Radio România Internațional

Tag: oua umplute

  • Pe masa festivă de Revelion

    Pe masa festivă de Revelion

    Românii
    sunt din ce în ce mai interesați să petreacă Revelionul în stradă, urmărind
    spectacolele din locurile publice şi focurile de artificii. Sunt însă şi români
    care aleg să petreacă noaptea de Revelion în stațiunile montane sau în cele
    balneoclimaterice, la rude, la prieteni sau acasă. Pe lângă bradul de Crăciun, în casa în care este
    organizată petrecerea de Revelion trebuie să fie ramuri de vâsc, o plantă
    semiparazită care se dezvoltă pe crengile copacilor, dar despre care se spune
    că aduce noroc. Petrecerea începe, de obicei, la ora 21 şi se încheie spre
    dimineaţă, iar pe masa festivă de Revelion sunt aduse pe rând aperitive reci şi
    calde, felul principal, iar la final desert, toate acestea fiind stropite cu
    băuturi alcoolice şi non-alcoolice. Desigur, nu lipsește vinul spumant, servit
    la trecere în Noul An.


    Pe platourile cu aperitive
    se află preparate din carne de porc și brânzeturi. Există și preparate
    specifice, precum ouăle umplute, salata boeuf și piftia de porc, de pasăre sau
    chiar de pește. Ouăle umplute sunt, de fapt, jumătăţi de ou care, după
    fierbere, sunt umplute cu pateu de ficat, acoperite cu maioneză şi ornate cu
    frunze de pătrunjel.

    Salata boeuf a fost inventată în bucătăriile boierilor din
    Valahia și are la bază o salată germană, un amestec de carne mărunțită, legume
    fierte, sfeclă roșie, ceapă, castraveți murați și maioneză. Pentru a pregăti
    salata de boeuf, avem nevoie de carne de vită și cartofi în cantități egale, de
    câțiva castraveți murați și de câțiva gogoșari murați în oțet, de o conservă de
    mazăre, de câțiva morcovi și de maioneză. Se fierb cartofii, morcovii și
    carnea, având grijă ca legumele să nu se sfărâme, iar după ce se răcesc se taie
    în cuburi foarte mici, la fel ca și castraveții și gogoșarii. Toate acestea se
    amestecă într-un castron împreună cu maioneza după care totul se răstoarnă pe
    un platou unde i se dă forma unui tort, acoperit cu un strat subțire de
    maioneză. Se ornează cu felii subțiri de gogoșari și castraveți, cu rondele de
    morcov și cu rondele provenite dintr-un ou fiert.


    După astfel de aperitive, pe masa festivă de
    Revelion se vor afla felurile principale de mâncare precum sarmalele, friptura
    şi cârnaţii din carne de porc cu garnitură de varză călită. Tradiţia de a mânca
    preparate pe bază de carne de porc este întâlnită în mai multe țări precum
    Spania, Austria, Germania, Italia sau Ungaria. În multe ţări se servesc
    purceluşi de lapte, iar în Austria pe masa de Revelion se află purceluşi de
    marţipan, iar toate acestea pentru că tradiţia de a mânca de Anul Nou preparate
    din carne de porc se bazează pe credinţa că porcul simbolizează progresul şi
    prosperitatea.


    Cozonacul umplut cu cremă
    de nuci şi cu rahat, îngheţata, salata de fructe, o felie de tort sau
    combinații ale acestor deserturi încheie masa de Revelion. Un preparat specific
    petrecerii de Revelion este plăcinta cu răvaşe. Plăcinta este umplută cu brânză
    dulce și stafide, dar conține și bilete de hârtie, pe care sunt scrise diferite
    mesaje. Fiecare participant la petrecerea de Revelion primește un răvaș,
    descoperind o predicţie pentru anul care tocmai a început.


  • Pe masa festivă de Revelion

    Pe masa festivă de Revelion

    Românii
    sunt din ce în ce mai interesați să petreacă Revelionul în stradă, urmărind
    spectacolele din locurile publice şi focurile de artificii. Sunt însă şi români
    care aleg să petreacă noaptea de Revelion în stațiunile montane sau în cele
    balneoclimaterice, la rude, la prieteni sau acasă. Pe lângă bradul de Crăciun, în casa în care este
    organizată petrecerea de Revelion trebuie să fie ramuri de vâsc, o plantă
    semiparazită care se dezvoltă pe crengile copacilor, dar despre care se spune
    că aduce noroc. Petrecerea începe, de obicei, la ora 21 şi se încheie spre
    dimineaţă, iar pe masa festivă de Revelion sunt aduse pe rând aperitive reci şi
    calde, felul principal, iar la final desert, toate acestea fiind stropite cu
    băuturi alcoolice şi non-alcoolice. Desigur, nu lipsește vinul spumant, servit
    la trecere în Noul An.


