coș de răchită în care trebuie să se afle ouă roșii, caș proaspăt, pâine, cârnați, chiar și o bucată de friptură de miel, cozonac și pască, o sticlă de vin, Cu toate acestea urmează să fie serviți, conform tradiției, musafirii care vin la masa de Paște.



    Masa de Paşte începe cu ciocnitul ouălor roşii, pe platoul de aperitive fiind caş proaspăt şi drob, ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi salată, ca ornament. Pe platoul cu aperitive se mai pot pune preparate din carne de porc, precum șuncă, mușchi file sau cârnați afumați, tăiați în felii subțiri. De pe platou nu trebuie să lipsească însă un aperitiv specific acestei mari sărbători creștine, drobul de miel. Acesta este preparat din organele mielului: inimă, rinichi, ficat, plămâni. După ce toate acestea au fost fierte, sunt trecute prin mașina de tocat și amestecate cu ceapă verde, pătrunjel şi mărar, toate tocate mărunt, cu piper negru râșnit și cu sare. Sunt adăugate și trei ouă crude care au rolul de a lega compoziția. Această compoziţie este pusă într-o tavă de cozonac şi acoperită cu acea membrană subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului, numită prapure. În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor, a pateului sau este folosită pentru a înveli bucăți de carne care sunt puse apoi la grătar.



    Masa continuă cu ciorba de miel, pregătită în mod tradițional din părți ale mielului care nu sunt folosite pentru friptură, adică din cap, gât și coadă. Ciorba este acrită cu borş şi dreasă cu smântână.



    La felul principal este servită friptură de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat sau cuburi de roșii. Friptura poate fi înlocuită cu stufat de miel. De obicei, se folosesc coaste de miel sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6 porţii având nevoie de un kg şi jumătate de carne. Ne mai trebuie 20 de fire de ceapă verde şi 20 de fire de usturoi verde şi de 5 … 6 roşii de dimensiune medie. Se călesc coastele de miel într-o tigaie cu puţin ulei, iar apoi se călesc ceapa şi usturoiul verde, tăiate transversal, în bucăţi mici. Punem carnea de miel, ceapa şi usturoiul într-un vas mai mare, adăugăm roşiile tăiate în cubuleţe şi turnăm puţină apă. Lăsăm vasul în cuptor, la foc potrivit, pentru circa jumătate de oră, iar apoi adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în cuptor pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.



    Desertul tradițional este cozonacul, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată. De asemenea, se servește pascăcu brânză dulce şi stafide, preparate asemănătoare fiind întâlnite în alte ţări, desigur, sub alte nume, precum “pane di Pasqua” în Italia, preparat în care se află şi ouă, colorate sau nu, sau “Oesterkranz” în Germania şi Austria.


  • Preparate de Paște

    Preparate de Paște

    Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească
    Paştele, sărbătoare marcată în acest an la 4 săptămâni diferenţă faţă de
    Paştele catolic. Sunt multe obiceiuri legate de Învierea Domnului, iar dacă
    ar fi să le menţionăm pe cele din domeniul gastronomic, acestea ar fi vopsitul
    ouălor, coptul cozonacilor şi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale din carne
    de miel.


    Din cauza pandemiei, tradițiile de Paște nu vor mai
    putea fi respectate în totalitate, în primul rând cele legate de participarea
    la slujbele religioase. Conform tradiției, în biserică trebuie adus, înainte de
    slujba de Înviere, un coș de răchită în care trebuie să se afle ouă roșii, caș
    proaspăt, pâine, cârnați, chiar și o bucată de friptură de miel, cozonac și
    pască, o sticlă de vin, produse cu care ar ar urma să fie serviți, conform
    tradiției, musafirii care vin la masa de Paște.


    Masa începe cu ciocnitul ouălor vopsite, consumate
    împreună cu alte aperitive precum brânză cu ceapă verde, cârnați și, neapărat,
    drob de miel, un preparat la care sunt folosite organele interne ale mielului:
    inimă, rinichi, ficat, plămâni. Acestea trebuie fierte, apoi trecute prin
    maşina de tocat și amestecate cu ceapa
    verde, pătrunjelul şi mărarul, toate tocate mărunt, cu piper negru râșnit și cu
    sare. Sunt adăugate și trei ouă crude care au rolul de a lega compoziția. Această
    compoziţie este pusă într-o tavă de cozonac şi acoperită cu acea membrană
    subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului, numită prapure.
    În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea
    cârnaţilor, a pateului sau este folosită pentru a înveli bucăți de carne care
    sunt puse apoi la grătar.


