Tag: OUG

  • OUG pentru siguranţa rutieră, publicată în Monitorul Oficial

    OUG pentru siguranţa rutieră, publicată în Monitorul Oficial

    Ordonanţa de urgenţă care prevede reţinerea permisului de conducere pentru şoferii ce refuză testarea sau ies pozitiv la testul pentru alcool ori substanţe psihoactive şi restituirea lui dacă nu primesc rezultatul analizelor în termen de 72 de ore de la recoltare a fost publicată luni în Monitorul Oficial.

    Guvernul a adoptat, joi, un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru stabilirea unor măsuri în domeniul siguranţei rutiere.

    Potrivit notei de fundamentare a proiectului, în scopul reducerii timpilor de aşteptare a rezultatelor analizelor toxicologice, se stabileşte un termen de maximum 72 de ore pentru realizarea acestora în vederea constatării prezenţei sau absenţei substanţelor psihoactive în organism sau a alcoolului în sânge şi comunicarea acestora de către instituţiile de medicină legală către structurile Poliţiei Române. Se are în vedere calcularea termenului de la momentul finalizării procedurilor de recoltare a mostrelor biologice.

    ‘Această procedură vizează mostrele biologice recoltate de la persoanele care refuză sau nu pot să se supună testării în vederea stabilirii consumului de substanţe psihoactive ori a concentraţiei de alcool în aerul expirat sau de la persoanele testate cu un mijloc tehnic certificat care a indicat prezenţa în organism a unor substanţe psihoactive’, se menţionează în document.

    De asemenea, în vederea monitorizării demersurilor întreprinse pentru realizarea scopului menţionat, prin proiect se stabileşte ca Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne să prezinte, lunar, Guvernului o analiză comună cu privire la capacitatea de respectare a termenului de maximum 72 de ore şi la măsurile adoptate în acest sens.

    ‘În mod corelativ, prin proiect se propune ca permisul de conducere retras potrivit art. 38 alin. (5) din OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cu modificările şi completările ulterioare, să fie restituit în baza buletinului de analiză toxicologică prin care s-a stabilit absenţa în organism a substanţelor psihoactive sau a alcoolului în sânge, după caz, ori la împlinirea termenului de 72 de ore de la momentul finalizării procedurilor de recoltare a mostrelor biologice, dacă nu a fost comunicat un astfel de buletin’, se precizează în actul normativ.

    Totodată, prin proiect se propune, pentru identitate de tratament, ca, în situaţia în care permisul de conducere a fost reţinut în temeiul art. 111 alin. (1) lit. b) din OUG 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa unor substanţe psihoactive, prevăzută la art. 336 alin. (2) din Codul penal, ca urmare a testării cu un mijloc tehnic certificat care a indicat prezenţa în organism a unor substanţe psihoactive, acesta să se restituie în baza rezultatului analizei mostrelor biologice prin care s-a stabilit absenţa în organism a substanţelor psihoactive ori la împlinirea termenului de 72 de ore de la momentul finalizării procedurilor de recoltare a mostrelor biologice.

    Având în vedere că demersul vizează stabilirea unor măsuri pentru reducerea timpilor de aşteptare a rezultatelor analizelor toxicologice, se propune ca măsurile stabilite prin acest act normativ să fie aplicabile şi persoanelor ale căror permise de conducere au fost retrase sau reţinute în aceleaşi situaţii, cu precizarea că termenul de 72 de ore să fie calculat de la data intrării în vigoare a acesteia din urmă, mai prevede proiectul.

  • Modificarea legislaţiei antidrog

    Modificarea legislaţiei antidrog

    În urma criticilor vehemente ale societății civile, Guvernul de la București a modificat Ordonanţa de Urgenţă privind testarea antidrog a şoferilor. Actul normativ prevedea că șoferii care refuzau să sufle în drugtest erau lăsați fără permis până la aflarea rezultatelor testelor biologioce, care ar fi putut dura chiar și luni de zile. Astfel, Executivul a decis că, în situaţia în care rezultatul analizelor biologice din laboratoarele de medicină legală nu este gata în cel mult 72 de ore, conducătorii auto cărora le-au fost suspendate permisele le vor primi înapoi.

    Autorităţile au precizat că poliţiştii vor efectua teste asupra şoferilor în momentul în care va fi evident că în autovehicul sau asupra conducătorului auto există substanţe interzise. În cazul în care rezultatele finale de la Institutul de Medicină Legală indică prezenţa în organism a drogurilor, atunci carnetul de conducere va fi luat din nou, iar şoferul va suporta rigorile legii.

    Marcel Ciolacu a declarat că măsurile luate pentru a preveni dramele cauzate de consumul de droguri la volan sunt foarte importante, dar nu pot afecta drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. Premierul a afirmat că se va urmări cu mare atenţie cum se va desfăşura, de acum înainte, procedura de testare antidrog a conducătorilor auto.

    Marcel Ciolacu: „Pregătim inclusiv norme privind recoltarea, depozitarea şi transportul mostrelor în vederea testării antidrog. Ministerele Sănătăţii şi Afacerilor Interne vor prezenta, în fiecare lună, o analiză comună despre capacitatea de respectare a termenului de 72 de oreˮ.

    Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a precizat, la rândul său, că există o a treia modificare importantă care prevede faptul că analizele biologice se efectuează doar de către instituţiile de medicină legală. Anterior, în varianta ordonanţei precedente, aceste analize puteau fi efectuate şi de către laboratoarele Poliţiei Române, laboratoare care, a subliniat ministrul de Interne, sunt acreditate conform standardelor internaţionale.

    Cătălin Predoiu a adăugat că, în continuare, prioritatea ministerului este de a creşte efortul pe combatere a drogurilor. „Este foarte important să ne mărim capacitatea, ca societate în ansamblu, de a riposta contra flagelului drogurilor, care este devastator nu numai în România, ci în toate statele membre ale UEˮ, a spus ministrul de Interne.