    Pe platourile cu aperitive
    se află preparate din carne de porc și brânzeturi. Există și preparate
    specifice, precum ouăle umplute, salata boeuf și piftia de porc, de pasăre sau
    chiar de pește. Ouăle umplute sunt, de fapt, jumătăţi de ou care, după
    fierbere, sunt umplute cu pateu de ficat, acoperite cu maioneză şi ornate cu
    frunze de pătrunjel.

    Salata boeuf a fost inventată în bucătăriile boierilor din
    Valahia și are la bază o salată germană, un amestec de carne mărunțită, legume
    fierte, sfeclă roșie, ceapă, castraveți murați și maioneză. Pentru a pregăti
    salata de boeuf, avem nevoie de carne de vită și cartofi în cantități egale, de
    câțiva castraveți murați și de câțiva gogoșari murați în oțet, de o conservă de
    mazăre, de câțiva morcovi și de maioneză. Se fierb cartofii, morcovii și
    carnea, având grijă ca legumele să nu se sfărâme, iar după ce se răcesc se taie
    în cuburi foarte mici, la fel ca și castraveții și gogoșarii. Toate acestea se
    amestecă într-un castron împreună cu maioneza după care totul se răstoarnă pe
    un platou unde i se dă forma unui tort, acoperit cu un strat subțire de
    maioneză. Se ornează cu felii subțiri de gogoșari și castraveți, cu rondele de
    morcov și cu rondele provenite dintr-un ou fiert.


    După astfel de aperitive, pe masa festivă de
    Revelion se vor afla felurile principale de mâncare precum sarmalele, friptura
    şi cârnaţii din carne de porc cu garnitură de varză călită. Tradiţia de a mânca
    preparate pe bază de carne de porc este întâlnită în mai multe țări precum
    Spania, Austria, Germania, Italia sau Ungaria. În multe ţări se servesc
    purceluşi de lapte, iar în Austria pe masa de Revelion se află purceluşi de
    marţipan, iar toate acestea pentru că tradiţia de a mânca de Anul Nou preparate
    din carne de porc se bazează pe credinţa că porcul simbolizează progresul şi
    prosperitatea.


    Cozonacul umplut cu cremă
    de nuci şi cu rahat, îngheţata, salata de fructe, o felie de tort sau
    combinații ale acestor deserturi încheie masa de Revelion. Un preparat specific
    petrecerii de Revelion este plăcinta cu răvaşe. Plăcinta este umplută cu brânză
    dulce și stafide, dar conține și bilete de hârtie, pe care sunt scrise diferite
    mesaje. Fiecare participant la petrecerea de Revelion primește un răvaș,
    descoperind o predicţie pentru anul care tocmai a început.


  • Preparate pentru masa de Anul Nou

    Preparate pentru masa de Anul Nou

    În România există tradiția ca
    Revelionul să fie petrecut acasă, în jurul mesei pe care sunt aduse preparate
    tradiționale pentru această noapte specială. Pe lângă brad, locuinţa este decorată cu crenguţe
    de vâsc despre care se spune că aduc noroc. Masa festivă de Revelion începe
    după ora 21, iar musafirii sunt îmbiaţi cu diverse aperitive precum ouă
    umplute, salată boeuf, piftie cu carne de pasăre sau de porc, brânzeturi, felii
    de slănină şi de şuncă afumată și rondele de cârnați afumați.


    Ouăle umplute sunt, de
    fapt, jumătăți de ou umplute cu gălbenuș fiert, amestecat cu pateu și ornae cu
    maioneză. Așa-numita salată boeuf este un amestec de carne fiartă de vită, de
    castraveți murați în saramură, de gogoșari murați în oțet, de boabe de mazăre,
    de cartofi și de morcovi fierți. Carnea de vită și toate legumele, cu excepția
    boabelor de mazăre, trebuie mărunțite, după care se amestecă într-un castron
    împreună cu maioneză, cu puți piper măcinat și cu sre după gust. Salata este
    apoi modelată pe un platou astfel încât să arate ca un tort, iar deasupra ei se
    întinde un strat subțire de maioneză. La final, se ornează cu felii subţiri de
    gogoşari şi castraveţi, cu rondele de morcov şi cu rondele de albuș provenite
    de la un ou fiert.


    După aperitive urmează felurile principale de
    mâncare precum sarmalele, friptura şi cârnaţii din carne de porc cu garnitură
    de varză călită sau cu piure de cartofi. Aceste feluri de mâcare se servesc
    împreună cu gogonele și castraveți în saramură, cu gogoșari în oțet sau chiar
    cu pepene în saramură. Tradiţia de a mânca preparate pe bază de carne de porc
    este întâlnită în mai multe tări precum Spania, Austria, Germania, Italia sau
    Ungaria. În multe ţări se servesc purceluşi de lapte, iar în Austria pe masa de
    Revelion se află purceluşi de marţipan, iar toate acestea pentru că tradiţia de
    a mânca de Anul Nou preparate din carne de porc se bazează pe credinţa că
    porcul simbolizează progresul şi prosperitatea.