    În bucătăria românească întâlnim mai multe
    variante de drob de miel, diferenţele fiiind date de ingredientele folosite.
    Există o variantă la care se folosesc alune de pădure, prăjite şi mărunţite,
    precum şi brânză sărată de oaie. Alunele sunt încorporate în tocătură. După
    omogenizare, jumătate din tocătură este turnată într-o tavă de cozonac. Peste
    aceasta este întins un strat de brânză rasă, amestecată cu puţin pesmet, cu
    mărar tocat şi cu un ardei gras, mărunţit. Deasupra se întinde restul de
    tocătură de organe de miel, amestecate cu ceapă verde şi usturoi verde, tocate
    mărunt, peste care se întinde prapurele. Tava se pune în cuptor, la foc mediu
    pentru circa jumătate de oră, până când prapurele începe să se rumenească.
    Drobul se taie în felii, după ce se răceşte.


    Masa continuă cu ciorba de
    miel, pregătită în mod tradițional din părți ale mielului care nu sunt folosite
    pentru friptură, adică din cap, oase de pe pulpe, gât și coadă. Ciorba este
    acrită cu borş şi dreasă cu smântână.


    La felul principal este
    servită friptură de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau
    stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat
    sau cuburi de roșii.


    Desertul tradițional este
    cozonacul, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată. De asemenea, se
    servește pască, un preparat pe care îl întâlnim și în bucătăria europeană.

  • Preparate de Paște

    Preparate de Paște

    Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească
    Paştele, sărbătoare marcată în acest an la 4 săptămâni diferenţă faţă de
    Paştele catolic. Sunt multe obiceiuri legate de Învierea Domnului, iar dacă
    ar fi să le menţionăm pe cele din domeniul gastronomic, acestea ar fi vopsitul
    ouălor, coptul cozonacilor şi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale din carne
    de miel.


    Din cauza pandemiei, tradițiile de Paște nu vor mai
    putea fi respectate în totalitate, în primul rând cele legate de participarea
    la slujbele religioase. Conform tradiției, în biserică trebuie adus, înainte de
    slujba de Înviere, un coș de răchită în care trebuie să se afle ouă roșii, caș
    proaspăt, pâine, cârnați, chiar și o bucată de friptură de miel, cozonac și
    pască, o sticlă de vin, produse cu care ar ar urma să fie serviți, conform
    tradiției, musafirii care vin la masa de Paște.


    Masa începe cu ciocnitul ouălor vopsite, consumate
    împreună cu alte aperitive precum brânză cu ceapă verde, cârnați și, neapărat,
    drob de miel, un preparat la care sunt folosite organele interne ale mielului:
    inimă, rinichi, ficat, plămâni. Acestea trebuie fierte, apoi trecute prin
    maşina de tocat și amestecate cu ceapa
    verde, pătrunjelul şi mărarul, toate tocate mărunt, cu piper negru râșnit și cu
    sare. Sunt adăugate și trei ouă crude care au rolul de a lega compoziția. Această
    compoziţie este pusă într-o tavă de cozonac şi acoperită cu acea membrană
    subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului, numită prapure.
    În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea
    cârnaţilor, a pateului sau este folosită pentru a înveli bucăți de carne care
    sunt puse apoi la grătar.


    În bucătăria românească întâlnim mai multe
    variante de drob de miel, diferenţele fiiind date de ingredientele folosite.
    Există o variantă la care se folosesc alune de pădure, prăjite şi mărunţite,
    precum şi brânză sărată de oaie. Alunele sunt încorporate în tocătură. După
    omogenizare, jumătate din tocătură este turnată într-o tavă de cozonac. Peste
    aceasta este întins un strat de brânză rasă, amestecată cu puţin pesmet, cu
    mărar tocat şi cu un ardei gras, mărunţit. Deasupra se întinde restul de
    tocătură de organe de miel, amestecate cu ceapă verde şi usturoi verde, tocate
    mărunt, peste care se întinde prapurele. Tava se pune în cuptor, la foc mediu
    pentru circa jumătate de oră, până când prapurele începe să se rumenească.
    Drobul se taie în felii, după ce se răceşte.


    Masa continuă cu ciorba de
    miel, pregătită în mod tradițional din părți ale mielului care nu sunt folosite
    pentru friptură, adică din cap, oase de pe pulpe, gât și coadă. Ciorba este
    acrită cu borş şi dreasă cu smântână.


    La felul principal este
    servită friptură de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau
    stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat
    sau cuburi de roșii.


    Desertul tradițional este
    cozonacul, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată. De asemenea, se
    servește pască, un preparat pe care îl întâlnim și în bucătăria europeană.