    Modificările asupra ordonanţei de urgenţă au venit ca urmare a observaţiilor făcute de specialişti în medicină legală, organizaţii neguvernamentale şi şoferi. De altfel, comunitatea Declic a organizat, în București, un protest prin care a cerut anularea ordonanţei referitoare la testele antidrog. Reprezentanţii acestei organizații susţin că documentul conţinea o serie de prevederi abuzive, precum apariţia unor rezultate pozitive chiar şi în cazul consumului de medicamente banale de răceală.

  • Preţul la energie – controale şi nemulţumiri

    Preţul la energie – controale şi nemulţumiri

    După ce au fost sfătuiți să facă economie la curent pentru a plăti facturi mai mici, mulți români au aflat, în ultima perioadă, că și-au făcut calcule inutile, pentru că prețul plafonat decis de Guvern, prin Ordonanţă de Urgenţă, nu se stabilește în funcție de consumul din luna curentă, ci în funcție de prețul mediu lunar pe anul trecut.


    Pe hârtie, regulile sunt clare: cine consumă maximum 100 de kilowați pe lună plătește 68 de bani/kwh, cine consumă între 101 și 255 de kilowați – 80 de bani/kwh, iar cine depășește 255 de kilowați lunar trebuie să achite prețul integral, extrem de piperat, din contractul pe care îl are cu furnizorul. Doar că, pentru a vedea dacă beneficiază de preț plafonat sau nu, dar și care este tariful care li se aplică, românii trebuie să caute pe factură date despre consumul mediu pe … anul trecut. Or, pentru că nimeni nu a ieșit public să le explice pe îndelete cum se fac calculele, unii s-au trezit cu facturi uriașe, fără să înțeleagă și de ce. Potrivit datelor ANRE, nu sunt mulți în această situație. În România, în categoria de consum 0-100 kilowați se încadrează, în acest moment, peste 4,9 milioane de gospodării, în a doua categorie puţin peste 3,5 milioane şi mai rămân între 100.000 și 200.000 de gospodării care nu beneficiază de niciun plafon.


    Ajunsă, acum, în Parlament, schema de compensare prevăzută în Ordonanţa guvernamentală de Urgenţă ar putea suferi mai multe modificări. Atât reprezentanţii Puterii, cât și cei ai Opoziţiei au în vedere numeroase amendamente. Mai precis, PSD, la co-guvernare, și USR, în opoziție, pledează pentru schimbarea modului de raportare a consumului de energie electrică în vederea tarifării, astfel încât să nu se mai ia în calcul media lunară a anului trecut, ci strict consumul din prezent.


    Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) afirmă, însă, că este o soluţie greu de implementat din punct de vedere tehnic şi că este de preferat raportarea la un istoric de consum. Așa că PNL, coleg de Guvern cu PSD, propune ca reper o medie a consumului din aceeaşi perioadă a ultimilor trei ani.


    Între timp, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a cerut, săptămâna aceasta, ANRE, în contextul discuţiilor despre unele facturi la curent foarte mari, ‘să-şi facă treaba’, să supravegheze piaţa de energie, iar ‘Protecţia Consumatorului să intreʹ peste furnizorii care nu respectă prevederile legale. Așa că Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie a anunțat că a început acţiuni inopinate de control la şase operatori de distribuţie a energiei electrice.

    La rândul ei, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a demarat controale în întreaga ţară la furnizorii de energie electrică, pentru a verifica modul de calcul al facturilor.


  • Schimbări în legislaţia de mediu

    Schimbări în legislaţia de mediu

    La propunerea
    Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Executivul de la București a
    adoptat o ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri de eficientizare a
    gestionării deşeurilor. Una dintre principalele prevederi ale actului normativ
    se referă la incriminarea unor fapte cu impact semnificativ asupra mediului,
    calităţii aerului şi sănătăţii populaţiei. Astfel, odată cu publicarea în
    Monitorul Oficial, incendierea sau îngroparea deşeurilor constituie infracţiuni
    şi se vor pedepsi cu închisoare de la trei la cinci ani. În plus, a fost
    definită în lege acţiunea de abandonare a deşeurilor, pentru care există
    sancţiune contravenţională sub formă de amenzi, atât pentru persoane fizice,
    cât şi juridice, dar care nu era aplicată corespunzător din cauza lipsei unei
    reglementări clare a respectivei acţiuni.

    Discuţia despre incriminarea acestor
    fapte nu este nouă, spune Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi
    Pădurilor – încă de la începutul mandatului am considerat că, pentru cei care
    se fac vinovaţi de astfel de fapte, nu este suficientă o amendă, iar aceştia
    trebuie să fie traşi la răspundere penală. Fenomenul arderilor de deşeuri se
    intensifică şi autorităţile responsabile de aplicarea legii au nevoie de
    instrumente puternice pentru a putea combate acest fenomen, a explicat el,
    precizând că de acum, unităţile de Parchet din ţară, Poliţia şi Garda Naţională
    de Mediu au la dispoziţie cadrul legal pentru a stopa mafia arderilor ilegale
    de deşeuri din România. De asemenea, a fost interzisă arderea miriştilor,
    turbăriilor, litierelor pădurii (n.r -
    strat de frunze moarte și alte resturi vegetale și animale care acoperă solul
    în pădure), stufului, tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase. Pentru astfel
    de fapte amenzile prevăzute se ridică la valori cuprinse între 7.000 de lei
    (circa 1400 de euro) şi 15.000 lei pentru persoanele fizice şi între 50.000 şi
    100.000 lei (circa 20000 de euro) pentru persoanele juridice. De asemenea,
    aceleaşi sancţiuni îi vizează şi pe proprietarii terenurilor care nu iau măsuri
    pentru prevenirea arderilor.