    Un preparat mai elaborat este pulpa de porc la
    tavă. Pentru a frăgezi carnea, aceasta poate fi lăsată în prealabil în baiţ.
    Avem nevoie de o bucată de pulpă de porc de circa 2 kg pe care o tăiem în felii
    cu o grosime de circa un cm. Pe fiecare felie presărăm tarhon, cimbru şi
    busuioc uscat şi mărunţit şi apoi adăugăm una, două foi de dafin, piper râşnit
    şi sare. Punem feliile de carne astfel condimentate într-o tavă adâncă şi
    turnăm vin alb, atât cât să acopere integral carnea. Lăsăm tava la rece timp de
    câteva ore, iar apoi o băgăm în cuptor la foc potrivit pentru circa o oră. În
    tavă putem adăuga ciuperci, tăiate felii. Din când în când întoarcem bucăţile
    de friptură de pe o parte pe alta pentru a se rumeni omogen, iar spre final le
    mai stropim cu sos din tavă.


    La desert se servește cozonac, salată de fructe,
    înghețată, precum și un preparat specific nopții de Revelion, plăcinta cu
    răvaşe. Plăcinta este umplută cu brânză dulce și stafide, dar conține și
    bileţele de hârtie, pe care sunt scrise diferite mesaje. Fiecare mesean care va
    servi această plăcintă va descoperi o predicţie pentru anul care vine, un an cu
    siguranță mai bun comparativ cu 2020. La mulți ani!

  • Preparate pentru masa de Anul Nou

    Preparate pentru masa de Anul Nou

    În România există tradiția ca
    Revelionul să fie petrecut acasă, în jurul mesei pe care sunt aduse preparate
    tradiționale pentru această noapte specială. Pe lângă brad, locuinţa este decorată cu crenguţe
    de vâsc despre care se spune că aduc noroc. Masa festivă de Revelion începe
    după ora 21, iar musafirii sunt îmbiaţi cu diverse aperitive precum ouă
    umplute, salată boeuf, piftie cu carne de pasăre sau de porc, brânzeturi, felii
    de slănină şi de şuncă afumată și rondele de cârnați afumați.


    Ouăle umplute sunt, de
    fapt, jumătăți de ou umplute cu gălbenuș fiert, amestecat cu pateu și ornae cu
    maioneză. Așa-numita salată boeuf este un amestec de carne fiartă de vită, de
    castraveți murați în saramură, de gogoșari murați în oțet, de boabe de mazăre,
    de cartofi și de morcovi fierți. Carnea de vită și toate legumele, cu excepția
    boabelor de mazăre, trebuie mărunțite, după care se amestecă într-un castron
    împreună cu maioneză, cu puți piper măcinat și cu sre după gust. Salata este
    apoi modelată pe un platou astfel încât să arate ca un tort, iar deasupra ei se
    întinde un strat subțire de maioneză. La final, se ornează cu felii subţiri de
    gogoşari şi castraveţi, cu rondele de morcov şi cu rondele de albuș provenite
    de la un ou fiert.


    După aperitive urmează felurile principale de
    mâncare precum sarmalele, friptura şi cârnaţii din carne de porc cu garnitură
    de varză călită sau cu piure de cartofi. Aceste feluri de mâcare se servesc
    împreună cu gogonele și castraveți în saramură, cu gogoșari în oțet sau chiar
    cu pepene în saramură. Tradiţia de a mânca preparate pe bază de carne de porc
    este întâlnită în mai multe tări precum Spania, Austria, Germania, Italia sau
    Ungaria. În multe ţări se servesc purceluşi de lapte, iar în Austria pe masa de
    Revelion se află purceluşi de marţipan, iar toate acestea pentru că tradiţia de
    a mânca de Anul Nou preparate din carne de porc se bazează pe credinţa că
    porcul simbolizează progresul şi prosperitatea.

    Un preparat mai elaborat este pulpa de porc la
    tavă. Pentru a frăgezi carnea, aceasta poate fi lăsată în prealabil în baiţ.
    Avem nevoie de o bucată de pulpă de porc de circa 2 kg pe care o tăiem în felii
    cu o grosime de circa un cm. Pe fiecare felie presărăm tarhon, cimbru şi
    busuioc uscat şi mărunţit şi apoi adăugăm una, două foi de dafin, piper râşnit
    şi sare. Punem feliile de carne astfel condimentate într-o tavă adâncă şi
    turnăm vin alb, atât cât să acopere integral carnea. Lăsăm tava la rece timp de
    câteva ore, iar apoi o băgăm în cuptor la foc potrivit pentru circa o oră. În
    tavă putem adăuga ciuperci, tăiate felii. Din când în când întoarcem bucăţile
    de friptură de pe o parte pe alta pentru a se rumeni omogen, iar spre final le
    mai stropim cu sos din tavă.