  • Povestea substantivului “ou”

    Povestea substantivului “ou”


  • Masa de Paște

    Masa de Paște

    Din cauza pandemiei,
    tradițiile de Paște nu vor mai putea fi respectate în totalitate, în primul
    rând cele legate de participarea la slujbele religioase. Conform tradiției, în
    biserică trebuie adus, înainte de slujba de Înviere, un coș de răchită în care
    trebuie să se afle ouă roșii, caș proaspăt, pâine, cârnați, chiar și o bucată
    de friptură de miel, cozonac și pască, o sticlă de vin, produse cu care ar ar
    urma să fie serviți, conform tradiției, musafirii care vin la masa de Paște.
    Din motive de protecție, la masa de Paște din acest an nu se va mai așeza
    familia extinsă, însă produsele tradiționale vor fi aceleași.


    Masa începe cu ciocnitul
    ouălor vopsite, consumate împreună cu alte aperitive precum brânză cu ceapă
    verde, cârnați și, neapărat, drob de miel. La prepararea acestuia sunt folosite
    organele interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a
    obţine o cantitate mai mare, se pot adăuga şi ficăţei de pui. Mai avem nevoie
    de vreo 10 fire de ceapă, o legătură de pătrunjel şi alta de mărar, de 6 ouă,
    de piper şi sare.

    Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană
    subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului. În bucătăria
    altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor, a
    pateului sau este folosită pentru a înveli bucăți de carne care sunt puse apoi
    la grătar. Organele trebuie spălate şi tăiate în bucăți, iar apoi trebuie
    lăsate într-un vas cu apă rece pentru îndepărtarea sângelui. Se pun la fiert
    pentru circa jumătate de oră, având grijă să îndepărtăm spuma formată la
    suprafaţă. Separat, sunt fierte trei din cele şase ouă, pe care le vom folosi
    ca ornament. Organele sunt trecute apoi prin maşina de tocat și amestecate
    cu ceapa verde, pătrunjelul şi mărarul,
    toate tocate mărunt, cu piper negru râșnit și cu sare.

    Sunt adăugate și trei
    ouă crude care au rolul de a lega compoziția. Drobul de miel poate fi preparat
    la cuptor într-o tavă de cozonac sau într-o formă metalică rotundă unsă cu
    ulei. Întindem prapurele în vas, având grijă să lăsăm în exterior o parte
    suficient de mare cu care vom acoperi drobul. Răsturnăm compoziţia peste
    prapure, iar în interiorul acesteia punem şi ouăle fierte tare şi curăţate de
    coajă, după care acoperim cu prapurele. În lipsa prapurelui, vasul trebuie uns
    cu ulei şi tapetat cu pesmet. Există și varianta de a tapeta cu aluat dospit
    forma în care va fi copt drobul. Vasul trebuie lăsat în cuptor la foc potrivit
    până când drobul se rumenește. După ce s-a răcit, se porționează și se pune pe
    un platou pentru a fi servit.


    Masa continuă cu ciorba de
    miel, pregătită în mod tradițional din părți ale mielului care nu sunt folosite
    pentru friptură, adică din cap, oase de pe pulpe, gât și coadă. Carnea de miel
    se pune la fiert timp de o oră într-o oală de 5-6 litri împreună cu doi morcovi
    și un păstârnac tăiați mărunt, o ceapă sau o legătură de ceapă verde, tocată
    mărunt. Se adaugă o ceașcă de orez, lăsăm la fiert încă un sfert de oră, apoi
    acrim cu borș, iar la final se sărează după gust. După ce am luat vasul de pe
    foc, ciorba se drege cu un gălbenuş de
    ou pe care îl amestecăm cu smântână. În farfurie, deasupra ciorbei, se presară
    frunze de leuştean, tocate mărunt.


    La felul principal se
    servește friptură de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau
    stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat
    sau cuburi de roșii.


    Desertul tradițional este
    cozonacul, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată. De asemenea, se
    servește pască, un preparat pe care îl întâlnim și în bucătăria europeană.
    Se pregătește din aluat dospit, iar umplutura este din brânză dulce și stafide.
    Pasca este rotundă, iar umplutura se pune în forma căptușită cu aluat dospit.
    Deasupra umpluturii se pot pune suluri din aluat, în formă de cruce.