    O altă prevedere importantă a ordonanţei de
    urgenţă defineşte cadrul legal pentru ca autorităţile publice locale să poată
    expropria terenurile necesare pentru gestionarea integrată a deşeurilor.
    Modificarea legislativă înlesneşte preluarea terenurilor necesare dezvoltării
    sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor, pentru care România primeşte
    finanţare europeană. Astfel, au fost reglementate procedurile de expropriere
    pentru cauze de utilitate publică. Nu în ultimul rând, actul normativ adoptat
    de Executiv vizează şi reglementarea activităţilor de gestionare a deşeurilor
    la nivelul Bucureştiului, care se confruntă cu o situaţie complicată
    determinată de lipsa infrastructurii de tratare a deşeurilor şi a capacităţii
    de eliminare prin depozitare.


  • Voluntari pentru sistemul medical

    Voluntari pentru sistemul medical

    Presiunea pe sistemul sanitar
    este foarte mare în această perioadă în toată lumea. Lipsa personalului și
    suprasolicitarea cadrelor medicale din sistem, în contextul pandemiei de
    coronvirus, au determinat Guvernul de la București să adopte o ordonanță de
    urgență prin care reglementează desfășurarea voluntariatului în unități
    sanitare și servicii de urgență. Studenții voluntari vor primi o
    indemnizație de 2.500 lei pe lună (circa 500 de euro) dacă au
    desfășurat minimum 120 de ore de activitate în luna respectivă. Executivul
    consideră că presiunea asupra sistemului sanitar nu este generată doar de
    numărul mare de pacienți noi confirmați cu coronavirus. Este vorba și de
    diminuarea capacității de gestionare a acestora, determinată în principal
    de reducerea personalului medical din cauza expunerii la virus și a
    pozitivării acestuia, precum și de numărul relativ mic de personal medical
    cu pregătire de specialitate.

    Potrivit autorităților, principalele structuri
    afectate de lipsa personalului medical de specialitate sunt secțiile de
    terapie intensivă, urgență, epidemiologie, radiologie, boli infecțioase și
    pneumologie. De asemenea, o situație dificilă se înregistrează și în
    celelalte instituții cu rol în gestionarea la nivel național a situației de
    urgență generată de riscul epidemiologic. Astfel, în urma adoptării
    ordonanței de urgențăprin care se reglementează desfășurarea
    voluntariatului în unități sanitare și servicii de urgență, studenții din
    anii terminali de la Medicină vor putea fi voluntari pe durata stării de
    alertă și pentru o perioadă de 30 de zile de la încetarea acesteia.
    Universitățile sunt cele care întocmesc listele, iar Departamentul pentru
    Situații de Urgență este cel care îî va detașa pe tineri în unitățile sanitare.
    Au fost deja semnate primele ordine de repartizare a studenţilor voluntari care
    se vor alătura cadrelor medicale aflate în prima linie.

    Potrivit autorităților,
    în ultimele șase zile de la aprobarea noii Ordonanţe s-au înscris, în mod
    voluntar, aproape 2000 de studenţi, dintre care, mai bine de o treime au fost
    repartizaţi deja, în primă etapă, în 25 de judeţe. Autoritățile dau asigurări
    că, în perioada următoare, vor fi semnate alte ordine de repartizare a
    studenţilor voluntari în mai multe unităţi sanitare din ţară. Acest lucru, în
    condițiile în care din ce în ce mai multe localități cer ajutor. Spre exemplu,
    Direcţia de Sănătate Publică Iaşi a făcut deja apel la voluntari şi
    organizaţii neguvernamentale pentru a asigura transportul personalului medical
    care recoltează probe pentru testele COVID-19 de la persoanele aflate în
    izolare la domiciliu. Numărul solicitărilor a crescut de aproape cinci ori în
    Iași în ultima perioadă, iar echipajele de ambulanţă nu mai fac faţă. În
    context, Guvernul de la București a dat asigurări că face eforturi pentru a lua
    cele mai bune măsuri în lupta cu pandemia şi pentru a mobiliza întreaga
    societate pentru ca această perioadă să fie depăşită cu bine.

  • Ce se întâmplă cu alegerile locale?

    Ce se întâmplă cu alegerile locale?

    Subiecte de dispută pe scena politică românească,
    prelungirea duratei mandatelor aleşilor locali și stabilirea datei scrutinului
    local au adus, din nou, PNL, aflat la guvernare, și PSD, principalul partid de
    opoziție, în fața Curții Constituționale, sesizată cu privire la actele
    normative recent adoptate de Executiv şi Legislativ. Judecătorii Curții au declarat,
    miercuri, cu majoritate de voturi, neconstituțională Ordonanța de Urgență a
    Guvernului referitoare la prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei
    publice locale. De asemenea, ei au respins și proiectul de lege adoptat de
    Parlament privind mandatul administrației publice locale și stabilirea datei
    alegerilor, pentru paralelism legislativ.

    Curtea
    Constituțională a stabilit că prelungirea mandatelor aleșilor locali nu poate
    fi adoptată prin ordonanță de către guvern, ci doar prin lege. Legislativul adoptase un proiect de lege prin
    care se prelungeau mandatele aleșilor locali până la finalul anului, din cauza
    epidemiei de coronavirus, și prin care se acorda Parlamentului dreptul de a
    stabili data alegerilor, prin lege organică. Judecătorii CCR au afirmat că
    prelungirea mandatelor trebuie făcută prin Parlament, iar data alegerilor
    locale va trebui să fie stabilită în interiorul perioadei cu care vor fi
    prelungite mandatele aleșilor locali. Așadar, Legislativul va trebui să discute
    cu Executivul în acest sens, pentru colaborare instituțională.

    Decizia CCR a provocat, după cum era de așteptat, reacții în
    rândul politicienilor. Preşedintele
    interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a făcut un apel către toate forţele politice
    să redacteze împreună o lege cu privire la prelungirea mandatelor aleşilor
    locali şi la data alegerilor. El a adăugat că pe 21 iunie expiră mandatele
    tuturor aleşilor locali, iar acest lucru îi obligă pe reprezentanţii partidelor
    parlamentare ca de săptămâna viitoare să înceapă să promoveze această lege în
    Parlament, pentru a evita un dezastru în administraţia locală. Marcel Ciolacu a
    mai spus că, după ce va fi adoptată o lege pentru prelungirea mandatelor, va
    urma o nouă consultare cu privire la data alegerilor.