    La desert se servește cozonac, salată de fructe,
    înghețată, precum și un preparat specific nopții de Revelion, plăcinta cu
    răvaşe. Plăcinta este umplută cu brânză dulce și stafide, dar conține și
    bileţele de hârtie, pe care sunt scrise diferite mesaje. Fiecare mesean care va
    servi această plăcintă va descoperi o predicţie pentru anul care vine, un an cu
    siguranță mai bun comparativ cu 2020. La mulți ani!

  • Preparate pentru masa de Anul Nou

    Preparate pentru masa de Anul Nou

    De câţiva ani a crescut
    interesul românilor de a petrece
    Revelionul în stradă, urmărind spectacolele din locurile publice şi focurile de artificii. Sunt însă şi români care preferă să petreacă noaptea de Revelion acasă sau la restaurant, în jurul mesei pe
    care sunt aduse diferite preparate tradiţionale pentru această noapte specială.
    Pe lângă brad, locuinţa este decorată cu crenguţe de vâsc despre care se spune
    că aduc noroc. Masa festivă de Revelion începe după ora 21, iar musafirii sunt
    îmbiaţi cu diverse aperitive precum ouă umplute, salată boeuf, brânzeturi,
    preparate din carne de porc şi piftie.


    Ouăle umplute reprezintă unul
    dintre aperitivele mesei de Revelion. Acest aperitiv este uşor de preparat.
    Avem nevoie de 10 ouă pentru umplut şi de un altul pentru maioneză, iar pentru
    umplutură folosim pate de ficat sau brânză. Se lasă ouăle la fiert până se fac
    tari şi, până se răcesc, se pregăteşte maioneza din gălbenuşul unui ou crud,
    care se amestecă cu puţin muştar şi cu ulei care se adaugă puţin câte puţin
    până când obţinem cantitatea dorită. Apoi, se taie ouăle în jumătate, pe lung,
    iar gălbenuşurile vor fi amestecate cu pateul, cu puţin piper măcinat şi cu
    sare după gust. Cu acest amestec vor fi umplute jumătăţile de ou, după care vor
    fi puse pe un platou şi ornate cu maioneză şi, eventual, cu o frunză de
    pătrunjel.


    O altă vedetă a mesei
    festive de Anul Nou este salata boeuf, care are la bază o salată germană
    amestecată cu maioneză şi care a fost modificată, se pare, în secolul al
    19-lea, în bucătăriile boierilor din partea sudică a României. Pentru a pregăti
    salata de boeuf, avem nevoie de carne de vită şi cartofi în cantităţi egale, de
    câţiva castraveţi muraţi şi de câţiva gogoşari muraţi în oţet, de o conservă de
    mazăre, de câţiva morcovi şi de maioneză. Se fierb cartofii, morcovii şi
    carnea, având grijă ca legumele să nu se sfărâme, iar după ce se răcesc se taie
    în cuburi foarte mici, la fel ca şi castraveţii şi gogoşarii. Toate acestea se
    amestecă într-un castron împreună cu maioneza după care totul se răstoarnă pe
    un platou unde i se dă forma unui tort, acoperit cu un strat subţire de
    maioneză. Se ornează cu felii subţiri de gogoşari şi castraveţi, cu rondele de
    morcov şi cu rondele provenite dintr-un ou fiert. În Germania există o salată
    asemănătoare, cu un amestec de carne, legume fierte, sfeclă roşie, ceapă şi
    castraveţi muraţi, cunoscută în România sub denumirea de salată berlineză.


    După aceste aperitive, pe masa festivă de Revelion
    sunt aduse felurile principale, precum sarmalele, friptura şi cârnaţii din
    carne de porc cu garnitură de varză călită. Tradiţia de a mânca preparate pe
    bază de carne de porc este întâlnită în mai multe tări precum Spania, Austria,
    Germania, Italia sau Ungaria. În multe ţări se servesc purceluşi de lapte, iar
    în Austria pe masa de Revelion se află purceluşi de marţipan, iar toate acestea
    pentru că tradiţia de a mânca de Anul Nou preparate din carne de porc se
    bazează pe credinţa că porcul simbolizează progresul şi prosperitatea.


    Cozonacul şi plăcinta cu
    răvaşe reprezintă, de obicei, desertul mesei de Revelion. Plăcinta cu răvaşe este
    cu brânză dulce şi cu stafide, dar în interior se află şi bileţele pe care sunt
    scrise diferite mesaje. Fiecare mesean care va servi această plăcintă va
    descoperi o predicţie pentru anul care vine sau un amănunt care îl
    caracterizează. Pentru că este ultima rubrică gastronomică din acest an, nu ne
    rămâne decât să vă urăm Poftă bună şi La mulţi ani!.