  • Masa de Paște

    Masa de Paște

    Din cauza pandemiei,
    tradițiile de Paște nu vor mai putea fi respectate în totalitate, în primul
    rând cele legate de participarea la slujbele religioase. Conform tradiției, în
    biserică trebuie adus, înainte de slujba de Înviere, un coș de răchită în care
    trebuie să se afle ouă roșii, caș proaspăt, pâine, cârnați, chiar și o bucată
    de friptură de miel, cozonac și pască, o sticlă de vin, produse cu care ar ar
    urma să fie serviți, conform tradiției, musafirii care vin la masa de Paște.
    Din motive de protecție, la masa de Paște din acest an nu se va mai așeza
    familia extinsă, însă produsele tradiționale vor fi aceleași.


    Masa începe cu ciocnitul
    ouălor vopsite, consumate împreună cu alte aperitive precum brânză cu ceapă
    verde, cârnați și, neapărat, drob de miel. La prepararea acestuia sunt folosite
    organele interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a
    obţine o cantitate mai mare, se pot adăuga şi ficăţei de pui. Mai avem nevoie
    de vreo 10 fire de ceapă, o legătură de pătrunjel şi alta de mărar, de 6 ouă,
    de piper şi sare.

    Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană
    subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului. În bucătăria
    altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor, a
    pateului sau este folosită pentru a înveli bucăți de carne care sunt puse apoi
    la grătar. Organele trebuie spălate şi tăiate în bucăți, iar apoi trebuie
    lăsate într-un vas cu apă rece pentru îndepărtarea sângelui. Se pun la fiert
    pentru circa jumătate de oră, având grijă să îndepărtăm spuma formată la
    suprafaţă. Separat, sunt fierte trei din cele şase ouă, pe care le vom folosi
    ca ornament. Organele sunt trecute apoi prin maşina de tocat și amestecate
    cu ceapa verde, pătrunjelul şi mărarul,
    toate tocate mărunt, cu piper negru râșnit și cu sare.

    Sunt adăugate și trei
    ouă crude care au rolul de a lega compoziția. Drobul de miel poate fi preparat
    la cuptor într-o tavă de cozonac sau într-o formă metalică rotundă unsă cu
    ulei. Întindem prapurele în vas, având grijă să lăsăm în exterior o parte
    suficient de mare cu care vom acoperi drobul. Răsturnăm compoziţia peste
    prapure, iar în interiorul acesteia punem şi ouăle fierte tare şi curăţate de
    coajă, după care acoperim cu prapurele. În lipsa prapurelui, vasul trebuie uns
    cu ulei şi tapetat cu pesmet. Există și varianta de a tapeta cu aluat dospit
    forma în care va fi copt drobul. Vasul trebuie lăsat în cuptor la foc potrivit
    până când drobul se rumenește. După ce s-a răcit, se porționează și se pune pe
    un platou pentru a fi servit.


    Masa continuă cu ciorba de
    miel, pregătită în mod tradițional din părți ale mielului care nu sunt folosite
    pentru friptură, adică din cap, oase de pe pulpe, gât și coadă. Carnea de miel
    se pune la fiert timp de o oră într-o oală de 5-6 litri împreună cu doi morcovi
    și un păstârnac tăiați mărunt, o ceapă sau o legătură de ceapă verde, tocată
    mărunt. Se adaugă o ceașcă de orez, lăsăm la fiert încă un sfert de oră, apoi
    acrim cu borș, iar la final se sărează după gust. După ce am luat vasul de pe
    foc, ciorba se drege cu un gălbenuş de
    ou pe care îl amestecăm cu smântână. În farfurie, deasupra ciorbei, se presară
    frunze de leuştean, tocate mărunt.


    La felul principal se
    servește friptură de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau
    stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat
    sau cuburi de roșii.


    Desertul tradițional este
    cozonacul, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată. De asemenea, se
    servește pască, un preparat pe care îl întâlnim și în bucătăria europeană.
    Se pregătește din aluat dospit, iar umplutura este din brânză dulce și stafide.
    Pasca este rotundă, iar umplutura se pune în forma căptușită cu aluat dospit.
    Deasupra umpluturii se pot pune suluri din aluat, în formă de cruce.

  • Preparate de Paşte

    Preparate de Paşte

    Credincioşii ortodocşi se
    pregătesc să sărbătorească Paştele, în acest an la o săptămână după Paştele
    catolic. În comunităţile creştine, sunt multe obiceiuri legate de Învierea
    Domnului, cum ar fi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale, vopsitul ouălor,
    înnoirea hainelor sau stropitul. Sâmbătă, înainte de slujba de Înviere, se
    obişnuieşte sfinţirea unui coş cu ouă roşii, cu cozonac şi cu vin. Copiii
    primesc haine noi, pe care le poartă în ziua de Paşte, iar iepuraşul le aduce daruri.