    La rândul său, PNL, prin
    vocea liderului deputaţilor liberali, Florin Roman, a catalogat decizia Curţii
    ca fiind fără precedent, pentru că judecătorii s-au autosesizat pe ordonanţa
    guvernului ce nu a fost atacată de nimeni la CCR. Florin Roman a admis, însă, că dacă va exista consens între partide pe acest
    subiect, un proiect de lege va trece rapid prin Parlament. Potrivit liderului
    deputaților liberali, prin decizia CCR, lucrurile sunt clare și se dă
    posiblitatea Guvenului să stabilească, aşa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de
    ani, data alegerilor şi calendarul, iar Parlamentului să stabilească, prin
    lege, mandatul aleşilor locali. Liberalii au propus şi o perioadă pentru
    organizarea alegerilor locale, final de septembrie sau început de octombrie.

  • Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență va instaura starea de alertă în România

    Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență va instaura starea de alertă în România

    Astăzi, Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență
    va instaura starea de alertă în România. Tot astăzi, Comitetul va institui
    toate măsurile necesare pentru a proteja viața românilor.

    Premierul Ludovic Orban a
    făcut primele declarații în ședința de guvern care are loc înainte de intrarea
    în vigoare a stării de alertă, anunțând modificările ordonanței care reglementează starea de alertă.

    Măsurile vor avea caracter de obligativitate și vor fi stabilite în baza ordonanței 21 care reglementează starea de urgență. Premierul Ludovic Orban le-a solicitat tuturor miniștrilor să emită, în colaborare cu INSP, toate ordinele privind normele de sănătate, securitate a muncii
    care trebuie respectate atât pentru activitățile unde nu au fost restricții,
    cât și pentru domeniile unde se ridică restricțiile. E vorba de regulile
    privind funcționarea hotelurilor, a spațiilor comerciale, a transportului în
    comun.

    Azi va trebui adoptată OUG prin care să reglementăm toate
    măsurile necesare pentru trecerea de la Starea de Urgență la Starea de
    Alertă, în special, măsurile care vizează drepturile și facilitățile pentru
    români. Și măsuri în Educație și Sănătate, astfel încât să facem față privind
    organizarea examenelor pe toată perioada stării de alertă, a declarat premierul.

  • Ludovic Orban, măsuri în urma ședinței de Guvern desfășurată noaptea trecută

    Ludovic Orban, măsuri în urma ședinței de Guvern desfășurată noaptea trecută

    Premierul Ludovic Orban a anunțat în această dimineață măsurile luate în urma ședinței de Guvern desfășurată noaptea trecută.

    Astfel, au fost alocate fonduri suplimentare Ministerului Sănătății si Ministerului de Interne pentru combaterea epidemiei de coronavirus, după cum urmează, Ministerului Sănătății i s-au alocat 42 milioane lei, respectiv 100 de milioane lei Ministerului de Interne,

    Se asigură capital de lucru pentru Unifarm, din
    subordinea MS, pentru a fi mai eficientă în derularea achiziţiilor pentru
    susţinerea activităţii.

    Premierul Ludovic Orban anunță că toți
    angajații care sunt trimiși în șomaj tehnic de criza coronavirus vor fi plătiți
    de la bugetul de stat, din fondurile ANOFM, care e în subordinea Ministerului
    Muncii.

    Aici am luat această decizie pentru că este clar că foarte multe
    companii sunt afectate direct sau indirect de epidemie şi multe nu au capacitatea
    de a asigura plata salariilor şi există riscul ca angajaţii să fie trimişi în
    şomaj, să fie daţi afară, utilizându-se forţa majoră, sau să li se suspende
    contractele de muncă. Vom plăti 75% din salariul brut, cât este idemnizaţia
    lunară de şomaj tehnic, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu
    , a declarat prim-ministrul Ludovic Orban.

    Am decis prin OUG să majorăm plafonul de garantare a creditelor
    pentru IMM- uri prin fondul de garantare. Am majorat cu cinci miliarde plafonul
    și vom majora cu încă 5 milarde dacă e necesar. Practic, garantăm credite
    pentru investiții și sigurarea capitalului de lucru. Dobânda pentru ambele e
    subvenționată în proporție de 100%. Am stabilit cu ministrul Finanțelor să
    asigurăm rambursare TVA până în limita sumei de 9 miliarde pentru a asigura
    fluxuri de capital către companii. Am decis ca la rectificare să creștem
    bugetul alocat pentru decontarea concediilor medicale. (…) O altă măsură
    foarte importantă este de a asigura plata angajaților în șomaj tehnic prin
    Ministerul Muncii, bugetul ANOFM prin bugetul de șomaj. E clar că multe
    companii sunt afectate de epidemie și nu au veniturile necesare pentru a plăti
    salariile și există riscul ca angajații să fie dați afară.

    Se modifică prin OUG Codul Penal prin care se majorează pedepsele pentru zădărnicirea combaterii bolilor.

    Cine nu respectă carantina, cine nu respectă măsurile care sunt dispuse de autorităţi, de DSP, de asemenea trebuie să ştie că i se va întocmi dosar penal. Nu putem accepta ca cetăţenii iresponsabili care sunt în situaţia de a fi izolaţi la domiciliu sau în carantină să nu respecte aceste decizii ale autorităţilor, să umble liber în societate şi să rişte să îmbolnăvească cetăţenii români. Datoria primordială a Guvernului este să apere sănătatea cetăţenilor. Pentru a apăra sănătatea cetăţenilor români vom lua măsuri oricât de dure, pentru a-i pedepsi pe aceia care nu respectă deciziile şi regulile stabilite, a declarat prim-ministrul.