  • Preparate pentru masa de Anul Nou

    Preparate pentru masa de Anul Nou

    De câţiva ani a crescut
    interesul românilor de a petrece
    Revelionul în stradă, urmărind spectacolele din locurile publice şi focurile de artificii. Sunt însă şi români care preferă să petreacă noaptea de Revelion acasă sau la restaurant, în jurul mesei pe
    care sunt aduse diferite preparate tradiţionale pentru această noapte specială.
    Pe lângă brad, locuinţa este decorată cu crenguţe de vâsc despre care se spune
    că aduc noroc. Masa festivă de Revelion începe după ora 21, iar musafirii sunt
    îmbiaţi cu diverse aperitive precum ouă umplute, salată boeuf, brânzeturi,
    preparate din carne de porc şi piftie.


    Ouăle umplute reprezintă unul
    dintre aperitivele mesei de Revelion. Acest aperitiv este uşor de preparat.
    Avem nevoie de 10 ouă pentru umplut şi de un altul pentru maioneză, iar pentru
    umplutură folosim pate de ficat sau brânză. Se lasă ouăle la fiert până se fac
    tari şi, până se răcesc, se pregăteşte maioneza din gălbenuşul unui ou crud,
    care se amestecă cu puţin muştar şi cu ulei care se adaugă puţin câte puţin
    până când obţinem cantitatea dorită. Apoi, se taie ouăle în jumătate, pe lung,
    iar gălbenuşurile vor fi amestecate cu pateul, cu puţin piper măcinat şi cu
    sare după gust. Cu acest amestec vor fi umplute jumătăţile de ou, după care vor
    fi puse pe un platou şi ornate cu maioneză şi, eventual, cu o frunză de
    pătrunjel.


    O altă vedetă a mesei
    festive de Anul Nou este salata boeuf, care are la bază o salată germană
    amestecată cu maioneză şi care a fost modificată, se pare, în secolul al
    19-lea, în bucătăriile boierilor din partea sudică a României. Pentru a pregăti
    salata de boeuf, avem nevoie de carne de vită şi cartofi în cantităţi egale, de
    câţiva castraveţi muraţi şi de câţiva gogoşari muraţi în oţet, de o conservă de
    mazăre, de câţiva morcovi şi de maioneză. Se fierb cartofii, morcovii şi
    carnea, având grijă ca legumele să nu se sfărâme, iar după ce se răcesc se taie
    în cuburi foarte mici, la fel ca şi castraveţii şi gogoşarii. Toate acestea se
    amestecă într-un castron împreună cu maioneza după care totul se răstoarnă pe
    un platou unde i se dă forma unui tort, acoperit cu un strat subţire de
    maioneză. Se ornează cu felii subţiri de gogoşari şi castraveţi, cu rondele de
    morcov şi cu rondele provenite dintr-un ou fiert. În Germania există o salată
    asemănătoare, cu un amestec de carne, legume fierte, sfeclă roşie, ceapă şi
    castraveţi muraţi, cunoscută în România sub denumirea de salată berlineză.


    După aceste aperitive, pe masa festivă de Revelion
    sunt aduse felurile principale, precum sarmalele, friptura şi cârnaţii din
    carne de porc cu garnitură de varză călită. Tradiţia de a mânca preparate pe
    bază de carne de porc este întâlnită în mai multe tări precum Spania, Austria,
    Germania, Italia sau Ungaria. În multe ţări se servesc purceluşi de lapte, iar
    în Austria pe masa de Revelion se află purceluşi de marţipan, iar toate acestea
    pentru că tradiţia de a mânca de Anul Nou preparate din carne de porc se
    bazează pe credinţa că porcul simbolizează progresul şi prosperitatea.


    Cozonacul şi plăcinta cu
    răvaşe reprezintă, de obicei, desertul mesei de Revelion. Plăcinta cu răvaşe este
    cu brânză dulce şi cu stafide, dar în interior se află şi bileţele pe care sunt
    scrise diferite mesaje. Fiecare mesean care va servi această plăcintă va
    descoperi o predicţie pentru anul care vine sau un amănunt care îl
    caracterizează. Pentru că este ultima rubrică gastronomică din acest an, nu ne
    rămâne decât să vă urăm Poftă bună şi La mulţi ani!.