    Există
    asemănări, dar şi diferenţe în ceea ce priveşte preparatele de Paşti ale
    comunităţilor creştine din diferite state. În România se consumă prin tradiţie,
    pască cu brânză dulce şi stafide, preparate asemănătoare fiind întâlnite în
    alte ţări, desigur, sub alte nume, precum pane di Pasqua în Italia, preparat
    în care se află şi ouă, colorate sau nu, sau Oesterkranz în Germania şi
    Austria. Conform obiceiului, pasca trebuie pusă într-un coş special şi dusă la
    biserică pentru a fi sfinţită. De asemenea, credincioşii duc la biserică coşuri
    cu ouă roşii, cozonac şi vin, pentru a fi sfinţite.



    În România,
    obiceiul este ca familia să se reunească pentru masa de Paşte, care începe cu
    ciocnitul ouălor roşii. Pe platoul de aperitive se pun caş proaspăt şi drob,
    ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi salată, ca ornament. Drobul se
    pregăteşte în cuptor şi este preparat din organele interne
    ale mielului – inimă, rinichi, ficat, plămâni – acestea fiind fierte, tocate şi amestecate cu
    fire de ceapă, pătrunjel şi mărar şi condimentate cu piper.


    Pe lângă ouă roşii şi drob, românii obişnuiesc să servească la masa de Paşte şi ciorbă de miel.
    Pentru ciorbă alegem capul, oasele de la pulpe, gâtul şi coada. Avem
    nevoie de 2 morcovi, de un păstârnac, de o ceaşcă cu orez, de o ceapă sau de o legătură de ceapă verde, de câteva boabe de
    piper, de un gălbenuş de ou, de un pahar de smântână şi de două legături de leuştean. Carnea de miel
    se pune la fiert într-o oală de 5-6 litri. Se adaugă rădăcinoasele, tăiate mărunt şi se spumează.

    Se lasă la fiert la foc mic, timp de o oră,
    după care adăugăm orezul şi mai lăsăm să fiarbă încă un sfert de oră. Separat,
    se fierbe borşul care apoi este turnat în oala cu ciorbă, pe care o mai lăsăm
    pe foc circa 10 minute şi pe care o sărăm puţin la final. După ce am luat oala
    de pe foc, turnăm ciorba într-un bol şi o dregem cu un ou amestecat cu
    smântână. În farfurie, deasupra ciorbei, se presară frunze de leuştean, tocate
    mărunt.


    Urmează apoi friptura de miel, pregătită în
    cuptor şi servită, de obicei, cu garnitură de spanac, iar la desert pască şi cozonac, un preparat servit în mod tradiţional la marile sărbători ale românilor.

  • Preparate de Paşte

    Preparate de Paşte

    Credincioşii ortodocşi se
    pregătesc să sărbătorească Paştele, în acest an la o săptămână după Paştele
    catolic. În comunităţile creştine, sunt multe obiceiuri legate de Învierea
    Domnului, cum ar fi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale, vopsitul ouălor,
    înnoirea hainelor sau stropitul. Sâmbătă, înainte de slujba de Înviere, se
    obişnuieşte sfinţirea unui coş cu ouă roşii, cu cozonac şi cu vin. Copiii
    primesc haine noi, pe care le poartă în ziua de Paşte, iar iepuraşul le aduce daruri.


    Există
    asemănări, dar şi diferenţe în ceea ce priveşte preparatele de Paşti ale
    comunităţilor creştine din diferite state. În România se consumă prin tradiţie,
    pască cu brânză dulce şi stafide, preparate asemănătoare fiind întâlnite în
    alte ţări, desigur, sub alte nume, precum pane di Pasqua în Italia, preparat
    în care se află şi ouă, colorate sau nu, sau Oesterkranz în Germania şi
    Austria. Conform obiceiului, pasca trebuie pusă într-un coş special şi dusă la
    biserică pentru a fi sfinţită. De asemenea, credincioşii duc la biserică coşuri
    cu ouă roşii, cozonac şi vin, pentru a fi sfinţite.



    În România,
    obiceiul este ca familia să se reunească pentru masa de Paşte, care începe cu
    ciocnitul ouălor roşii. Pe platoul de aperitive se pun caş proaspăt şi drob,
    ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi salată, ca ornament. Drobul se
    pregăteşte în cuptor şi este preparat din organele interne
    ale mielului – inimă, rinichi, ficat, plămâni – acestea fiind fierte, tocate şi amestecate cu
    fire de ceapă, pătrunjel şi mărar şi condimentate cu piper.