    Potrivit premierului Orban, a fost introdusă şi o nouă infracţiune: omisiunea de a da date.

  • Jurnal românesc – 27.06.2019

    Jurnal românesc – 27.06.2019

    Noua Lege a pensiilor din sistemul public a fost adoptată de plenul
    Camerei Deputaţilor ca for decizional, după reexaminarea impusă de Curtea
    Constituţională a României. Actul normativ prevede o creştere treptată a
    punctului de pensie, de la 1.265 de lei la 1 septembrie 2019, la 1.775 de lei
    în 2020 şi la 1.875 de lei în 2021. Din 2022, valoarea punctului de referinţă
    se va indexa anual cu inflaţia şi cu 50% din creşterea reală a câştigului mediu
    brut realizat. Totodată, pensia minimă se va calcula raportat la salariul minim
    brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minimum 15 ani vor
    primi 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în
    plus se va adauga câte 1% din salariu, iar cei cu vechime între 10 şi 15 ani,
    aflaţi la pensie la data intrării în vigoare a legii, vor primi 40% din
    salariul minim brut pe ţară, la care se adaugă câte un procent pentru fiecare
    an de vechime în plus.

    De asemenea, potrivit noii Legi, se valorifică toate
    drepturile de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii, precum
    sporuri, acorduri globale, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii
    şi alte bonusuri. Deputaţii USR şi PNL au criticat faptul că nu se rezolvă problema
    pensiilor speciale, pe care le doresc eliminate, şi au catalogat Legea drept un
    demers electoral. Reprezentanţii puterii au afirmat, însă, că documentul este
    încă un pas înspre creşterea standardului de viaţă din România la nivelul
    mediei din Uniunea Europeană.




    Trei instituţii de învăţământ superior din România, Universitatea
    din Bucureşti, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din
    Bucureşti şi Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti, au fost
    incluse de Comisia Europeană în lista reţelelor academice care vor beneficia de
    primul val de finanţări în cadrul iniţiativei Universităţi
    europene. Universitatea din Bucureşti va face parte din CIVIS – Alianţa
    europeană universitară civică, SNSPA, din CIVICA – Universitatea europeană de
    ştiinţe sociale, iar Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, din
    CONEXUS – Universitatea europeană pentru sustenabilitatea zonelor urbane
    costiere. Doar 17 universităţi europene din 54, care şi-au depus candidaturile,
    au fost selectate de un corp de 26 de experţi externi independenţi, numiţi de
    Executivul Comunitar.

    Comisarul european Tibor Navracsics a declarat că cele 17
    universităţi vor servi drept model pentru instituţii din întreaga UE, iar
    iniţiativa va stimula excelenţa şi incluziunea. Şi preşedintele
    Klaus Iohannis a salutat anunţul. El a afirmat că, alături de partenerii lor
    europeni, universităţile româneşti vor deveni un vârf de lance al
    integrării europene în domeniul învăţământului superior. Iniţiativa
    Universităţi europene a fost lansată de Comisia Europeană în
    decembrie 2017 cu scopul de a crea, până în 2024, 20 de reţele care să
    promoveze valorile şi identitatea europeană, să ridice calitatea învăţământului
    şi a cercetării şi să contribuie la creşterea competitivităţii globale a
    învăţământului superior european.




    Prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, va efectua o vizită
    oficială la București, pe 2 iulie, transmite Radio Chişinău, care citează un
    comunicat al Guvernului moldovean. Premierul Sandu a discutat telefonic cu președintele
    Klaus Iohannis despre necesitatea avansării implementării proiectelor comune şi
    i-a mulțumit acestuia pentru sprijinul constant acordat de autoritățile române
    cetățenilor din Republica Moldova. În context, Parlamentul României a adoptat,
    cu 270 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 16 abţineri,
    declaraţia privind susţinerea noului Guvern de la Chişinău, constituit conform
    votului de încredere acordat de legislativul moldovean la data de 8 iunie. În
    document se precizează sprijinul permanent al României faţă de aspiraţiile
    europene ale Republicii Moldova şi aşteaptarea părţii române ca Guvernul de la
    Chişinău să se angajeze întru continuarea parcursului european, prin
    implementarea reformelor structurale în conformitate cu Acordul de Asociere şi
    Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător încheiate cu Uniunea
    Europeană. Executivul moldovean a precizat că după vizita de la Bucureşti, premierul
    Maia Sandu se va deplasa, pe 4 iulie, la Bruxelles.

  • Codul Administrativ, aprobat prin ordonanţă de urgenţă

    Codul Administrativ, aprobat prin ordonanţă de urgenţă

    Noul
    Cod Administrativ vine în sprijinul cetăţenilor care se lovesc de neajunsurile
    actului administrativ, declara, marţi, vicepremierul Daniel Suciu, după
    adoptarea acestuia prin ordonanţă de urgenţă. Potrivit acestuia, codul
    simplifică reglementările din Administraţia Publică şi instituie mecanisme care
    preîntâmpină blocaje între instituţii. Documentul nu este perfect, dar va putea
    fi îmbunătăţit la dezbaterea în Parlament, mai spunea vicepremierul Suciu.


    Era
    nevoie urgentă de noul Cod Administrativ, iar cei care critică decizia
    executivului, de fapt nu ar dori adoptarea acestui document care ajută la
    modernizarea administraţiei publice locale şi centrale.


    Daniel Suciu: A
    stat în parlament cam şase-şapte luni de zile şi a fost atacat la Curtea
    Constituţională sau retrimis la parlament. Noi deja lucrăm la programarea
    următorului exerciţiu financiar cu Comisia Europeană şi trebuie să îndeplinim
    măcar ceea ce ne-am asumat vizavi de funcţia publică. Suntem în urmă cu doi ani
    de zile faţă de o prevedere şi faţă de altă prevedere asumată împreună cu
    Comisia Europeană cu un an de zile în urmă.