  • Preparate de Anul Nou

    Preparate de Anul Nou

    Mulţi români obişnuiesc să
    petreacă noaptea de Revelion acasă, în jurul mesei pe care sunt aduse diferite
    preparate tradiţionale pentru această noapte specială. Pe lângă brad, locuinţa
    este decorată cu crenguţe de vâsc despre care se spune că aduc noroc. Masa
    festivă de Revelion începe după ora 21, iar musafirii sunt îmbiaţi cu diverse
    aperitive precum ouă umplute, salată boeuf, brânzeturi, preparate din carne de
    porc şi piftie de cocoş, de gâscă sau de porc. Pe platoul cu aperitive se pun
    felii de slănină şi de şuncă afumată. Slănina şi şunca pot fi puse între straturi de sare
    şi lăsate circa 3-4 saptămâni, după care sunt curăţate de sare şi puse la
    zvântat înaintea afumării. Există şi posibilitatea de a pune şunca şi slănina
    în baiţ, un amestec de sare şi condimente (foi de dafin, usturoi, boabe de
    piper, ardei iute sau boia). Acest amestec, cu multă sare, trebuie fiert, apoi
    răcit. Bucăţile de şuncă şi de slănină sunt lăsate în acest baiţ timp de o
    săptămână înainte de a trece prin procesul de afumare. Toate produsele afumate
    din carne de porc pot fi consumate ca atare, ca o gustare rece. Trebuie făcută
    o menţiune specială pentru ciolanul de porc care este consumat cald în
    mâncăruri în care garnitura este fie fasolea boabe, fie varza călită.



    După aperitive urmează felurile principale de
    mâncare precum sarmalele, friptura şi cârnaţii din carne de porc cu garnitură
    de varză călită. Tradiţia de a mânca preparate pe bază de carne de porc este
    întâlnită în mai multe tări precum Spania, Austria, Germania, Italia sau
    Ungaria. În multe ţări se servesc purceluşi de lapte, iar în Austria pe masa de
    Revelion se află purceluşi de marţipan, iar toate acestea pentru că tradiţia de
    a mânca de Anul Nou preparate din carne de porc se bazează pe credinţa că
    porcul simbolizează progresul şi prosperitatea. Un preparat mai elaborat
    este pulpa de porc la tavă.
    Pentru a frăgezi carnea,
    aceasta poate fi lăsată în prealabil în
    baiţ. Avem nevoie de o bucată de pulpă de porc de circa 1,5 kg pe care o tăiem în felii cu o
    grosime de circa un cm. Pe fiecare felie presărăm tarhon, cimbru şi busuioc
    uscat şi mărunţit, una, două foi de dafin, piper râşnit şi sare. Punem feliile
    de carne astfel condimentate într-o tavă adâncă şi turnăm vin alb, atât cât să
    acopere integral carnea. Lăsăm tava la rece timp de câteva ore, iar apoi o
    băgăm în cuptor la foc potrivit pentru circa o oră. În tavă putem adăuga
    ciuperci, tăiate felii. Din când în când întoarcem bucăţile de friptură de pe o
    parte pe alta pentru a se rumeni omogen, iar spre final le mai stropim cu sos
    din tavă. Garnitura potrivită este piureul de cartofi, iar ca salată gogonele
    sau castraveţi în saramură. Este recomandat, de asemenea, un pahar de vin roşu
    sec sau demisec, la temperatura camerei sau un vin alb sec, bine răcit.


    Unul din preparatele care nu ar trebui să
    lipsească de pe masa de Anul Nou a românilor este plăcinta cu răvaşe. Este o
    plăcintă cu brânză dulce şi cu stafide în care se află şi bileţele de hârtie pe
    care sunt scrise mesaje. Fiecare mesean care va servi această plăcintă va
    descoperi o predicţie pentru anul care vine sau un amănunt care îl
    caracterizează.


    Pentru că este ultima
    rubrică gastronomică din acest an, nu ne rămâne decât să vă urăm Poftă bună şi La mulţi ani!.

  • Preparate de Anul Nou

    Preparate de Anul Nou

    Mulţi români obişnuiesc să
    petreacă noaptea de Revelion acasă, în jurul mesei pe care sunt aduse diferite
    preparate tradiţionale pentru această noapte specială. Pe lângă brad, locuinţa
    este decorată cu crenguţe de vâsc despre care se spune că aduc noroc. Masa
    festivă de Revelion începe după ora 21, iar musafirii sunt îmbiaţi cu diverse
    aperitive precum ouă umplute, salată boeuf, brânzeturi, preparate din carne de
    porc şi piftie de cocoş, de gâscă sau de porc. Pe platoul cu aperitive se pun
    felii de slănină şi de şuncă afumată. Slănina şi şunca pot fi puse între straturi de sare
    şi lăsate circa 3-4 saptămâni, după care sunt curăţate de sare şi puse la
    zvântat înaintea afumării. Există şi posibilitatea de a pune şunca şi slănina
    în baiţ, un amestec de sare şi condimente (foi de dafin, usturoi, boabe de
    piper, ardei iute sau boia). Acest amestec, cu multă sare, trebuie fiert, apoi
    răcit. Bucăţile de şuncă şi de slănină sunt lăsate în acest baiţ timp de o
    săptămână înainte de a trece prin procesul de afumare. Toate produsele afumate
    din carne de porc pot fi consumate ca atare, ca o gustare rece. Trebuie făcută
    o menţiune specială pentru ciolanul de porc care este consumat cald în
    mâncăruri în care garnitura este fie fasolea boabe, fie varza călită.