    Pe lângă ouă roşii şi drob, românii obişnuiesc să servească la masa de Paşte şi ciorbă de miel.
    Pentru ciorbă alegem capul, oasele de la pulpe, gâtul şi coada. Avem
    nevoie de 2 morcovi, de un păstârnac, de o ceaşcă cu orez, de o ceapă sau de o legătură de ceapă verde, de câteva boabe de
    piper, de un gălbenuş de ou, de un pahar de smântână şi de două legături de leuştean. Carnea de miel
    se pune la fiert într-o oală de 5-6 litri. Se adaugă rădăcinoasele, tăiate mărunt şi se spumează.

    Se lasă la fiert la foc mic, timp de o oră,
    după care adăugăm orezul şi mai lăsăm să fiarbă încă un sfert de oră. Separat,
    se fierbe borşul care apoi este turnat în oala cu ciorbă, pe care o mai lăsăm
    pe foc circa 10 minute şi pe care o sărăm puţin la final. După ce am luat oala
    de pe foc, turnăm ciorba într-un bol şi o dregem cu un ou amestecat cu
    smântână. În farfurie, deasupra ciorbei, se presară frunze de leuştean, tocate
    mărunt.


    Urmează apoi friptura de miel, pregătită în
    cuptor şi servită, de obicei, cu garnitură de spanac, iar la desert pască şi cozonac, un preparat servit în mod tradiţional la marile sărbători ale românilor.

  • Preparate de Paşte

    Preparate de Paşte

    Credincioşii ortodocşi se
    pregătesc să sărbătorească Paştele, în acest an la o săptămână după Paştele
    catolic. În comunităţile creştine, sunt multe obiceiuri legate de Învierea
    Domnului, cum ar fi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale, vopsitul ouălor,
    înnoirea hainelor sau stropitul. Sâmbătă, înainte de slujba de Înviere, se
    obişnuieşte sfinţirea unui coş cu ouă roşii, cu cozonac şi cu vin. Copiii
    primesc haine noi, pe care le poartă în ziua de Paşte, iar iepuraşul le aduce daruri.


    Un preparat tradiţional pus de români pe masa de
    Paşte este drobul de miel. Pentru prepararea acestuia se folosesc organele
    interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a obţine o
    cantitate mai mare, se pot adăugaşi ficăţei de pui. Mai avem nevoie de vreo 10 fire de
    ceapă, de o legătură de pătrunjel şi alta de mărar, de 6 ouă, de piper şi sare. Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană subţire cu grăsime, care
    separă organele interne ale mielului. În bucătăria altor popoare, această membranăeste folosită pentru prepararea
    cârnaţilor sau a pateului.


    Organele
    trebuie spălate şi tăiate în bucăţi, iar apoi trebuie lăsate într-un vas cu apă rece
    pentru îndepărtarea sângelui. Se pun la fiert pentru circa jumătate de oră,
    având grijă să îndepărtăm spuma formată la suprafaţă. Separat, sunt fierte trei
    din cele şase ouă, pe care le vom folosi ca ornament. În continuare, organele
    trebuie trecute prin maşina de tocat, iar ceapa verde, pătrunjelul şi mărarul
    trebuie tocate mărunt. Toate acestea vor fi amestecate apoi într-un vas,
    adăugăm şi ouăle crude, piper şi sare după gust şi omogenizăm. Şi prapurele
    trebuie spălat şi pregătit. Drobul de miel va fi preparat la cuptor într-o tavă
    de cozonac sau într-o formă metalică rotundă pe care trebuie să o ungem cu
    ulei. Întindem prapurele în vas, având grijă să lăsăm în exterior o parte
    suficient de mare cu care vom acoperi drobul. Răsturnăm compoziţia peste
    prapure, iar în interiorul acesteia punem şi ouăle fierte tare şi curăţate de
    coajă, după care acoperim cu prapurele. Vasul în care am pus drobul va fi
    introdus în cuptorul încins unde va sta, la foc potrivit, pentru jumătate de oră, până se
    rumeneşte. Se lasă la răcit, iar apoi se pune pe un platou pentru a fi servit.


    Un alte preparat de Paşte este stufatul de
    miel. De obicei, se folosesc coaste de miel sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6
    porţii având nevoie de un kg şi jumătate de carne. Ne mai trebuie 20 de fire de
    ceapă verde, 20 de fire de usturoi verde şi 5 … 6 roşii de dimensiune medie.