    Codul conţine şi o serie
    de prevederi controversate, în ceea ce priveşte pensiile speciale ale aleşilor
    locali şi reducerea termenului acordat preşedintelui pentru a numi un ministru.
    El stabileşte proceduri şi termene pentru numirea în funcţia de membru al
    guvernului în caz de remaniere guvernamentală sau de vacantare a postului. Termenul
    primului ministru pentru propuneri este de cinci zile, iar termenul de răspuns
    al preşedintelui este de zece zile. Şeful statului poate refuza numirea doar o
    singură dată. Legislaţia actuală nu prevede niciun termen şi nimeni nu răspunde
    pentru prelungirea situaţiei de provizorat, spunea vicepremierul Suciu. De
    asemenea, în noul Cod Administrativ se regăsesc reglementări, proceduri pentru
    validarea mandatelor consilierilor locali aleşi prin hotărârea instanţei, şi nu
    prin hotărârea unei comisii de validare, iar hotărârile consiliilor locale sau
    judeţene se vor adopta cu jumătate plus unu din numărul consilierilor în
    funcţie.


    Preşedintele Klaus Iohannis consideră actul normativ un grav atentat
    la adresa întregului sistem administrativ şi afirmă că trebuia adoptat numai
    după o dezbatere în Parlament, în urma unui amplu dialog social.


    Opoziţia de
    dreapta contestă şi ea noul cod. În opinia USR, documentul conţine prevederi
    controversate care favorizează aleşii locali în funcţie. Codul este
    dedicat baronilor PSD şi reprezintă un jaf naţional, afirmă şi liberalii,
    care cer Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională. În schimb,
    preşedintele Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene, social-democratul Marian
    Oprişan, salută adoptarea noului cod administrativ, despre care spune că aduce
    multe clarificări şi face mai eficientă activitatea administraţiei în relaţia
    cu cetăţenii.

  • România 43

    România 43

    Propunere legislativă
    pentru completarea art.12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.97/2005 privind evidenţa,
    domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români din străinătate.


  • România 43

    România 43

    Propunere
    legislativă pentru completarea art.12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.97/2005 privind evidenţa,
    domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.


  • Proteste împotriva OUG care modifică, din nou, legile Justiției

    Proteste împotriva OUG care modifică, din nou, legile Justiției


    UPDATE 20:35 Peste 10. 000 de oameni protestează în Piața Victoriei din București.


    La protest au participat și liderul USR, Dan Barna și președintele Plus, Dacian Cioloș.


    Peste tot în țară unde au loc proteste, se scandează mesaje de susținere pentru magistrați.


    Manifestanții cer alegeri anticipate și scandează împotriva majorității PSD-ALDE: “Hoții!”, “Justiție, nu corupție!”, “Demisia!”.




    —————————————–


    Noi proteste de stradă au loc duminică, 24 februarie, în București și în marile orașe din țară, împotriva Guvernului de la București. Miile de oameni au acelaşi mesaj pentru ministrul Justiţiei, Tudorel Toader şi pentru Guvern: “Abrogați și apoi plecați!”



    Sunt proteste şi în Cluj, Sibiu, Iaşi, Galaţi, Brăila, Satu Mare, Braşov



    Nemulțumirile protestatarilor vin pe fondul deselor modificări aduse de Guvernul de la București la legile Justiției.



    Guvernul a adoptat marți, 19 februarie, două ordonanțe de urgență în domeniul Justiției, cu toate că niciuna dintre ele nu figura pe ordinea de zi a ședinței.



    Printre modificările aduse Legilor justiției se află:


    Procedura de selecţie a procurorului european din partea României în cadrul viitorului Parchet European;


    Funcțiile de conducere din cadrul Ministerului Public nu mai pot fi ocupate prin delegare, ceea ce pune presiune pe procesul de numire a procurorilor șefi, modificarea vizând situații similare cu cele din prezent la numirea noului șef al DNA;


    Modificarea Legilor Justiției și a unor regulamente privind admiterea la INM.



    Ordonanța a declanșat critici dure atât din partea instituțiilor din Justiție, a asociațiilor magistraților, dar și a Comisiei Europene .


    Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a precizat că propunerile de modificare au venit din partea CSM și a argumentat “urgența” ordonanțelor prin admiterea la Institutul Național al Magistraturii.



    Joi, 21 februarie, proteste fără precedent ale procurorilor și judecătorilor


    Față de modificările făcute prin OUG de Tudorel Toader la Legile Justiției, modificări care afectează independența justiției și statul de drept din România, magistrații de la mai multe instate din țară au protestat în tăcere, pe treptele instanțelor de judecată. Mai mult, unele parchete și judecători din țară au anunțat că începând de luni, 25 februarie, își vor suspenda activitatea pe o perioadă de 3 până la 5 zile.



    24 februarie: Viorica Dăncilă invită reprezentanții CSM și ai asociațiilor de magistrați la discuții


    După ce judecătorii şi procurorii au anunţat că opresc temporar activitatea, supăraţi din cauza deselor modificări făcute de PSD-ALDE în legile Justiţiei, premierul Viorica Dăncilă invită luni, 25 februarie 2019, ora 15.30 la Palatul Victoria câte un reprezentant al asociațiilor de magistrați, precum și reprezentanți ai CSM, pentru discuții pe marginea legislației în domeniul justiției.




  • UPDATE3 Proteste în Bucureşti şi în ţară împotriva OUG care modifică, din nou, legile Justiției

    UPDATE3 Proteste în Bucureşti şi în ţară împotriva OUG care modifică, din nou, legile Justiției

    UPDATE3


    Cele câteva mii de protestatari prezenţi duminică seara în Piaţa Victoriei au aprins lanternele telefoanelor mobile la ora 21,00 şi au huiduit în cor Guvernul sau au suflat în vuvuzele. După ora 21,10 grupuri destul de mari de protestari au început să părăsească Piaţa Victoriei, îndreptându-se spre casă, unii dintre ei afirmând însă că vor reveni şi în zilele următoare pentru a protesta.