    După aperitive urmează felurile principale de
    mâncare precum sarmalele, friptura şi cârnaţii din carne de porc cu garnitură
    de varză călită. Tradiţia de a mânca preparate pe bază de carne de porc este
    întâlnită în mai multe tări precum Spania, Austria, Germania, Italia sau
    Ungaria. În multe ţări se servesc purceluşi de lapte, iar în Austria pe masa de
    Revelion se află purceluşi de marţipan, iar toate acestea pentru că tradiţia de
    a mânca de Anul Nou preparate din carne de porc se bazează pe credinţa că
    porcul simbolizează progresul şi prosperitatea. Un preparat mai elaborat
    este pulpa de porc la tavă.
    Pentru a frăgezi carnea,
    aceasta poate fi lăsată în prealabil în
    baiţ. Avem nevoie de o bucată de pulpă de porc de circa 1,5 kg pe care o tăiem în felii cu o
    grosime de circa un cm. Pe fiecare felie presărăm tarhon, cimbru şi busuioc
    uscat şi mărunţit, una, două foi de dafin, piper râşnit şi sare. Punem feliile
    de carne astfel condimentate într-o tavă adâncă şi turnăm vin alb, atât cât să
    acopere integral carnea. Lăsăm tava la rece timp de câteva ore, iar apoi o
    băgăm în cuptor la foc potrivit pentru circa o oră. În tavă putem adăuga
    ciuperci, tăiate felii. Din când în când întoarcem bucăţile de friptură de pe o
    parte pe alta pentru a se rumeni omogen, iar spre final le mai stropim cu sos
    din tavă. Garnitura potrivită este piureul de cartofi, iar ca salată gogonele
    sau castraveţi în saramură. Este recomandat, de asemenea, un pahar de vin roşu
    sec sau demisec, la temperatura camerei sau un vin alb sec, bine răcit.


    Unul din preparatele care nu ar trebui să
    lipsească de pe masa de Anul Nou a românilor este plăcinta cu răvaşe. Este o
    plăcintă cu brânză dulce şi cu stafide în care se află şi bileţele de hârtie pe
    care sunt scrise mesaje. Fiecare mesean care va servi această plăcintă va
    descoperi o predicţie pentru anul care vine sau un amănunt care îl
    caracterizează.


    Pentru că este ultima
    rubrică gastronomică din acest an, nu ne rămâne decât să vă urăm Poftă bună şi La mulţi ani!.

  • Preparate de Anul Nou

    Preparate de Anul Nou


    Unii români petrec Revelionul pe
    stradă, urmărind spectacolele din locurile publice şi focurile de artificii,
    alții combină distracția din oraș cu o cină festivă, însă există și
    tradiționaliști care preferă o cină prelungită până spre dimineață, uneori
    chiar acasă alături de rude sau de prieteni. Pe lângă bradul de Crăciun,
    locuinţa este decorată cu crenguţe de vâsc, o plantă parazită despre care se
    spune că aduce noroc. Masa festivă de Revelion începe după ora 21, iar
    musafirii sunt îmbiaţi cu diverse aperitive precum ouă umplute, salată boeuf,
    brânzeturi, preparate din carne de porc, precum şi piftie.


    Dintre rețetele aperitivelor, ne
    oprim la cea a ouălor umplute, fie cu pateu de ficat, fie cu brânză, fie cu
    pește. Avem nevoie de 10 ouă pe care le punem la fiert timp de 10 minute până
    devin tari. Le curățăm de coajă, apoi le tăiem pe lung în jumătăți, după care
    desprindem gălbenușurile pe care le păstrăm pentru umplutură. Gălbenușurile
    sunt amestecate cu pateu de ficat, cu o lingură de muștar, cu puțin piper și cu
    sare după gust până când obținem o pastă omogenă cu care vom umple jumătățile
    de ou. Punem apoi un strat subțire de maioneză, iar ouăle, deja umplute, mai
    trebuie ornate, fie cu o felie subțire de gogoșar murat, fie cu o furnză de
    pătrunjel, fie cu cu un rondel dintr-o măslină. Pateul de ficat poate fi
    înlocuit cu pește afumat sau cu brânză de burduf.