    Se călesc coastele de miel într-o tigaie cu
    puţin ulei, iar apoi se călesc firele de ceapa şi usturoi verde, tăiate
    transversal, în bucăţi mici. Punem carnea de miel, ceapa şi usturoiul într-un
    vas mai mare, adăugăm roşiile tăiate în cubuleţe şi turnăm puţină apă. Lăsăm
    vasul în cuptor, la foc potrivit, pentru circa jumătate de oră, iar apoi
    adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în cuptor
    pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.

  • Preparate de Paşte

    Preparate de Paşte

    Credincioşii ortodocşi se
    pregătesc să sărbătorească Paştele, în acest an la o săptămână după Paştele
    catolic. În comunităţile creştine, sunt multe obiceiuri legate de Învierea
    Domnului, cum ar fi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale, vopsitul ouălor,
    înnoirea hainelor sau stropitul. Sâmbătă, înainte de slujba de Înviere, se
    obişnuieşte sfinţirea unui coş cu ouă roşii, cu cozonac şi cu vin. Copiii
    primesc haine noi, pe care le poartă în ziua de Paşte, iar iepuraşul le aduce daruri.


    Un preparat tradiţional pus de români pe masa de
    Paşte este drobul de miel. Pentru prepararea acestuia se folosesc organele
    interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a obţine o
    cantitate mai mare, se pot adăugaşi ficăţei de pui. Mai avem nevoie de vreo 10 fire de
    ceapă, de o legătură de pătrunjel şi alta de mărar, de 6 ouă, de piper şi sare. Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană subţire cu grăsime, care
    separă organele interne ale mielului. În bucătăria altor popoare, această membranăeste folosită pentru prepararea
    cârnaţilor sau a pateului.


    Organele
    trebuie spălate şi tăiate în bucăţi, iar apoi trebuie lăsate într-un vas cu apă rece
    pentru îndepărtarea sângelui. Se pun la fiert pentru circa jumătate de oră,
    având grijă să îndepărtăm spuma formată la suprafaţă. Separat, sunt fierte trei
    din cele şase ouă, pe care le vom folosi ca ornament. În continuare, organele
    trebuie trecute prin maşina de tocat, iar ceapa verde, pătrunjelul şi mărarul
    trebuie tocate mărunt. Toate acestea vor fi amestecate apoi într-un vas,
    adăugăm şi ouăle crude, piper şi sare după gust şi omogenizăm. Şi prapurele
    trebuie spălat şi pregătit. Drobul de miel va fi preparat la cuptor într-o tavă
    de cozonac sau într-o formă metalică rotundă pe care trebuie să o ungem cu
    ulei. Întindem prapurele în vas, având grijă să lăsăm în exterior o parte
    suficient de mare cu care vom acoperi drobul. Răsturnăm compoziţia peste
    prapure, iar în interiorul acesteia punem şi ouăle fierte tare şi curăţate de
    coajă, după care acoperim cu prapurele. Vasul în care am pus drobul va fi
    introdus în cuptorul încins unde va sta, la foc potrivit, pentru jumătate de oră, până se
    rumeneşte. Se lasă la răcit, iar apoi se pune pe un platou pentru a fi servit.


    Un alte preparat de Paşte este stufatul de
    miel. De obicei, se folosesc coaste de miel sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6
    porţii având nevoie de un kg şi jumătate de carne. Ne mai trebuie 20 de fire de
    ceapă verde, 20 de fire de usturoi verde şi 5 … 6 roşii de dimensiune medie.


    Se călesc coastele de miel într-o tigaie cu
    puţin ulei, iar apoi se călesc firele de ceapa şi usturoi verde, tăiate
    transversal, în bucăţi mici. Punem carnea de miel, ceapa şi usturoiul într-un
    vas mai mare, adăugăm roşiile tăiate în cubuleţe şi turnăm puţină apă. Lăsăm
    vasul în cuptor, la foc potrivit, pentru circa jumătate de oră, iar apoi
    adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în cuptor
    pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.

  • Masa de Paşte

    Masa de Paşte


    Sunt multe obiceiuri legate de Învierea Domnului, iar dacă ar fi să le menţionăm pe cele din domeniul gastronomic, acestea ar fi vopsitul ouălor, coptul cozonacilor şi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale din carne de miel. Există asemănări, dar şi diferenţe în ceea ce priveşte preparatele de Paşti din dfierite state. În România se consumă prin tradiţie, pască cu brânză dulce şi stafide, preparate asemănătoare fiind întâlnite în alte ţări, desigur, sub alte nume, precum “pane di Pasqua” în Italia, preparat în care se află şi ouă, colorate sau nu, sau “Oesterkranz” în Germania şi Austria. Conform obiceiului, pasca trebuie pusă într-un coş special şi dusă la biserică pentru a fi sfinţită. De asemenea, credincioşii duc la biserică coşuri in care se află ouă roşii, cozonac şi vin, pentru a fi sfinţite.