    Liderul USR, Dan Barna, a declarat duminică seara, prezent la manifestaţia de protest din Piaţa Victoriei, că OUG 7/2019 atacă în mod dramatic justiţia din România şi societatea şi ţara trebuie să reziste. El a adăugat că protestele ar putea determina retragerea ei, cum s-a întâmplat cu OUG 13 din 2017.



    Preşedintele PLUS, Dacian Cioloş, a declarat duminică seara, la protestul din Piaţa Victoriei, că în scopul blocării OUG 7/2019 aceasta va fi contestată la curţile de apel din ţară pentru sesizarea Curţii Constituţionale. El a menţionat că a venit la protestul din Piaţa Victoriei pentru a da un semnal că justiţia nu poate fi subordonată politic şi că toate partidele politice democratice ar trebui să fie în stradă.



    ——————-


    UPDATE2


    Mii de persoane au participat la protestele desfăşurate duminică seara în marile oraşe din ţară faţă de OUG de modificare a legilor justiţiei şi de solidarizare cu acţiunile de protest ale magistraţilor.



    Peste 4.000 de manifestanţi au protestat duminică seara, timp de trei ore, în centrul municipiului Sibiu, arătându-şi susţinerea pentru preşedintele Klaus Iohannis şi Laura Codruţa Kovesi, ei cerând asigurarea independenţei magistraţilor. Protestarii au strigat lozinci antiguvernamentale şi împotriva PSD



    Aproximativ 2.000 de persoane au protestat, duminică, la Cluj, împotriva OUG 7 referitoare la legile justiţiei şi împotriva PSD. Protestatarii au cerut demisia ministrului Justiţiei, Tudorel Toader. Peste 2.000 de persoane au protestat duminică seara la Iaşi, majoritatea lor dându-şi ca punct de întâlnire statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Piaţa Unirii.



    Peste 500 de protestatari au manifestat, duminică seara, în Piaţa Operei din Timişoara, nemulţumiţi de OUG 7/2019 referitoare la sistemul de justiţie. În Arad, aproximativ 400 de persoane au protestat, atât în Piaţa Revoluţiei, cât şi printr-un marş în centrul oraşului. Protestul a durat două ore şi jumătate, timp în care s-a scandat împotriva Guvernului şi a PSD. Peste 500 de persoane s-au strâns, duminică seara, în Piaţa Revoluţiei din municipiul Baia Mare, unde au stat aproape două ore şi au discutat despre situaţia în care se află sistemul de justiţie şi efectele OUG nr.7/2019.



    Proteste de mică amploare au avut loc şi la Constanţa, Galaţi, Târgu Mureş, Satu Mare, Craiova, Alba Iulia, Tulcea.


    ———————-


    UPDATE


    Numărul participanţilor la protestul faţă de modificarea legilor Justiţiei, desfăşurat duminică seară în Piaţa Victoriei, a ajuns la câteva mii, în zonă fiind impuse restricţii de trafic pe mai multe artere rutiere.



    Oamenii au început să se strângă în piaţă încă înainte de ora 18,00, pentru a protesta faţă de OUG nr.7/2019, prin care s-au adus modificări legilor Justiţiei. După ce numărul protestatarilor a crescut, Brigada Rutieră a anunţat că au fost impuse restricţii şi devieri de trafic pe străzile adiacente Pieţei Victoria.



    Protestatarii au scandat împotriva ordonanţei de modificare a legilor justiţiei, dar şi împotriva Guvernului şi a preşedintelui PSD, Liviu Dragnea. Unii dintre cei din piaţă aveau portavoci, steaguri şi câteva bannere de mari dimensiuni.



    Jandarmii au montat garduri de protecţie în jurul zonei din centrul Pieţei Victoriei, unde s-au strâns participanţii la protest. Jandarmeria Capitalei a anunţat că pentru organizarea manifestaţiei din Piaţa Victoriei nu au fost respectate condiţiile legale.



    Aproximativ 2.000 de persoane au protestata, duminică, la Cluj, faţă de OUG 7 referitoare la legile justiţiei. Protestatarii au cerut demisia ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, şi au purtat pe mâini banderole albe, în semn de solidaritate cu magistraţii.



    Aproximativ 700 de persoane au venit duminică seara în Piaţa Unirii din Iaşi pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de ordonanţa de urgenţă ce vizează modificarea legilor Justiţiei. Peste 500 de persoane s-au strâns, duminică seară, şi în piaţa centrală din Sibiu, unde s-a desfăşurat un protest autorizat faţă de OUG nr.7/2019.


    ————————–


    Câteva sute de persoane s-au strâns în Piaţa Victoriei, duminică seară, pentru a protesta faţă de OUG nr.7/2019, prin care s-au adus modificări legilor Justiţiei. Protestatarii, cei mai mulţi tineri, scandau împotriva ordonanţei de modificare a legilor justiţiei, dar şi împotriva Guvernului şi a preşedintelui PSD, Liviu Dragnea. Unii dintre cei din piaţă au portavoci, steaguri şi câteva bannere de mari dimensiuni.



    Jandarmii au montat garduri de protecţie în jurul zonei din centrul Pieţei Victoriei, unde s-au strâns participanţii la protest. Acţiunea de protest a fost iniţiată prin intermediul reţelelor de socializare.



    Alianţa 2020 USR-PLUS a anunţat că se va alătura protestului, în Piaţa Victoriei urmând să fie prezenţi şi cei doi lideri ai alianţei, Dacian Cioloş şi Dan Barna.