    După aperitive, pe masa festivă de Revelion se vor afla felurile
    principale de mâncare precum sarmalele, friptura şi cârnaţii din carne de porc
    cu garnitură de varză călită. Există și varianta fripturii de curcan,
    împrumutată probabil din lumea anglo-saxonă, dar adaptată gastronomiei locale.
    Curcanul trebuie gătit întreg, în cuptor, timp de 2 … 3 ore, în funcție de
    dimensiunea acestuia. Inițial trebuie dat cu undelemn și condimentat cu piper,
    iar după ce a fost băgat la cuptor trebuie uns periodic cu grăsimea pe care o
    lasă în tavă și stropit cu vinars. Cu o jumătate de oră înainte de a-l scoate
    din cuptor, focul trebuie dat mai iute, iar curcanul trebuie uns mai des pentru
    a face o crustă crocantă. Am întâlnit și o variantă ardelenească de preparare a
    curcanului. După ce ete dat cu piper, cu boia și cu sare, curcanul trebuie uns
    cu untură, iar apoi învelit cu frunze de varză acră. Este pus apoi într-un vas
    cu puțină untură încinsă și băgat la cuptor. Se coace la foc domol 2 … 3 ore,
    în funcție de dimensiunea lui, după care, spre sfârșit, foile de varză sunt
    îndepărtate, iar curcanul trebuie lăsat la rumenit în cuptor cel puțin un sfert
    de oră.

    Cozonacul şi plăcinta cu
    răvaşe reprezintă, de obicei, desertul mesei de Revelion. Plăcinta cu răvaşe este cu brânză dulce şi
    cu stafide, dar în interior se află şi bileţele pe care sunt scrise diferite
    mesaje. Fiecare mesean care va servi această plăcintă va descoperi o predicţie
    pentru anul care vine sau un amănunt care îl caracterizează.

  • Preparate de Anul Nou

    Preparate de Anul Nou


    Unii români petrec Revelionul pe
    stradă, urmărind spectacolele din locurile publice şi focurile de artificii,
    alții combină distracția din oraș cu o cină festivă, însă există și
    tradiționaliști care preferă o cină prelungită până spre dimineață, uneori
    chiar acasă alături de rude sau de prieteni. Pe lângă bradul de Crăciun,
    locuinţa este decorată cu crenguţe de vâsc, o plantă parazită despre care se
    spune că aduce noroc. Masa festivă de Revelion începe după ora 21, iar
    musafirii sunt îmbiaţi cu diverse aperitive precum ouă umplute, salată boeuf,
    brânzeturi, preparate din carne de porc, precum şi piftie.


    Dintre rețetele aperitivelor, ne
    oprim la cea a ouălor umplute, fie cu pateu de ficat, fie cu brânză, fie cu
    pește. Avem nevoie de 10 ouă pe care le punem la fiert timp de 10 minute până
    devin tari. Le curățăm de coajă, apoi le tăiem pe lung în jumătăți, după care
    desprindem gălbenușurile pe care le păstrăm pentru umplutură. Gălbenușurile
    sunt amestecate cu pateu de ficat, cu o lingură de muștar, cu puțin piper și cu
    sare după gust până când obținem o pastă omogenă cu care vom umple jumătățile
    de ou. Punem apoi un strat subțire de maioneză, iar ouăle, deja umplute, mai
    trebuie ornate, fie cu o felie subțire de gogoșar murat, fie cu o furnză de
    pătrunjel, fie cu cu un rondel dintr-o măslină. Pateul de ficat poate fi
    înlocuit cu pește afumat sau cu brânză de burduf.


    După aperitive, pe masa festivă de Revelion se vor afla felurile
    principale de mâncare precum sarmalele, friptura şi cârnaţii din carne de porc
    cu garnitură de varză călită. Există și varianta fripturii de curcan,
    împrumutată probabil din lumea anglo-saxonă, dar adaptată gastronomiei locale.
    Curcanul trebuie gătit întreg, în cuptor, timp de 2 … 3 ore, în funcție de
    dimensiunea acestuia. Inițial trebuie dat cu undelemn și condimentat cu piper,
    iar după ce a fost băgat la cuptor trebuie uns periodic cu grăsimea pe care o
    lasă în tavă și stropit cu vinars. Cu o jumătate de oră înainte de a-l scoate
    din cuptor, focul trebuie dat mai iute, iar curcanul trebuie uns mai des pentru
    a face o crustă crocantă. Am întâlnit și o variantă ardelenească de preparare a
    curcanului. După ce ete dat cu piper, cu boia și cu sare, curcanul trebuie uns
    cu untură, iar apoi învelit cu frunze de varză acră. Este pus apoi într-un vas
    cu puțină untură încinsă și băgat la cuptor. Se coace la foc domol 2 … 3 ore,
    în funcție de dimensiunea lui, după care, spre sfârșit, foile de varză sunt
    îndepărtate, iar curcanul trebuie lăsat la rumenit în cuptor cel puțin un sfert
    de oră.

    Cozonacul şi plăcinta cu
    răvaşe reprezintă, de obicei, desertul mesei de Revelion. Plăcinta cu răvaşe este cu brânză dulce şi
    cu stafide, dar în interior se află şi bileţele pe care sunt scrise diferite
    mesaje. Fiecare mesean care va servi această plăcintă va descoperi o predicţie
    pentru anul care vine sau un amănunt care îl caracterizează.