    În România, obiceiul este ca familia să se reunească pentru masa de Paşte, care începe cu ciocnitul ouălor roşii. Pe platoul de aperitive se pun caş proaspăt şi drob, ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi salată, ca ornament. Pentru drob sunt folosite organele interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a obţine o cantitate mai mare, se pot adăugaşi ficăţei de pui, toate acestea fierte şi tocate, amestecate cu fire de ceapă, pătrunjel şi mărar şi condimentate cu piper. Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului. În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor sau a pateului. Sunt mai multe reţete de drob, cu brânză şi cu alune, cu ciuperci sau cu ouă fierte



    Urmează ciorba de miel şi apoi friptura de miel, pregătită în mai multe feluri şi servită, de obicei, cu garnitură de spanac. În mod obişnuit, pulpa de miel se pregăteşte în tavă, la cuptor. Pulpa de miel se condimentează cu piper, cu boia dulce şi cu cimbru măcinat, după care se unge cu puţin ulei şi se aşează într-o tavă în care am puţin puţină apă. Tava se întroduce în cuptorul încălzit şi se lasă la foc potrivit circa 20 de minute, după care pulpa de miel trebuie întoarsă pe cealaltă parte pentru a se rumeni uniform. Dacă este necesar, trebuie completată apa din tavă sau poate fi adăugat suc de roşii. Spre final, se adaugă în sos câţiva câţei de usturoi pe care îi tocăm mărunt, timpul total de preparare fiind de circa o oră. Friptura de miel se serveşte caldă, cu garnitură de spanac sau cu piure de cartofi, alături de un pahar de vin.



    La desert, se serveşte pască şi cozonac, un preparat servit în mod tradiţional la marile sărbători ale românilor.


  • Masa de Paşte

    Masa de Paşte


    Sunt multe obiceiuri legate de Învierea Domnului, iar dacă ar fi să le menţionăm pe cele din domeniul gastronomic, acestea ar fi vopsitul ouălor, coptul cozonacilor şi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale din carne de miel. Există asemănări, dar şi diferenţe în ceea ce priveşte preparatele de Paşti din dfierite state. În România se consumă prin tradiţie, pască cu brânză dulce şi stafide, preparate asemănătoare fiind întâlnite în alte ţări, desigur, sub alte nume, precum “pane di Pasqua” în Italia, preparat în care se află şi ouă, colorate sau nu, sau “Oesterkranz” în Germania şi Austria. Conform obiceiului, pasca trebuie pusă într-un coş special şi dusă la biserică pentru a fi sfinţită. De asemenea, credincioşii duc la biserică coşuri in care se află ouă roşii, cozonac şi vin, pentru a fi sfinţite.



    În România, obiceiul este ca familia să se reunească pentru masa de Paşte, care începe cu ciocnitul ouălor roşii. Pe platoul de aperitive se pun caş proaspăt şi drob, ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi salată, ca ornament. Pentru drob sunt folosite organele interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a obţine o cantitate mai mare, se pot adăugaşi ficăţei de pui, toate acestea fierte şi tocate, amestecate cu fire de ceapă, pătrunjel şi mărar şi condimentate cu piper. Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului. În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor sau a pateului. Sunt mai multe reţete de drob, cu brânză şi cu alune, cu ciuperci sau cu ouă fierte



    Urmează ciorba de miel şi apoi friptura de miel, pregătită în mai multe feluri şi servită, de obicei, cu garnitură de spanac. În mod obişnuit, pulpa de miel se pregăteşte în tavă, la cuptor. Pulpa de miel se condimentează cu piper, cu boia dulce şi cu cimbru măcinat, după care se unge cu puţin ulei şi se aşează într-o tavă în care am puţin puţină apă. Tava se întroduce în cuptorul încălzit şi se lasă la foc potrivit circa 20 de minute, după care pulpa de miel trebuie întoarsă pe cealaltă parte pentru a se rumeni uniform. Dacă este necesar, trebuie completată apa din tavă sau poate fi adăugat suc de roşii. Spre final, se adaugă în sos câţiva câţei de usturoi pe care îi tocăm mărunt, timpul total de preparare fiind de circa o oră. Friptura de miel se serveşte caldă, cu garnitură de spanac sau cu piure de cartofi, alături de un pahar de vin.



    La desert, se serveşte pască şi cozonac, un preparat servit în mod tradiţional la marile sărbători ale românilor.