  • Retrospectiva săptămânii 17.02 – 23.02.2019

    Retrospectiva săptămânii 17.02 – 23.02.2019

    Preşedintele sesizează CCR în legătură cu bugetul de stat


    Preşedintele Klaus Iohannis a decis să
    sesizeze Curtea Constutuţională în legătură cu bugetul de stat al României
    pentru anul 2019, ajuns recent la promulgare. Potrivit şefului statului, bugetul
    întocmit de coaliţia PSD-ALDE pune în pericol economia românească şi are
    aspecte clare de neconstituţionalitate, împiedicând România să-şi îndeplinească
    obligaţii asumate faţă de UE. Şeful
    statului consideră că bugetul este unul nerealist, supraevaluat şi întârziat,
    întrucât conform legii acesta ar fi trebuit să ajungă în Parlament pe 15
    noiembrie 2019. Potrivit preşedintelui, este ridicol să caracterizezi bugetul
    pe 2019 drept un buget dedicat investiţiilor, aşa cum l-a numit premierul
    Viorica Dăncilă, când cifrele indică un buget mai degrabă de austeritate, cu
    finanţare de subzistenţă, cu zero investiţii pe anumite zone, cu nevoia de
    reorganizări şi chiar disponibilizări generate de lipsa de fonduri pentru
    cheltuielile curente. Președintele a acuzat puterea
    că nu are bani de investiții, dar că a alocat sume mari pentru partide, în
    principal pentru PSD, numărul unu din coaliţie. În replică, preşedintele
    Senatului, liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a spus că gestul preşedintelui
    este inoportun.


    Noi modificări în justiţie şi reacţii de la
    Bruxelles


    Ministrul de resort, Tudorel
    Toader, a promovat, în această săptămână, prin ordonanţă de urgenţă, o serie de
    modificări la legile justiţiei, care vizează, între altele,
    numirea procurorilor de rang înalt sau chiar atribuţiile
    şefului secţiei de anchetă. Toader a explicat că aceste funcţii pot fi ocupate
    şi de procurori care au fost judecători, iar persoanele care le ocupă în
    prezent cu delegare, mai pot face asta doar 45 de zile. Direcţia Naţională
    Anticorupţie consideră că nu există nicio situaţie extraordinară care să
    justifice adoptarea prin ordonanţă de urgenţă a unor prevederi referitoare la
    eliberarea din funcţie a magistraţilor sau la schimbarea modului de organizare
    a parchetelor. Şi procurorii DIICOT – parchetul antimafia – critică ordonanţa,
    apreciind că modificările contravin arhitecturii constituţionale şi pun
    Ministerul Public în imposibilitatea de a-şi realiza atribuţiile specifice. CSM,
    prin Secţia pentru procurori, a atras atenţia că modificările aduse de guvern
    legilor justiţiei sunt de natură să afecteze grav activitatea parchetelor. Şi
    Comisia Europeană a reacţionat. Purtătorul de cuvânt, Margaritis Schinas, a
    afirmat că executivul comunitar urmăreşte cu mare îngrijorare ultimele evoluţii
    legate de statul de drept din România atât în ceea ce priveşte conţinutul, cât
    şi procedura ultimelor schimbări, prin folosirea ordonanţelor de urgenţă, fără
    consultări cu reprezentanţi ai justiţiei şi cu cei direct interesaţi. Aceste
    modificări, a mai spus oficialul Comisiei, par a fi în contradicţie directă cu
    recomandările din cadrul MCV, susţinute de toate statele membre. Principalele
    partide de opoziţie, PNL şi USR, au depus, în Camera Deputaţilor, o moţiune
    simplă pe domeniul justiţiei. Modificările au fost criticate şi de şeful
    statului. Magistraţii au ieşit în număr mare în stradă pentru a protesta, afirmând
    că modificările afectează grav independenţa sistemului judiciar.


    Noi miniştri în România


    Preşedintele
    Klaus Iohannis a semnat, joi, decretele pentru numirea în funcţie a lui
    Vasile-Daniel Suciu, propus ca viceprim-ministru şi ministru al Dezvoltării
    Regionale şi Administraţiei Publice, şi a lui Alexandru-Răzvan Cuc, propus
    pentru Ministerul Transporturilor. Premierul Viorica Dăncilă a declarat că a
    făcut aceste nominalizări pentru a pune capăt situaţiei de blocaj a activităţii
    Guvernului, mai ales că perioada de interimat la cele două ministere expira. Dezvoltarea
    Regională şi Transporturile sunt două domenii cheie, pentru care am prevăzut
    prin legea bugetului de stat sumele necesare pentru realizarea investiţiilor de
    care România are nevoie. Pentru buna implementare a proiectelor de investiţii
    este necesară coordonarea de către miniştri cu atribuţii depline în exercitarea
    funcţiilor, a precizat primul-ministru. Anterior, pentru cele doua ministere au fost nominalizati
    Olguţa Vasilescu si Mircea Drăghici. Ei au fost, însă, respinşi de mai multe
    ori de Klaus Iohannis şi au decis, în final, să renunţe la candidaturi.


    Reuniune a miniştrilor
    comerţului din statele comunitare, la Bucureşti


    Comisarul
    european pentru comerţ, Cecilia Malmström şi directorul general al Organizaţiei
    Mondiale a Comerţului, Roberto Azevędo, au participat, în această săptămână, la
    Bucureşti, la reuniunea informală a miniştrilor comerţului din statele comunitare,
    desfăşurată în cadrul preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Discuţiile
    au fost centrate pe procesul de modernizare a Organizaţiei Mondiale a
    Comerţului şi pe relaţiile comerciale dintre UE şi SUA. Tot în această
    săptămână, statele membre ale UE au validat, la reuniunea Comitetului
    Reprezentanţilor Permanenţi, acordul politic obţinut de România cu Parlamentul
    European în privinţa Directivei Drepturilor de Autor în Piaţa Unică Digitală.
    Directiva oferă o remunerare corectă a deţinătorilor de drepturi de autor şi
    ţine cont şi de interesele utilizatorilor privaţi. Directiva va avea un impact
    pozitiv asupra unei largi categorii de actanţi, ca de exemplu editori de presă,
    instituţii culturale, instituţii de învăţământ, artişti, interpreţi, creatori
    şi profesionişti din domeniul culturii.